manual-romana-clasa-9

Modulul 2
Dicþionar literar
Roman
Mara este un roman obiectiv, cu
elemente de monografie a mediu lui
social, dar şi de analiză psihologică şi
morală. Încercarea de surprindere a
vieţii colectivităţii amin teşte de faptul
că romanul descinde din epopee şi că
o caracteristică a acestuia o constituie
faptul că este forma epică în proză
deschisă „mo difică rilor de structură şi
îmbogăţirilor de conţinut“ (Dicţionar de
termeni literari), ceea ce în cazul ro ma -
nului Mara înseamnă ames tecul de
tablouri sociale şi de pasiuni umane. Ca
orice roman adevărat, Mara se ambiţionează
să cuprindă lumea/ individul în
toată complexitatea lor şi de aceea se
poate vorbi de existenţa mai multor
planuri şi personaje, dar şi de existenţa
unor conflicte majore care dau impresia
de structură complexă.
Realism
Romanul Mara surprinde lumea
târgurilor ardeleneşti, cu ajutorul obser -
vaţiei sociale şi morale, a detaliului sem -
nificativ, al unor personaje specifice
acestei lumi. Specific viziunii realiste a
romanului este obiectivitatea relatării,
construirea persona jelor în relaţie cu
mediul în care acestea tră iesc, lumea de
precupeţi şi de meşteşugari, cu proble -
mele de convieţuire religioasă pe care o
presupune existenţa mai multor etnii.
Pe de altă parte sunt prezente în
acest roman situaţii/ forme narative
marcate de tradiţie şi stereotipie, precum
tema banului sau motivul vă duvei, al
femeii voluntare.
Dicţionar
a se chivernisi, vb. – a organiza, a conduce, a face economii, a
agonisi; a ajunge la o situaţie materială bună
cârpaci, s. m. – meseriaş care face lucruri de proastă calitate; a
cârpi, a pune petice
precupeaţă, s. f. – persoană care cumpără de la producător marfă
pe care o vinde apoi cu preţ mai ridicat în piaţă
minorit, s. m. – călugăr/ călugăriţă din ordinul franciscan
florin, s. m. – monedă din aur sau din argint cu circulaţie în
Ţările Române, în secolul al XIX-lea
creiţar, s. m. – monedă de argint sau de aramă cu circulaţie în
Germania, Austro-Ungaria, Bucovina etc., în secolul al XIX-lea
staroste, s. m. – conducător al unei bresle sau comunităţi de meseriaşi
calfă, s. f. – lucrător calificat după o perioadă de ucenicie, ucenic
Explorarea textului
FAMILIA
1. Textul se constituie în esenţă într-o prezentare a perso -
najului Mara. Este surprinsă condiţia ei de văduvă cu doi
copii care a rămas cu ceva avere după moartea soţului, dar
care, mai ales, are voinţa de a munci şi de a face din copiii
ei oameni aşezaţi la casa lor şi respectaţi în comunitate.
Scrie într-un enunţ cât mai simplu despre ce e vorba în
fragmentul dat mai sus.
2. Identifică cel puţin trei personaje din textul dat, scriind în
dreptul fiecăruia câte o caracteristică.
3. Extrage din capitolul Sărăcuţii mamei doi indici spaţiali
care fixează desfăşurarea acţiunii. Discutaţi între voi despre
rapo rtul dintre ficţiune şi realitate, aşa cum se conturează
el în textul dat. Veţi avea în vedere:
• indicii din realitatea obiectivă;
• modificările aduse de viziunea autorului.
Cine descrie/ povesteşte
1. Alege dintre următoarele instanţe narative/ de comunicare
pe cea care ţi se pare caracteristică primului capitol din
romanul Mara:
• narator/ povestitor obiectiv care se confundă cu autorul
(narator auctorial);
• un povestitor înlocuit uneori în relatare de către un per -
sonaj;
• narator auctorial a cărui voce se confundă uneori voit cu
cea a personajului Mara, creându-se astfel un fel de em -
patie a cititorului faţă de personaj.
2. Selectaţi un fragment care să vă ajute în legătură cu alegerea
făcută. Discutaţi fragmentul ales şi observaţi care sunt mij -
loacele prin care se identifică instanţa care narează.
243