Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Ficţiunea literară<br />
Actualizarea cunoºtinþelor<br />
Schiţă – naraţiune de mici dimen -<br />
siuni, în care se relatează o sin gură<br />
întâmplare din viaţa unor persoane.<br />
Textul conţine un singur instan -<br />
taneu/ moment, împrejurare epică şi un<br />
singur personaj/ tip de personaj. Schiţa<br />
s-a născut ca ,,variantă" fictivă a ge -<br />
nului jurnalistic.<br />
La nivelul expresivităţii textului,<br />
limbajul devine mijloc de fixare socială<br />
şi de caracterizare a persona jului.<br />
Incipitul (începutul) presupune o<br />
,,plonjare" directă în subiect, printr-o<br />
slabă prezenţă a indicilor temporali şi<br />
spaţiali.<br />
toată încurcătura, dumneei face toate încurcăturile… Dar… nu strică<br />
dumneei: el strică; nu trebuia s-o ia; trebuia s-o lase la Bucureşti...<br />
Şezând astfel pe bancă în parc, în prada unor gânduri destul de<br />
nefavorabile cocoanei Anichii, d. Georgescu nu ia seama că muzica<br />
a plecat şi că lumea încet-încet s-a strecurat, mergând fiecare către<br />
culcuşul său. A! e grozav să ai fiinţe iubite, rătăcite departe de tine,<br />
şi să nu ştii la un moment în ce loc se află, ce fac, ce li se-ntâmplă,<br />
ce vorbesc, ce simt, ce gândesc despre tine… le e dor de tine, cum<br />
ţi-este ţie de ele? etc., etc.<br />
,,Unde dracul s-a băgatără?" zice d. Georgescu…<br />
Şi iar o înjurătură – de astă dată la adresa tuturor celor trei fiinţe<br />
iubite pe cari la caută fără să le găsească. Dar iată că un glas simpatic<br />
îl trezeşte pe d. Georgescu din urâtele-i gânduri.<br />
– Bravo! d-le Mialache! bravo!<br />
Este cocoana Anica, mamiţa lui madam Georgescu.<br />
– Cocoană! strigă ginerele, sărind drept în picioare… Unde<br />
umblaţi, cocoană?<br />
– Bravos! tot dumneatale-ntrebi…<br />
– Fireşte că eu, dacă nu ştiu… De cinci ceasuri de când umblu<br />
după dv.<br />
– După noi!... Ce spui frate?…Dar la Oppler nu puteai să vii?…A<br />
nemerit orbul Brăila… şi d-ta…<br />
– La Oppler te-am trimis eu pe d-ta? strigă d. Georgescu scos<br />
din pepene… La Oppler? Dracul era să ştie că dv. sunteţi la Oppler!…<br />
Eu v-am căutat la Mazăre, la Manolescu, la Voinea, în parc…<br />
– La Voinea?… Nu mi-a zis Miţa că ne-a găsit loc la Vasileasca?…<br />
– Când ţi-a zis Miţa că ţi-a găsit loc la Vasileasca?…<br />
– Când ne-am întâlnit pe bulivar…<br />
– Când v-aţi întâlnitără pe bulivar?<br />
– Când mergeam la Voinea… ne-am întâlnitără, că nu l-am<br />
găsit…<br />
– Pe cine?<br />
– Pe Voinea. Fincă ne-am întâlnitără cu Măndica.<br />
– Care Măndică? zbieră d. Georgescu.<br />
– Vasileasca, omule! Şi cu Miţa…<br />
– Ei! şi unde e acum Miţa?<br />
– Nu ţi-am spus?<br />
– Când mi-ai spus?<br />
– Mialache! eşti nebun? Nu ţi-am spus că te aşteaptă la Oppler<br />
cu Vasileasca şi cu fratele Vasileschii, locotenent Mişu de la itidenţă?<br />
– Dar puiul?<br />
– L-am culcat.<br />
– Unde?<br />
– Nu ţi-am spus?<br />
– Cocoană! eşti nebună? când mi-ai spus?<br />
– Eu ţi-am spus că am tras la Măndica.<br />
– Ei?!<br />
– Nu zbiera aşa!… Ei! ne-a dat un pat pentru puiul în odaie la<br />
copiii ei, şi Miţii i-a dat odaia lui Mişu, şi el doarme pe canapea în<br />
antreluţă…<br />
Din vorbă-n vorbă, au ajuns la Oppler. La Oppler, fatalitate! Toate<br />
luminile stinse.<br />
58
Change language