manual-romana-clasa-9

Ficţiunea literară
Dicþionar literar
Oralitatea textului este marcată de
caracteristici care constau din prezenţa
unor cuvinte, expresii, zicători populare,
a unor propoziţii exclamative sau de
schimbări de persoane gramaticale ale
vorbirii, ori din prezenţa unor forme ale
vorbirii familiare.
Narator/ instanţe narative – în
romanul Mara naratorul este unul de tip
obiectiv (narator auctorial), deşi, specific
stilului popular, se instituie, uneori, şi o
relaţie apropiată, de complicitate, între
narator şi perso na jul Mara, între narator
şi cititor.
Secvenţă epică – o astfel de sec -
venţă din fragmentele date poate fi
considerată momentul traversării Mure -
şului de către Persida şi Trică în care
întâlnim o succesiune de scene (cea de
la mânăstire, coborârea pe râu, scena
dintre Mara şi maica Aegidia) care au o
anumită independenţă şi caracter unitar.
Scenă – un moment, o întâmplare
dintr-o operă epică. Mai multe scene
pot alcătui o secvenţă.
În cazul romanului Mara o scenă
poate fi considerată momentul înfrun -
tării dintre Trică şi Costi, din capitolul
Maica Aegidia.
Ce se descrie/ se povesteşte
1. Fixaţi, prin discuţii între voi, tema capitolului de mai sus,
ştiind faptul că tema unei opere poate fi văzută ca un as -
pect/ expresie foarte generală, sintetică a realităţii, cuprin -
zând un număr de elemente şi motive care pot apărea în
mai multe opere, având în fiecare dintre acestea o
interpretare particulară.
2. Identifică în scris două motive literare prezente în frag -
mentul de mai sus. Ai în vedere faptul că motivul literar
este o unitate mi ni mală şi tipică, purtătoarea unei sem -
nificaţii a structurii textului. El poate fi un cuvânt concret
care desemnează o anume si tua ţie semnificativă, cu va loare
simbolică, mai multe asemenea situaţii concre ti zând tema
generală a operei (în fragmentul de mai sus motivul
copiilor sărăcuţi ar putea fi un exemplu) sau poate fi şi un
cuvânt care exprimă o situaţie abstractă. Unele motive sunt
recunoscute de tradiţia literară: motivul văduvei cu copii,
de exemplu. Motivul reprezintă „actualizarea, particu lari -
zarea“ unei teme. (Dicţionar de termeni literari)
3. Identifică şi rescrie din text fragmentul în care este
prezentat pentru prima oară personajul Mara.
4. Extrage, din text, pasajul care descrie locurile văzute de la
mă năs tirea Maria Radna.
Viziune. Modalităţi ale descrierii şi ale naraţiunii
În romanul Mara, Slavici ne propune o viziune realistă
asupra lumii. Reprezentările acestei viziuni duc la crearea
unui ima gi nar al lumii ardeleneşti a sfârşitului de secol al
XIX-lea în care se amestecă etnii, religii, personaje vo lun -
tare şi caractere puternice, conflicte în care datoria şi pa -
siunea se înfruntă. Este o lume privită, aşadar, dintr-o
per spectivă etică, complicată însă cu o privire asupra vieţii
interioare a persona jelor care-şi asumă uneori înfruntarea
destinelor prestabilite, ceea ce generează sentimente de
vinovăţie. Ames tecul de naraţiune şi descriere asociată cu
fragmente de monolog, schimbarea frecventă a registrului
verbal, pre zenţa adjectivelor caracterizante, fac din frag -
mentul studiat un text dinamic şi variat ca mijloace de
realizare.
1. Reciteşte fraza de la începutul textului şi extrage adjectivele
care se referă la personajul Mara. Precizează ce tip de por -
tret (fizic, moral, psihologic etc.) se realizează în acest frag -
ment descriptiv.
Numeşte şi alte elemente specifice expoziţiunii prezente
în text.
2. Identifică verbele din următorul fragment şi interpretează
prezenţa lor în raport cu temperamentul/ caracterul per -
sona jului:
44