manual-romana-clasa-9

Ficţiunea literară
Explorarea textului
Puncte de reper
Pentru scriitorii romantici din prima
jumătate a secolului al XIX-lea, tema
călătoriei exprimă dorinţa de evadare din
cotidian şi o modalitate de căutare a
noului. Atracţia Orientului reflectă
curiozitatea pentru teritorii necu -
noscute, îndepărtate, pline de mister şi
de pitoresc.
Povestirea Balta-Albă este un text
ficţional, scris în 1847 şi inspirat din im -
presiile pe care i le lasă perioada de
odihnă petrecută în acest loc autorului,
întors recent dintr-o călătorie în Occident.
În povestire, rolul naratorului este conferit
unui călător străin, zugravul (veche
denumire pentru pictor) francez.
Prin utilizarea motivului literar al
,,călătorului străin”, impus în scrierile
iluminiştilor francezi din secolul al XVIII-lea
(Montesquieu, Scrisori persane), Alecsan -
dri atribuie observarea critică şi satirică a
propriei lumi (orientale) unei perspective
exterioare şi prin comparaţie cu altă lume
(occidentală).
Călătorul francez, ieşit din ţinuturile
natale, traversează spaţii necunoscute,
întâlneşte o altă civilizaţie ale cărei ca -
racteristici (identitate) le recunoaşte ca
diferite (alteritate) în raport cu ale
propriei civilizaţii.
Personajul complementar ,,călă -
toru lui străin” este ,,bunul sălbatic”,
pereche ce proiectează o imagine a
alterităţii în universul ficţional.
Plecând din Paris spre a întreprinde un voiaj în Orient…
1. Dovedeşte că ai fost atent la prima lectură a textului, răs -
punzând corect la cel puţin trei dintre următoarele
întrebări: cine povesteşte călătoria, cine călătoreşte, când
călătoreşte, în ce scop, de unde pleacă, în ce direcţie (des -
tinaţia şi iti nerarul), unde ajunge de fapt, cu ce mijloace
de transport călătoreşte.
2. Prezintă oral un motiv pentru care ţi-ar fi plăcut şi un motiv
pentru care nu ţi-ar fi plăcut să te găseşti în locul
călătorului din naraţiunea citită.
3. Identifică, în primul paragraf (descrierea iniţială), elemente
care sugerează atmosfera favorabilă povestirii unei
întâmplări neobişnuite.
4. Observă în secvenţa dialogată formule de adresare (de iniţiere
sau de menţinere a contactului verbal) utilizate de francez.
Explică rolul lor în ceremonialul povestirii.
5. Consideri că prin întreruperea la Brăila a voiajului spre
Orient, tânărul se dovedeşte un călător cu metodă sau cu
fantezie? Motivează-ţi opţiunea.
Precizează cărui moment al subiectului îi corespunde
secvenţa debarcării la Brăila.
6. Precizează cele trei părţi ale itinerarului parcurs de
zugravul francez, în călătoria sa din Occident spre
ţinuturile ,,exotice”.
7. Modificarea treptată a scopului călătoriei în Orient, de la
,,modă” (snobism, plictiseală), la căutarea aventurii, este
redată în text prin cuvinte sau sintagme care exprimă atitu -
dinile străi nu lui faţă Valahia, unde hotărăşte să facă o oprire
neprevăzută iniţial. Reciteşte prima pagină a naraţiunii şi
selectează patru asemenea sintagme, adecvate unor
atitudini diferite.
8. Delimitează în textul citit episoadele relatării tânărului
călător.
9. Stabileşte ideile principale pentru episoadele delimitate.
10. Rezumă în scris, în 20-25 de rânduri, fragmentul din
manual.
Speram să intru într-o viaţă nouă
şi plină de întâmplări originale.
1. Naraţiunea este construită pe contrastul comic dintre ceea
ce ,,speră” eroul aventurilor că va descoperi în noul spaţiu
în care pătrunde şi ceea ce întâlneşte aici. Selectează sintag -
me care exprimă stările sufleteşti contradictorii încercate
de călătorul francez în diferite situaţii.
2. Precizează tipul uman căruia îi aparţine călătorul din punc -
tul de vedere al ocupaţiei, al vârstei şi al originii sale. Ex -
pli că în ce fel perspectiva sa asupra călătoriei este in fluenţată
de aceste trăsături.
136