manual-romana-clasa-9

Texte auxiliare
Jules Verne (1828-1905), pro zator
francez.
Romane de aventuri şi de anti -
cipaţie ştiinţifică, rod al unei unei
imaginaţii fantastice vizionare fără egal
în epocă: Călătorie spre centrul pă -
mântului, De la Pământ la Lună, 20 000
de leghe sub mări, Ocolul pământului
în 80 de zile, Insula misterioasă.
se dovedeşte iluzorie şi totul e luat de la capăt. Fiinţă a uscatului pe
care şi-a clădit de la început civilizaţia, omul vede în mare un tărâm
al aşezării şi al zbuciumului etern. Pe mare nu se poate construi nimic.
Marea poate fi traversată, dar nimeni nu locuieşte, „stricto senso“,
pe mare. Nici marinarii, care, să nu uităm, îşi poartă cu ei pe în -
tinderile de apă, casele, asemeni melcilor, adică vapoarele. […]
Să comparăm o clipă marea cu un alt element care a nutrit o
întreagă mitologie a confruntării cu pădurea. Romanticii îndeosebi
au cultivat pădurea, dar înaintea lor mulţi dintre autorii medievali,
într-o vreme în care continentul european era acoperit, proporţional,
de tot atâtea păduri de câte mări este acoperită planeta întreagă.
Vechile civilizaţii ale Europei s-au ţinut de coastele mărilor, departe
de păduri. Când, după decăderea grecilor şi romanilor, centrul vieţii
europene s-a deplasat spre nord, omul a făcut, de fapt, cunoştinţă
cu pădurea. Şi ce i-a revelat ea. Un loc al obscurităţii şi al spaimelor
de tot felul. […]
Marea îndrumă imaginaţia spre exterior şi spre acţiune. Din
acţiune s-au născut operele aventurilor exotice. Iar celelalte, operele
aventurilor spirituale, au văzut în mare tărâmul extra-uman ab solut,
care poate simboliza tot ce omul întâlneşte mai deosebit de el însuşi
în natura înconjurătoare, termenul celui mai deplin contrast,
alteritatea desăvârşită. […]
Moby Dick, Bătrânul şi marea sunt operele fundamentale ale
acestei confruntări, în care marea şi peştele colosal sunt simboluri
ale celui mai străin şi mai cutremurător element din câte i-au fost
date omului să cunoască.
Explorarea textului
Puncte de reper
Eseul Marea ca factor spiritual
face parte din volumul Desenul din
covor (Teme 7) apărut în anul 1988.
1. Care erau ,,cele mai potrivite forme de exprimare artistică”
pentru un adolescent din anii ’50? Dar pentru adolescentul
de astăzi?
2. Precizează ce căuta cititorul naiv în nuvela Bătrânul şi
marea şi ce a găsit cititorul matur în aceeaşi nuvelă.
3. Care sunt, potrivit opiniei autorului, cele două feluri de
literatură pe care le-a produs marea?
4. Adolescentul evocat îl imita pe Jules Verne, scriind ficţiuni
despre mare. Relatează oral despre efectul pe care lectura
unei cărţi l-a avut asupra comportamentului tău.
5. Motivează, pe baza textului citit şi a experienţei personale,
una dintre ideile de mai jos. Pentru a înţelege sensul unor
cărţi în planul ,,spiri tual”, cititorul trebuie să aibă:
– o anumită vârstă;
– o anumită experienţă de lectură;
– o anumită cultură;
– plăcerea de a citi;
– talent de scriitor;
– dorinţa de a cunoaşte lucruri noi.
7. Delimitează textul citit potrivit părţilor unui text argu men -
tativ: ipoteză, argumente, concluzie.
8. Formulează un argument pentru a susţine ideea că este
nece sar să citeşti o carte care a fost ecranizată.
166