manual-romana-clasa-9

Ficţiune şi realitate
Explorarea textului
Puncte de reper
Liviu Rebreanu călătoreşte la Paris
în 1927, 1928 şi 1929, din motive fami -
liale sau oficiale. Cunoscut în prealabil
pe cale livrescă, Parisul este descoperit,
cu aceste ocazii, pe baza unei temeinice
documentări.
Notele de călătorie consemnate zil -
nic, în jurnal (1927), au fost prelucrate
ulterior în memorialul de călătorie Metropole
(Berlin – Roma – Paris), publicat
în 1931.
Interesul Metropole-lor este cău tarea
în paginile lor a roman cie rului Liviu
Rebreanu. În descrierea unui pasagiu sau
a unei situaţii, Liviu Rebreanu apare
viguros şi realist, creând viaţă cu minunat
meşteşug, aşa ca în Ion sau în Pădurea
spânzuraţilor. Exerciţiul de căutare şi
descoperire a ro mancierului în materialul
de notaţii şi impresii noi este de un
deosebit interes. (Octav Şuluţiu, 1931)
Pentru a realiza un volum bun de
impresii de călătorii, trebuie cali tăţi de
reporter. Marii călători ai lite ra turii
universale actuale (Paul Morand, între
alţii) aplică reţetele clasice ale unui bun
reportaj: viziune rapidă, simţ al detaliilor
celor mai caracteristice, stil sobru, vioi,
colo rat. Este loc, în aplicarea acestor
reţete, pentru aprecieri şi considera ţii cât
de personale şi originale. E nevoie, numai
să fii capabil de astfel de apreciri şi
consideraţii. Ca oriunde, trebuie să ai ceva
de spus. Dl. Rebreanu are multe lucruri de
spus. Iată de ce Metropole este o carte
mereu vie şi interesantă.
(Al. A. Philippide, 1931)
Un vagon de români
1. Identifică, în primul paragraf, două sintagme prin care se
susţine afirmaţia: Printr-un consens universal, Parisul este ceea
ce a fost Roma în culmea gloriei ei. Capitala lumii.
2. Explică rolul primului paragraf pentru ansamblul textului,
alegând dintre următoarele:
– susţine autenticitatea celor relatate în continuare
– indică motivul călătoriei la Paris
– expune tema textului
– urmăreşte să câştige atenţia cititorilor.
3. Precizează motivul pentru care aprodul merge la Paris şi
două trăsături pe care comportamentul acestuia, în tren,
le pune în evidenţă.
4. Citeşte replica românului american şi comentariul autorului
despre acesta. Atitudinea autorului faţă de acest emigrant
este: aprobare, ironie, respect, milă sau simpatie? Motivea -
ză-ţi opţiunea, pe baza textului.
5. Găseşte alt titlu potrivit fragmentului citit.
Paris!
1. Reciteşte fragmentele reproduse în manual din capitolul
intitulat Un vagon de români, respectiv, din capitolul Paris!,
pentru a completa spaţiile libere din următorul tabel:
Criteriul de comparaţie Un vagon de români Paris!
referentul (obiectul) românii care călătoresc .....…….............
comunicării
cu trenul spre Paris
observaţii din perspectiva ....………………. subiectivă
persoana verbală
persoana a III-a singular,
persoana I plural .........................
2. Observă în care capitol implicarea afectivă a memo rialis tului
este mai puternică şi oferă o explicaţie pentru acest lucru.
3. Transcrie, din primul fragment al capitolului Paris, sintag -
me sau scurte enunţuri care exprimă stările sufleteşti ale
călătorului la primul contact cu Parisul.
4. Precizează identitatea socială a primilor francezi întâlniţi
de călătorul străin şi o trăsătură morală asociată lor.
5. Precizează trăsăturile şi stările călătorului, sugerate de
sintagme utilizate în confesiunea lui:
dis-de-dimineaţă
nerăbdător
am pornit să descopăr Parisul
pe jos
cu itinerarul întocmit în grabă
nu mă las la voia întâmplării călător ,,cu metodă”
Întâi să mă lămuresc şi pe urmă
să caut surprize.
154