carlos-ruiz-zafon-prizonierul-cerului

Recommendations

Info

Tata mi-a făcut cu ochiul.- E o surpriză. Ai să vezi.L-am condus până la ușă si l-am văzut îndreptându-se cu paşi fermi spre Puerta del Angel, o siluetăoarecare în mareea cenuşie a trecătorilor ce navigau spre o nouă iarnă lungă de umbră şi cenuşă.
2Dacă tot eram singur, am deschis radioul, ca să mă delectez cu nişte muzică în timp ce rearanjam, pegustul meu, colecţiile de pe rafturi. Tata credea că nu era de prea mult bun-gust să laşi radioul să meargăcând erau clienţi în anticariat, iar dacă îl deschideam de faţă cu Fermin, acesta începea să psalmodiezecântece religioase pe orice melodie - sau, şi mai rău, să danseze ceea ce el numea „ritmuri senzuale dinCaraibi" - şi în câteva minute ajungea să mă calce pe nervi. Ţinând seama de aceste dificultăţi practice,ajunsesem să cred că trebuia să-mi limitez bucuria undelor la rarele clipe în care, în afară de mine şi decâteva zeci de mii de cărţi, nu mai era nimeni în magazin.Radio Barcelona difuza în acea dimineaţă o înregistrare clandestină făcută de un colecţionar lamagnificul concert pe care trompetistul Louis Armstrong şi orchestra lui îl dăduseră la hotelul WindsorPalace de pe Diagonal, la Crăciunul de acum trei ani. În pauzele publicitare, crainicul eticheta cu râvnăacele sunete drept llass[2] şi atrăgea atenţia că unele dintre sincopele lor neruşinate puteau fi nepotrivitepentru consumul ascultătorului naţional, obişnuit cu tonadilla[3] şi boleroul, dar şi cu incipienta mişcareye-ye[4], care dominau pe-atunci undele.Fermin obişnuia să spună că, dacă don Isaac Albeniz s-ar fi născut negru, jazul s-ar fi inventat înCamprodon[5], ca şi biscuiţii la cutie, şi că, alături de sutienele ţuguiate cu care se împăuna adorata luiKim Novak, în multe dintre filmele la care mergeam în matineu la cinematograful Femina, acele suneteerau unul dintre puţinele succese ale omenirii în anii scurşi din secolul XX. Nu voiam să mă cert cu el.Mi-am petrecut restul dimineţii între magia acelei muzici şi parfumul cărţilor, savurând liniştea şisatisfacţia date de munca simplă făcută conştiincios.Fermin îşi luase dimineaţa liberă ca să încheie, spunea el, pregătirile pentru nunta cu Bernarda, careurma să aibă loc în februarie. Prima oară când vorbise despre ea, cu două săptămâni în urmă, îispuseserăm cu toţii că se grăbea şi că graba strică treaba. Tata încercase să-l facă să amâne căsătoria cucel puţin două sau trei luni, argumentând că nunţile se făceau vara, pe vreme bună, dar Fermin insistase sănu schimbe data, susţinând că el, oţelit în climatul aspru şi uscat al dealurilor din Extremadura, asuda dinabundenţă de cum sosea vara pe coasta mediteraneană, după el semitropicală, şi, în fine, nu voia să-şicelebreze nunta cu gâlci cât friganelele la subraţ.Dacă nu se întâmpla nimic ciudat, nu-mi puteam închipui de ce Fermin Romero de Torres, stindardulviu al rezistenţei civile faţă de Sfânta Mamă Biserica, faţă de bănci şi de bunele obiceiuri din Spanialiturghiei şi a jurnalelor cinematografice de actualităţi NO-DO din anii '50, era atât de grăbit să treacă pela vicariat. Zelul lui prematrimonial atinsese culmea când se împrietenise cu noul paroh al bisericii SantaAna, don Jacobo, un popă din Burgos cu idei libertine şi purtări de boxer în retragere, pe care îlmolipsise de nemăsurata-i pasiune pentru domino. Duminica, după liturghie, Fermin juca împreună cu elpartide istorice la barul Almirall, iar popa râdea binedispus când prietenul meu îl iscodea, între douăpahare cu iz de Montserrat, dacă era sigur că măicuţele aveau coapse şi, în caz că aveau, dacă erau la felde macre şi bune de muşcat pe cât bănuia el încă din adolescenţă.- Până la urmă au să te excomunice, îl bombănea tata.Măicuţele nu se privesc şi nu se ating.- Păi, clericul e chiar mai derbedeu ca mine, protesta Fermin. Dacă n-ar purta uniformă...Tocmai rememoram discuţia lor şi fredonam în ritmul trompetei la care cânta maestrul Armstrong,
Page 3 and 4: CuprinsCoperta, Pagina de titlu, Ci
Page 5 and 6: Am ştiut mereu că într-o bună z
Page 7: 1Barcelona, decembrie 1957În acel
Page 11 and 12: 3Pe fondul luminii ce venea din str
Page 13 and 14: pe gratis. Pot întreba dacă e pen
