manual-romana-clasa-9

Ficţiune şi realitate
să se obţină un anumit tip de răspuns (verbal, comportamental). Modul im -
perativ este specific funcţiei conative.
Funcţia poetică este centrată asupra formei mesajului, şi nu asupra conţi -
nutului comunicării. Spre deosebire de limbajul ştiinţific, pentru care con tea -
ză cu precădere conţinutul mesajului, limbajul poetic pune accentul pe expresie.
Funcţia referenţială este axată pe:
- referentul mesajului (obiectul comunicării: despre ce element al realităţii
se vorbeşte);
- contextul (situaţia) în care are loc transmiterea mesajului.
Funcţia metalingvistică se manifestă când apare necesitatea de a se atrage
atenţia asupra codului utilizat în cadrul comunicării. Utilizarea explicaţiilor,
a gesturilor sau a tonului indică receptorului sensul în care trebuie
decodificat mesajul.
Funcţia fatică are în vedere stabilirea şi menţinerea contactului între
emiţător şi receptor, controlul bunei funcţionări a canalului. La începutul unei
convorbiri telefonice se rosteşte acel ,,Alo!”, prin care se deschide comunicarea,
iar pe parcurs se verifică menţinerea contactului prin întrebări precum:
,,Înţelegi?”, ,,Mă auzi?”, ,,Ai înţeles?”. O funcţie asemănătoare au formulele
de salut sau gesturile, confirmări vebale sau mişcări ale capului. Jocul privirilor
confirmă păstrarea contactului, acordul – dezacordul, interesul – dezinteresul,
atenţia – neatenţia, dorinţa de participare sau plictiseala, oferindu-i
vorbitorului posibilitatea de a-şi regla ,,din mers” discursul.
Aplicaþii
1. Asociază fiecărui enunţ de mai jos funcţia comunicării adecvată
mesajului, ducând o săgeată:
• Mă auzi?
• Despre ce vei vorbi?
• Scrie aşa cum îţi spun!
• Ah! ce fericit sunt! Îmi pare foarte bine!
• trăsură – vehicul cu patru roţi, pe
arcuri, tras de cai şi folosit pentru tran -
sportul persoanelor
• Primăvară – o pictură parfumată cu
vibrări de violet… (G. Bacovia)
• funcţia emotivă
• funcţia conativă
• funcţia poetică
• funcţia referenţială
• funcţia metalingvistică
• funcţia fatică
2. Ţi s-a întâmplat vreodată să „traduci” greşit sensul unui comportament
nonverbal? Descrie situaţia.
3. Identifică elementele de comunicare nonverbală din următorul fragment
şi explică semnificaţia lor:
Ce vorbeau amândoi împreună? Ce puneau ei la cale pentru mine? Nu ştiu; dar
căutăturile posomorâte a străjerului deşteptară în inima mea oarecare sâmţiri
de îndoială şi mă siliră a băga mâna în buzunariul cu pistoalele.
(Vasile Alecsandri, Balta-Albă)
B. Relaţia emiţător – receptor în textul epic
Textul epic presupune un act de comunicare complex care se instituie între
emiţător (autorul) şi receptor (cititorul), mesajul fiind transpus în textul literar.
158