manual-romana-clasa-9

Ficţiunea literară
Înainte de text
1. Explică pe scurt în ce ar consta semnificaţia cugetării latine
Cum e tatăl, aşa-i şi fiul. Personalizează/ concretizează această
cugetare cu exemple din viaţa reală sau din lecturile tale.
2. Scrie, folosind substantive, verbe sau adjective, un scurt
enunţ despre semnificaţia pe care ţi-o provoacă/ trezeşte
sensul cuvântului familie. Vei avea în vedere şi sensul de
dicţionar al cuvântului:
• „formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, şi care
constă din soţ, soţie şi descendenţii acestora“;
• „totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoş
comun.“
Ioan Slavici, n.1848 (Şiria, jud. Arad) -
m.1925 (Crucea de Jos, Panciu). Studii
la Şiria, Timişoara, Arad, Satu Mare,
Budapesta, Viena. La Viena îl va cu -
noaşte pe Mihai Eminescu. Este pro -
fesor şi ziarist, întemeietor de reviste (în
1884 înfiinţează revista Tribuna). De -
butul editorial se produce în 1881, cu
Novele din popor. Publică romanul
Mara în anul 1906, la Budapesta, întrun
moment în care specia romanului
cunoscuse doar câteva realizări notabile
prin scriitori precum Nicolae Filimon
(Ciocoii vechi şi noi) sau Duiliu Zamfirescu
(Viaţa la ţară, Tănase Scatiu). Înainte de
1906, data apariţiei romanului, Ioan
Slavici este cunoscut ca autor al unui
număr de volu me de nuvele, în care
importantă era observarea realistă a
lumii ardeleneşti, a târgurilor cu meş -
te şugari şi precupeţi, în special. Viziunea
autorului se concentrează pe surprin -
derea de tipologii şi mentalităţi anga -
jate în puternice conflicte morale.
MARA
de Ioan Slavici
Acţiunea din romanul Mara se concentrează în jurul
câtorva destine integrate în viaţa târgului ardelenesc. Este
vorba în primul rând despre destinul Persidei şi al lui Hubăr
Naţl, aparţinând unor etnii şi religii diferite – Naţl este fiul unui
măcelar neamţ, iar Persida 2este fata unei precupeţe de origine
română – care se căsătoresc contrar voinţei părinţilor, ilustrând
un mai vechi conflict literar, acela dintre pasiune şi datorie.
Destinele acestora, ca şi existen ţa lui Trică sau a Marei, mamă a
doi copii, sunt surprinse pe fundalul unei lumi populate de
meşteşugari, ucenici, calfe, cu toţii preocupaţi de chivernisire şi
de împlinirea vieţii lor. Deşi cartea nu are ca temă principală
familia, fiind mai degrabă un roman de dragoste, el cuprinde,
potrivit specificului societăţilor încă tradiţionale, şi aspecte care
pri vesc familia şi existenţa acesteia ca determinante ale vieţii
personajelor.
În finalul romanului, Persida şi Naţl vor primi după apariţia
unui copil, acordul părinţilor de a se căsători şi astfel persona -
jele vor fi elibe rate de vinovăţia de a fi încălcat normele societăţii
în care vieţuiesc.
Fragmentele selectate în manual fac parte din începutul
romanului şi au un rol expozitiv, semnificativ pentru prezentarea
personajelor, a familiei Marei, alcătuită din mamă şi doi copii:
Trică şi Persida. Primul fragment o prezintă mai întâi pe Mara,
rămasă văduvă, dar capabilă a se chivernisi şi singură cu ceea
ce i-a rămas de la soţ, dar mai ales prin ceea ce ea însăşi face. Al
doilea fragment îi pre zin tă pe cei doi copii într-o secvenţă esen -
ţială pentru a ilustra dragostea dintre fraţi.
39