Page 15 and 16: pasărea începuse să repete, cu o
Page 17 and 18: 5La ceasul acela, echipajele mai mu
Page 19 and 20: 6Am făcut cale întoarsă până l
Page 21 and 22: uşă în uşă.- Pune mâna, pune
Page 23 and 24: - Păi, mie mi se pare că, alătur
Page 25 and 26: Se ţinea cu o mână de stomac, ca
Page 27 and 28: „Tremură, Daniel", mi-am zis. Be
Page 29 and 30: ce-am căutat fără noroc prin toa
Page 31 and 32: 11Când m-am întors în anticariat
Page 33 and 34: - Păi, acum c-o spui, nu ştiu dac
Page 35 and 36: lor, patronul hotărâse să le reb
Page 37 and 38: - Să mă protejezi? Pe mine? De ce
Page 39 and 40: 1Barcelona, 1939Deţinuţii noi era
Page 41 and 42: 2Celula era un dreptunghi întuneco
Page 43 and 44: 3Rutina era utilă. O oră pe zi, d
Page 45 and 46: 4Cel puţin, aşa spunea legenda. C
Page 47 and 48: 5Duminica, după ce se încheiau li
Page 49 and 50: Domnul director l-a privit cu răce
Page 51 and 52: cărora mă îndoiesc că li se dă
Page 53 and 54: 7Istoria relatată de bunul medic
Page 55 and 56: 8Tocmai se împlineau şase luni de
Page 57 and 58: 9L-au dus printr-un ghem de tunelur
Page 59 and 60:
Domnul director i-a făcut cu ochiu
Page 61 and 62:
11Barcelona, 1940La o săptămână
Page 63 and 64:
12In acea duminică, după ce şi-a
Page 65 and 66:
13Macabrele pariuri organizate de n
Page 67 and 68:
14Fermin a trebuit să aştepte tra
Page 69 and 70:
15In acea după-amiază, înainte d
Page 71 and 72:
16Din porunca domnului director, un
Page 73 and 74:
deşurubat capacul şi a aruncat o
Page 75 and 76:
un biet nefericit ca Martin, un om
Page 77 and 78:
- Nu-ţi face griji, şefu', sunt o
Page 79 and 80:
- Familia e foarte importantă, Jai
Page 81 and 82:
22Ajuns la castelul Montjuic, domnu
Page 83 and 84:
24Se crăpa de ziuă când a ajuns
Page 85 and 86:
1Barcelona, 1940Incidentul de la ve
Page 87 and 88:
2Fermin a delirat şapte zile înch
Page 89 and 90:
ascuţite. Când observa că pacien
Page 91 and 92:
- Şi acum ce fac? Unde mă duc? Nu
Page 93 and 94:
5Barcelona, 1941Se însera când Fe
Page 95 and 96:
6Padre Valera locuia la mansarda un
Page 97 and 98:
sfârşit, când Fermin a simţit c
Page 99 and 100:
cale dialectică, aşa că, drept o
Page 101 and 102:
8Avocatul Brians era un tânăr cu
Page 103 and 104:
9Furtuna se năpustise din răspute
Page 105 and 106:
10Când ploaia s-a potolit, era apr
Page 107 and 108:
11Chiar în noaptea aceea, Fermin s
Page 109 and 110:
12Barcelona, 1957Abătut, Fermin vo
Page 111 and 112:
- Nu-mi poţi cere aşa ceva, Fermi
Page 113 and 114:
cred, că mama ta era îndrăgostit
Page 115 and 116:
1Barcelona, 1957Lumina zorilor m-a
Page 117 and 118:
2Chiar în după-amiaza acelei zile
Page 119 and 120:
3După ce-a trecut proverbialul min
Page 121 and 122:
Bunul meu prieten a ridicat din ume
Page 123 and 124:
5Chiar în acea după-amiază, reve
Page 125 and 126:
spaniol, la cererea prefecturii şi
Page 127 and 128:
6Vechiul meu cunoscut, Oswaldo Dari
Page 129 and 130:
7Barcelona, 1958Ianuarie a sosit î
Page 131 and 132:
În 1948, aceeaşi presă obişnuia
Page 133 and 134:
8Într-o seară, sătul să tot ale
Page 135 and 136:
- Am două treburi de rezolvat.- Te
Page 137 and 138:
9Nu era nici urmă de Bea în mulţ
Page 139 and 140:
10Am auzit paşi apropiindu-se de u
Page 141 and 142:
A luat receptorul, aruncându-mi o
Page 143 and 144:
- Mă gândeam la omul ăla.- La Ca
Page 145 and 146:
S-a încăpăţânat s-o lucrăm ai
Page 147 and 148:
Partea a cinceaNumele eroului
Page 149 and 150:
carte de identitate.Emoţionat, Fer
Page 151 and 152:
înainte să dea colţul şi m-a ru
Page 153 and 154:
nicicând în viaţa lui.- Vă rog,
Page 155 and 156:
diferenţele dintre siluetele şi t
Page 157 and 158:
- Un lot de sugus.- Rece, rece...Fe
Page 159 and 160:
descrie.Silueta-i măruntă s-a cuf
Page 161 and 162:
- Fermin, nu cred că... , am inter
Page 163 and 164:
8Pachetul scos dintr-un dulap stăt
Page 165 and 166:
9Mireasa era îmbrăcată în alb
Page 167 and 168:
Un bărbat tânăr, cu câteva fire
Page 169 and 170:
în Petit Moulin Rouge, însă regi
Page 171 and 172:
[33] Jose Buenaventura Durruti Duma
Page 173 and 174:
Also by Carlos Ruiz ZafónThe Shado
Page 175:
CopyrightA Weidenfeld & Nicolson eb
show all

carlos-ruiz-zafon-prizonierul-cerului

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?