manual-romana-clasa-9

Literatură şi alte arte
Pam pon din primele secunde ale secvenţei: e nervos, soarbe
furios, mută bastonul din stânga în dreapta, pentru a-i fi
mai la îndemână. Toate aceste detalii ţin de interpretarea
actoricească, dar şi de modul specific în care se realizează
transpunerea unui text literar într-un alt limbaj, în acest caz,
cel cinematografic, prin intermediul scenariului. Camera îl
urmăreşte acum doar pe el, folosind un plan apropiat de
filmare, iar coloana sonoră subliniază nervozitatea personajului.
2. Fii atent şi la interpretarea lui Birlic/ Crăcănel, între secun -
dele 50 şi 55 ale secvenţei: fuge în jurul mesei pentru a se
pune la adăpost de furia lui Pampon, dar mută şi paharul
de pe masă pentru a nu-l vărsa! Se obţine în acest mod o
variaţie în mişcarea altfel previzibilă a personajelor. Re -
marcă şi faptul că, deşi întreaga secvenţă este filmată din -
tr-un plan apropiat, există şi un planul îndepărtat în care
desco perim pe câţiva dintre partici panţii la bal, pentru ca
spectatorul să îşi dea seama mai lesne de locul unde se
petrece scena.
3. Între secundele 60 şi 66, Pampon este filmat din spate, iar
Crăcănel din faţă, pentru că, deşi nu vorbeşte, mimica lui este
mai importantă în aceste momente decât replicile partenerului.
Se foloseşte însă planul apropiat şi nu prim-planul pentru a putea
fi observată simultan mişcarea ambelor personaje.
4. În secunda 70 se produce trecerea bruscă de la filmarea de
ansamblu la focalizarea pe chipul lui Pampon. Modalitatea
este tăietura de montaj, astfel încât, deşi camera se mişcă
puţin, scena este totuşi dinamică. Este momentul când Giu -
garu rosteşte ameninţător: O să-ţi rup oasele… Oasele am să
ţi le rup! Urmăreşte prim-planul cu mimica personajului pen -
tru a constata dacă este în acord cu replica rostită. Observă
totodată şi că prim-planul cuprinde atât faţa, cât şi linia
umerilor.
5. După mai multe planuri generale, în secundele 108 – 111 ca -
mera se apropie iarăşi brusc pentru a da spectatorilor
posibilitatea să urmărească jocul actorilor, în prim-plan.
6. Din secunda 120 până la finalul secvenţei (secunda 190),
ca mera de filmat este mai puţin mobilă, întrucât cei doi s-
au împăcat şi hotărăsc să se coalizeze împotriva Bibicului.
Scena nu este totuşi statică, dar dinamismul se obţine prin
montaj: se trece rapid de la un prim-plan la altul, iar coloana
sonoră cuprinde atât rumoarea balului, cât şi muzică,
aceasta având drept scop să sublinieze starea de spirit a
personajelor. Remarcă însă faptul că, deşi în planul înde părtat
se află o sală de bal, în majoritatea timpului ceea ce se aude
nu este muzica balului, ci un acompaniament sonor al cărui
rol este să sublinieze starea de spirit a personajelor. În
această ultimă secvenţă importante sunt totuşi mimica şi
tonalitatea vocilor actorilor.
120