Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Ficţiunea literară<br />
144<br />
– Domnul e unul, fiule!<br />
– Atunci spune-i Allah, că așa îl cheamă.<br />
Călugărul râse încetișor – și pe urmă tăcu o vreme, pesemne<br />
nedorind să înceapă cu cârmaciul o discuţie teologică.<br />
Văzându-l că nici nu pleacă, nici nu vorbește, ci îi stă așa, în<br />
coastă, ca o momâie, Ismail pufni, cu ciudă:<br />
– Dumitale nu-ţi este somn; ai dormit toată ziua. Hai, du-te mai<br />
încolo!<br />
În loc de răspuns, monahul se trase lângă busolă și se aplecă<br />
asupra ei, minunându-se, ca și cum o vedea întâia oară.<br />
– Asta ce e, fiule?<br />
– Asta?... Busolă.<br />
– Și la ce e bună?<br />
– Ce, dumneata nu știi? Arată drumul.<br />
Călugărul păru că se minunează mai tare și se trase mai aproape<br />
de busolă, cu ochii în capacul de sticlă.<br />
– Da’ lumina asta de unde vine? Are busola așa putere să lumineze?<br />
Ismail, până atunci morocănos, începu să râdă de această prostie.<br />
– Cum să aibă lumină? Ce, este soarele sau luna?<br />
– Dar atunci cum, cârmaciule? Ia spune-mi și mie taina, că te<br />
văd om luminat la minte.<br />
Turcul se umflă în pene:<br />
– Are lampă înăuntru!<br />
– Lampă? Ia te uită minune! Dar cum, că nu se vede?<br />
– Nici nu trebuie să se vadă; altfel orbește ochiul. Lampa este<br />
ascunsă, uita aici, în cutie, luminează dintr-o parte, ca să vedem<br />
numai cadranul.<br />
– Ia te uită! Și eu care ziceam că o fi la mijloc vreo taină de-a<br />
corăbierilor! Când colo, o lămpiţă ca toate altele. Vezi, taică, dacă<br />
umbli în lume înveţi o mulţime!...<br />
Tot vorbind, călugărul se foia în jurul busolei, uitându-se când<br />
la felinar, când la cadran. În sfârșit, după un timp se ridică și<br />
închise ușiţa.<br />
– Și zi, mașina asta îţi arată drumul! Eu credeam că mergeţi<br />
numai după soare ori după stele... Dar ca să-ţi arate drumul, mai cu<br />
seamă noaptea, înseamnă că aici e mână dumnezeiască!<br />
Ismail pufni din nas, începând să-și piardă răbdarea.<br />
– Mâna lui Allah! adăugă călugărul repede, ca să-l îmbuneze.<br />
– Are magnet; nu mă mai bate la cap, izbucni cârmaciul, scos din<br />
fire. Apoi îşi vârî speriat ochii în busolă.<br />
– Uite ce faci! Mă ţii de vorbă şi eu greşesc drumul.<br />
Într-adevăr, cât stătuse de vorbă, cadranul se rotise cu vreo două<br />
carturi spre nord. Ismail învârti timona până ce regăsi vechiul<br />
drum. Noroc că Gherasim dormea mai încolo, altminteri i-ar fi tras<br />
o săpuneală ca la baia de aburi.<br />
– Haide, pleacă! se răsti la călugăr. Vrei să fac vreun bucluc?<br />
Gherasim se trezi, se frecă la ochi, buimac, apoi strigă la cârmă:<br />
– Măi Ismaile, ce faci acolo? Vezi că ai luat-o razna!<br />
Bucăratul îşi vârî şi mai tare ochii în busolă.<br />
– Ba mergem bine, bre! răspunse, trecând iarăşi la graiul ghiaurilor.<br />
– Atunci ce dracu’, s-a schimbat vântu’ aşa, dintr-odată? zise<br />
Gherasim, apropiindu-se de cârmă. Privi şi el busola, se încredinţă<br />
că merge bine, apoi ridică din umeri:
Change language