manual-romana-clasa-9

Modulul 3
Dicþionar cultural
• beizadea C. Caragea, domniţa Ralu –
copiii domnitorului Ioan Caragea
• sania mitologică a lui beizadea C.
Caragea, făcută în forma carului lui
Apollon – aluzie la carul tras de lebede,
dăruit de Zeus nou-născutului Apollo.
• Frineele şi Mesalinele – Frineea:
faimoasă curtezană în Grecia antică, tip
al trufiei și lăcomiei; Messalina: soţia
împăratului Claudius I, celebră pentru
lăcomia, cruzimea şi desfrâul său. Aici,
cu sensul de femei de moravuri uşoare,
desfrânate.
• Lucullus şi Eliogabal – Terentius Varro
Lucullus, general roman şi Varius Avitus
Bassianus Elagabalus (Heliogabalus),
împărat roman (218 – 222 d. Hr.), vestiţi în
antichitate pentru luxul exorbitant în
care au trăit.
• pe la 12 1/2 ceasuri turceşti – două
după-amiaza.
• Ganimed – Ganymedes, tânăr păstor
frigian răpit de Zeus şi adus în Olimp,
unde a devenit paharnic în locul zeiţei
Hebe.
SCENE DIN VIAÞA DE IERI ªI DE AZI
împlute afânat cu tutun de cel mai ales ieşeau nori de un fum
mirositor. Intrarea succesivă a acestor servitori forma o prezentare
pitorească; cunoscând foarte bine regulele ierarhiei, ca slugi de casă
mare, ei se duceau mai întâi la beizadea Costache, apoi gradat la toţi
ceilalţi, şi-şi împlineau datoriile cu eleganţă şi exactitate.
Terminându-se ceremonialul cafelei, mosafirii, ca oameni în treburi,
începură a vorbi politică şi a discuta despre pravilile ce se pregăteau
pentru ţară de către principele Caragea şi consilierii săi; dar
beizadeaua, voind să spargă acea conversaţiune a cărei seriozitate
ascundea numai minciuni şi linguşiri ce-l făceau să caşte de urât,
zise o dată:
– Ia ascultaţi, boieri! La ce am venit noi oare aici? Să punem ţara
la orânduială sau să ne veselim? Lăsaţi treburile ţării pe seama tatămeu
şi a sfetnicilor lui şi aideţi să bem şi să mâncăm!
Apoi, întorcându-se către stăpânul casei, zise:
– Andronache, zi băieţilor să puie masa!
– Numaidecât, măria-ta! răspunse fanariotul cu obicinuitul său
aer de înjosire. Iar până atunci, măria-ta şi domnialor cinstiţi boieri,
treceţi în odaia cealaltă şi vă englendisiţi după plăcere.
Dicţionar
antep, s.m. – vişin turcesc.
beizadea, s.f. – fiu de domn.
bibiluri, s.n., pl. – dantelă lucrată cu acul, aplicată la guler, la
mâneci sau la poalele cămăşii.
bogasier, s.m. – negustor de articole de manufactură, în special
de pânzeturi fine pentru căptuşeli de haine.
cazacliu, s.m.- negustor cazac, care făcea comerţ cu vinuri,
blănuri etc. între Ucraina şi Ţările Române.
ciocoi, s.m.- parvenit din rândul arendaşilor, vătafilor etc.
(termen de dispreţ).
ciubucciu, s.m. – slujitor care avea însărcinarea să umple şi să
aprindă ciubucul domnului şi al boierilor.
ciurechi, s.n. – plăcintă cu brânză.
conteş/ contăş, s.f. – haină bărbătească, de obicei îmblănită, scurtă
până la brâu.
conţina/concina, s.f. – joc de cărţi.
cureluşă, s.f. (diminutiv al lui curea) – joc care consta în
ascunderea unei cureluşe şi ghicirea persoanei care a ascuns-o.
a englandisi, v. – a petrece, a se amuza.
feligene/ felegean, felegene, s.n., pl – ceaşcă (turcească) de cafea,
neagră, fără toartă.
feregea, s.f. – văl cu care femeile musulmane îşi acoperă faţa;
hobot.
gugiuman, s.n. – căciulă de samur purtată de domn şi de boieri,
ca semn al demnităţii lor.
ibrimişiu , s.m. –fabricant sau negustor de ibrişim (fir de bumbac
sau de mătase întrebuinţat la cusut sau la brodat).
iminei, s.m. – pantofi de modă turcească, cu vârful ascuţit. 385