manual-romana-clasa-9

Ficţiunea literară
Evaluare curentă. Aplicaţii
1. Redactează o caracterizare de 15-25 de rânduri a doamnei
Georgescu, insistând asupra ultimului enunţ al schiţei Tren
de plăcere.
2. Pornind de la observaţia că modul de expunere dominant
este dialogul, identifică cel puţin două pasaje în care modul
cum vorbesc personajele contribuie la caracterizarea acestora.
Scrie un text de circa 10 rânduri pe această temă.
3. Ca şi în cazul fragmentelor din romanul Mara, şi în schiţa
Tren de plăcere tema este aceeaşi: fami lia, tratată din per -
spectivă ficţională. Diferenţele de reflectare a temei în cele
două texte sunt mari, deşi timpul istoric al acţiunii este
acelaşi: sfârşitul secolului al XIX-lea. Dincolo de această
for mală asemănare, diferenţele sunt numeroase şi impor -
tante. Tipul de familie este diferit: familia unei precupeţe
în ro manul Mara, familia domnului Georgescu a cărui
ocupaţie n-o aflăm în cuprinsul textului, dar care pare a
face parte din lumea mondenă care consideră de „bon-ton”
ca la sfârşit de săptămână să meargă la Sinaia.
Diferenţele sunt, aşadar, mai numeroase decât asemănările
şi ele privesc:
• strucutura textului;
• ponderea modurilor de expunere;
• tipologia personajelor şi a relaţiilor dintre acestea;
• particularitatea elementelor stilistice folosite în cele
două texte;
• imaginea de carnaval dată de întâmplările din Tren de
plăcere care ilustrează ideea de bază a textului, gene ra -
toare de comic: contrastul dintre aparenţă şi esenţă.
Organizaţi o discuţie în legătură cu aspectele de mai sus.
Adăugaţi şi alte asemănări sau deosebiri privind modul de
a vedea lumea al celor doi autori.
Dincolo de text
Dacă vrei să constaţi cum funcţiona/func ţionează justiţia,
poţi citi din I.L. Caragiale schiţe ca Justiţie, Logica baroului
ori Justiţia română, iar dacă te pasionează raporturile care au
existat/există între puterea politică şi opoziţie, le poţi recu -
noaşte în Temă şi va ria ţiuni, Politică, 25 de minute, Politică şi
delicateţe, Telegrame, Atmosferă încărcată. Dacă vrei să vezi ce
năravuri aveau/au politicienii, citeşte Şah şi mat!, O blană
rară, Accident parlamentar, iar dacă vrei dovezi ale naţio na -
lismului şi extre mismului nu vei regreta dacă vei citi Moftan -
giii, Ro mânii verzi ori Meteahnă. Cine doreşte mostre de
patriotism „de-a-ndoa selea“ sau demagogie poate parcur ge
schiţe ca Jertfe patriotice, Cronica de joi sau Succesul «Moftului
român», iar cine vrea să vadă „chipul“ presei de tran ziţie
nu trebuie să ocolească texte precum Groaznica sinu cidere din
strada Fide lităţii, Cum se naşte o revistă şi Reportaj.
62