manual-romana-clasa-9

Ficţiunea literară
războiu al lui Ştefan vodă cu radul vodă la
Izvorul Apei, leatul 6981 noemvrie 8...
Atitudinea cronicarului oscilează între
consem narea neutră a eveni mentului
(Tăie Ştefan vodă pre Isaiia vornicul şi pre
Negrilă păharnicul şi pre Alexa stolnicul
în târgul Vasluiului) şi comentariul
moralizator (Vă leato 6978, într-aceia
vreme întră zavistia între Ştefan vodă şi
între Radul vodă, domnul muntenesc, pre
obiceiul firei omeneşti de ce are, de aceia
pofteşte mai mult, de nu-i ajunse lui
Ştefan vodă ale sale să le ţie şi să le
sprijinească, ci de lăcomie, ce nu era al lui,
încă vrea să coprinză). Victoriile sunt
consemnate însă cu evidentă plăcere,
căci ele corespund în mare măsură
propriului punct de vedere despre cum
trebuie să fie un domn exemplar. Tocmai
de aceea, excesele, inutila vărsare de
sânge a acestui voievod înfierbântat de
război, nu sunt trecute cu vederea,
pentru că îi contrazic de prea multe ori
autorului modelul de voievod ideal pe
care încearcă să-l construiască.
• u final (statu, neleneşu etc.) nu se
citeşte.
• …leatul 6981 – veche modalitate de
numărare a anilor, de la Facerea
lumii, considerată a se fi produs cu
5508 ani înainte de naşterea lui
Hristos.
Dicþionar literar
Letopiseţ (v. sl. letopisici, a scrie anii)
– este un tip de scriere veche, având
conţinut istoric, care prezintă
evenimentele în mod cronologic;
cronică.
Portret – descriere de trăsături
morale şi fizice ale unei fiinţe reale sau
imaginare. Portretul îmbină descrierea
unor moravuri, vicii, virtuţi, defecte,
calităţi ale personajului cu descrierea
particularităţilor fi zice: corp, figură,
trăsături, mişcare, ţinută etc.
războaie meşter, unde era nevoie însuşi să vârâia, ca văzându-l
ai săi, să nu să îndărăpteze şi pentru aceia raru război de nu biruia.
Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nă dejdea, că ştiindu-să căzut jos,
să rădica deasupra biruitorilor.
Dicţionar
hotnog, s.m. – comandant peste o sută de ostaşi; sutaş
judeţ, s.n. – judecată
a pomăzui, vb. – a conduce, a însoţi
Explorarea textului
Deciia Ştefan vodă strâns-au boierii ţărâi şi mari şi mici…
1. Secvenţa 1. descrie momentul urcării lui Ştefan pe tron.
Identifică trăsăturile firii voievodului, care se desprind din
această descriere.
2. Explică sintagmele: a aşeza ţara, a se găti de război.
3. Încearcă să descifrezi, „citind printre rânduri“, care este
punctul de vedere al cronicarului despre evenimentul narat.
Fost-au acestu Ştefan vodă…
1. Separă, în secvenţa 2., trăsăturile fizice de cele morale. Vei
constata că Grigore Ureche îşi construieşte portretul,
surprinzând o trăsătură fizică dominantă şi, obiectiv,
enumeră atât calităţile cât şi defectele, argumentându-le pe
fiecare în parte.
2. Identifică în portretul din secvenţa 2. structuri/ cuvinte
specifice unei argumentări.
3. Care crezi că este părerea cronicarului despre Ştefan, având
în vedere informaţiile oferite de portretul-efigie cuprins în
secvenţa 2? Încearcă să găseşti şi o explicaţie pentru
formularea om nu mare de statu, în locul uneia mai
„normale“ de genul „mic“, „mărunt“ etc.
4. Descrie părerea contemporanilor despre voievod.
5. Care sunt calităţile lui Ştefan rămase în amintirea
urmaşilor?
…carile niminea din domni, nici mai nainte,
nici după aceia l-au ajunsu.
1. Limba română, atât cea scrisă, cât şi cea vorbită în sec. al XVIIlea,
era diferită de limba actuală. Identifică, în cele două
texte, asemenea deosebiri şi grupează-le pe următoarele
niveluri: fonetic, morfosintactic şi lexico-semantic.
2. Ca şi în naraţiunea de tip popular, în basme, de exemplu,
vechimea conferă acestor structuri o expresivitate la care
cu si gu ranţă că autorul nu s-a gândit. Selectează câteva
asemenea exemple.
172