manual-romana-clasa-9

Modulul 1
JOC ªI JOACÃ
exemple, spre a generaliza ulterior). Dispunerea lor în argumentarea scrisă
este marcată de paragrafe. Contraargumentele, punctele de vedere diferite
de acela ales, nu trebuie ignorate, pentru că referinţa la păreri opuse poate
susţine mai convingător propria opinie şi poate demonstra cunoaşterea com -
plexă a proble maticii puse în discuţie (în diversele sale aspecte).
Elemente conectoare folosite pentru marcarea părţilor argumentaţiei şi pen -
tru exprimarea unei aprecieri:
– argumentul se formulează în termeni de: cred că..., îmi place, deoarece...,
este aşa, fiindcă..., probabil că..., cu siguranţă că... etc. Se pot folosi şi formulări
care să facă apel la experienţa interlocutorilor: După cum ştiţi..., Cred că
sunteţi de acord că... etc. sau la opinii de autoritate: X susţine că..., potrivit
opiniei lui Y... etc.
– argumentele se punctează prin formulări pregnante, care au rolul de a
anunţa că urmează ceva important, solicitând în acest fel atenţia interlo -
cutorului: pentru că, deoarece, faptul se explică prin, de exemplu, la fel ca, având
în vedere faptul că..., spre deosebire de, în primul rând, încât, ca să etc.
– în formularea argumentelor şi a concluziei se utilizează diverse cuvinte
persuasive: în mod sigur, evident, clar, prin urmare, aşadar, greşit etc.
Etapele (redactării) unui text argumentativ
Dacă trebuie să alcătuieşti un text argumentativ (oral sau scris) vei avea
în vedere:
1. Pregătirea şi documentarea (redactării):
– înţelegerea temei de argumentat; documentarea pentru o bună cu -
noaştere a problematicii (dacă argumentarea priveşte un text literar,
o etapă obligatorie este lectura integrală a acestuia şi a altor
informaţii asociate); precizarea propriei opinii/ a unui punct de vedere
faţă de tema aleasă/ impusă.
2. Alcătuirea planului de idei.
3. Structura şi redactarea:
– formularea ipotezei;
– enunţarea şi susţinerea unor argumente (pro şi/ sau contra);
– precizarea concluziei.
4. Verificarea şi corectarea, în funcţie de:
– claritatea formulării tezei; respectiv, a concluziei;
– existenţa unei legături logice între ipoteză şi concluzie;
– dispunerea argumentelor în paragrafe distincte, având o ordonare
internă;
– utilizarea conectorilor şi a tehnicilor argumentative;
– eliminarea generalităţilor insuficient susţinute.
5. Stabilirea formei finale.
Aplicaþii
Scrie un text argumentativ de 25-30 de rânduri, pornind de la următoarea
afirmaţie a lui Johan Huizinga: Jocul este mai vechi decât cultura. (Homo ludens)
21