manual-romana-clasa-9

Modulul 4
AVENTURÃ, CÃLÃTORIE
Comunicarea nu se realizează în mod direct, ci indirect, prin textul scris, fiind
mediată de instanţele comunicării narative: narator, personaje. În povestire,
specie epică bazată pe convenţia naraţiunii adresate unor ascultători, actul
de comunicare este dublu.
În planul realităţii: autor – cititori (relaţie unilaterală/ ireversibilă); mesajul
se transmite într-un sens; receptorul nu poate deveni emiţător.
În planul ficţiunii: narator – ascultători (relaţie bilaterală/ reversibilă);
rolurile emiţător-receptor se pot schimba în secvenţa dialogată.
C. Factorii care înlesnesc sau perturbă receptarea
Zgomotul/ bruiajul se referă la factorii perturbatori ai mesajelor care pot
interveni în orice proces de comunicare, pe traseul de la emiţător la receptor.
Perturbarea poate avea o asemenea intensitate, încât între mesajul transmis
şi mesajul primit să existe diferenţe vizibile.
Cauzele pot fi de natură:
• internă – factori fiziologici (percepţie alterată), factori semantici (din cauza
necunoaşterii sensurilor cuvintelor), factori personali (emoţii,
reprezentări, prejudecăţi, experienţă, vârstă);
• externă – mediul fizic în care are loc comunicarea (acustica sălii, caracteristicile
vocale ale vorbitorilor, poluarea fonică puternică, întreruperile succesive ale
procesului de comunicare).
Factorii care perturbă receptarea mesajelor se grupează în funcţie de cod,
canal şi context.
Cod – Pentru a înţelege mesajul, receptorul trebuie să utilizeze acelaşi cod
ca emiţătorul. Neînţelegerile survenite ca urmare a codurilor diferite cu care
operează cei doi participanţi la actul de comunicare pot aparţine domeniului:
• verbal (de la necunoaşterea unei limbi comune, până la atribuirea de
sensuri diferite aceloraşi cuvinte);
• nonverbal (gesturi, mimică, poziţii ale corpului, semnale sonore în
alfabetul Morse, simboluri grafice cum sunt semnele de circulaţie).
Aplicaþii
1. Reciteşte fragmentul de mai jos pentru a observa modul în care confuzia
determinată de utilizarea unor coduri lingvistice diferite constituie cauza
goanei infernale din povestirea Balta-Albă de V. Alecsandri.
...şi de câte ori strigam: ai, ai, postaşul îmi răspundea: hai, hai, domnule! şi
bătea caii din nou şi chiuia încă mai sălbatic şi căruţa fugea încă mai iute şi eu
ameţeam încă mai tare.
2. Identifică în următorul fragment sintagma prin care francezul traduce
expresia Neamţo dracoli! rostită de străjer:
Străjerul însă, înţelegând pricina văitărilor mele, începu a râde ca un urs şi zicând:
Nu-i nimic, nu-i nimic! aduse un ţol şi o cergă pe care le aşternu pe scândurile
patului. Pe urmă ieşi din casă adăugând iar: Neamţo dracoli! şi se depărtă în
sat. El îşi făcuse datoria de gazdă; îmi dase tot ce avea: casă, pat, aşternut şi
noapte bună! Ce-mi trebuia mai mult?
3. Confuziile la nivelul codului lingvistic pot avea efect comic. Precizează
sensul corect, respectiv, sensul atribuit de vorbitor cuvântului marcat din
enunţul de mai jos:
159