manual-romana-clasa-9

Modulul 5
Puncte de reper
Cele două scrisori sunt legate de o
perioadă dificilă a vieţii poetului, pe
când se afla internat la Viena, în clinica
doctorului Obersteiner, după ce fusese
tratat fără succes, vreme de aproape trei
luni, în vara anului 1883, la Bu cureşti, în
Sanatoriul „Caritas“. Corespondenţa lui
Eminescu din acea perioadă, când abia
se trezise din lunga rătăcire, trădează,
cum scria G. Călinescu, o chibzuinţă în -
delungată asupra tuturor punctelor, o
grijă caligrafică deosebită, o ovăire şi o
teamere ca nu cumva un fir rupt al frazei
să dea de gândit asupra sănătăţii sale
mintale. Răspunsul lui Maiorescu este
tot aşa de calculat în privinţa nuanţelor,
dar din motive diferite. El încearcă să
menajeze susceptibilitatea îndreptăţită
a poetului care se vedea pus în situaţia
de a fi dependent de bani străini, chiar
dacă ai unor prieteni, dar şi să mini -
malizeze efectele bolii înseşi, pentru a-
i ridica moralul. Nici o frază nu este
scrisă la întâmplare, totul este gândit
minuţios: afirmarea bucuriei tuturor, la
citirea unor veşti, în fond, atât de triste,
descrierea cu accente uşor glumeţe a
cauzelor şi simptomelor bolii, itinerariul
excursiei în Italia şi apoi vacanţa la
moşia Soleşti, interesul Reginei, slujba
sigură de bibliotecar, informaţia despre
succesul de public, dar şi financiar al
volumului său de poezii. Iar între atâtea
informaţii liniştitoare, strecurată ap -
arent întâmplător, mărturisirea admi -
raţiei sale pentru poet şi mimalizarea
eforturilor financiare ale prietenilor,
mai ales că, se arată sigur Maiorescu,
n-ai fi făcut şi D-ta tot aşa din mult
puţinul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba
de orice amic, necum de un amic de
valoarea D-tale?
PERSONALITÃÞI, EXEMPLE, MODELE
pe la toamnă şi în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de
trebuinţă. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat
până la mahalaua Tirchileşti, şi la întoarcerea în ţară te vei trezi cel
mai popular scriitor al României. Aşa cam este, dar tot nu este rău,
când te simţi primit cu atâta iubire de compatrioţii tăi.
Aşadar, fii fără grijă, redobândeşte-ţi acea filozofie impersona lă ce
o aveai întotdeauna, adaugă-i ceva veselie şi petrece în excursia prin
frumoasa Italie şi, la întoarcere, mai încălzeşte-ne mintea cu o rază
din geniul D-tale poetic, care este şi va rămâne cea mai înaltă
încorporare a inteligenţei române.
La revedere cu bine şi o caldă strângere de mână de la toţi, de la
toţi prietenii şi mai ales de la
al D-tale devotat
T. Maiorescu
Mai scrie-mi câte un rând din Italia, dacă ai vreme în mijlocul
impresiilor de acolo.
Dicţionar
galoman, s.m. – persoană care admiră fără rezerve (şi fără spirit
critic) tot ceea ce aparţine francezilor sau vine de la ei
Explorarea textului
Stimabile domnule Maiorescu
1. Identifică, în prima scrisoare, convenţii ale stilului epistolar.
2. Formula de adresare depinde de partener şi de context.
Emiţătorul este necesar să-şi aleagă cu grijă limbajul care
trebuie să fie în acord cu formula iniţială. În acest caz, formula
de adresare este extrem de protocolară. Identifică, în cuprinsul
primei scrisori, cuvinte/ structuri, grafii care să demonstreze
consecvenţa emiţătorului în ceea ce priveşte comunicarea cu
receptorul.
3. Care crezi că este scopul scrisorii lui Mihai Eminescu?
Iubite domnule Eminescu
1. Observă că formula de adresare folosită de Maiorescu în
scrisoarea sa este diferită de cea din scrisoarea lui Eminescu.
Şi tonul este altul, în acord cu formula iniţială. Alege dintre
următoarele explicaţii motivul/ motivele potrivit/ e şi justificăţi
opţiunea:
– diferenţa de vârstă dintre expeditor şi destinatar
– respectul
– prietenia
– dorinţa de a-l încuraja pe poet după lunga boală
– diferenţa de statut social
– familiaritatea.
2. Identifică, în cuprinsul celei de a doua scrisori, cuvinte/
structuri care să demonstreze consecvenţa emiţătorului în
ceea ce priveşte comunicarea cu receptorul.
3. Explică rostul ultimului rând al scrisorii, cel care urmează
după semnătură. 5185