Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Succes<br />
în noul an<br />
şcolar!<br />
EDUCAŢIA FINANCIARĂ<br />
PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Revistă de promovare a educaţiei financiare<br />
Nr. <strong>26</strong> / <strong>2019</strong>
Materialele cuprinse în această publicaţie reprezintă o diseminare a modului de<br />
abordare şi implementare a proiectului de ,,Educaţie financiară’’ în unităţile şcolare<br />
din ţara noastră şi se adresează elevilor, dascălilor, profesorilor, ins<strong>pe</strong>ctorilor şcolari,<br />
părinţilor, dar şi altor autorităţi implicate în vederea aplicării bunei practici în domeniu.<br />
<strong>Revista</strong> Educaţie Financiară <strong>pe</strong> Înţelesul <strong>Tuturor</strong> are ca scop:<br />
- diseminarea informaţiilor referitoare la implementarea la nivelul învăţământului<br />
preuniversitar a educaţiei financiare ca disciplină opţională la decizia şcolii (CDŞ) sau<br />
ca disciplină integrată;<br />
- crearea unei atitudini pozitive la nivelul publicului ţintă <strong>pe</strong>ntru receptarea informaţiilor<br />
şi mesajelor rezultate din proiect;<br />
- asimilarea mesajelor şi informaţiilor de către publicul ţintă;<br />
- crearea unui capital de imagine pozitivă <strong>pe</strong>ntru instituţiile implicate în proiect în<br />
vederea comunicării cu succes a informaţiior şi mesajelor referitoare la proiect.<br />
CUPRINS:<br />
Editorial ...................................................................................................... 1-2<br />
Educație financiară ....................................................................................... 3<br />
Istorie bancară ........................................................................................... 4-5<br />
Concurența ................................................................................................. 6-7<br />
Digitalizare ................................................................................................ 8-11<br />
Educația financiară ................................................................................ 12-13<br />
De la cititori primite ............................................................................... 14-17<br />
Mulţumim reprezentanţilor BĂNCII NAŢIONALE a ROMÂNIEI<br />
şi ASOCIAŢIEI PENTRU PROMOVAREA PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE<br />
<strong>pe</strong>ntru sprijinul acordat în elaborarea conţinutului acestei publicaţii!<br />
Acest număr a fost publicat<br />
cu sprijinul financiar al<br />
Coordonator: Ligia Georgescu-Goloşoiu<br />
Tehnoredactare şi grafică: Marilena Adet<br />
ISSN: 2343 - 9920<br />
ISSN-L: 2343 - 9920<br />
Puteţi vizualiza revista <strong>pe</strong> site-ul www.ap<strong>pe</strong>.ro<br />
şi <strong>pe</strong> portalul http://www.finzoom.ro/revista-educatia-financiara.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
1<br />
Editorial<br />
,,La judecata banilor’’<br />
Banii, instrumentul ce trebuie<br />
să măsoare Lumea, au devenit<br />
obiectul și materia acestei lumi,<br />
generând diferențe culturale<br />
ce ne marchează în viața de zi cu zi.<br />
,,A fi sărac la Paris, înseamnă să fii<br />
sărac de două ori.’’ spunea Zola.<br />
A fi sărac în România,<br />
țara cu unul din cele mai ridicate<br />
ritmuri de creștere din Europa<br />
în ultimii ani, înseamnă, de fapt,<br />
să mori în fiecare zi.<br />
Atunci când un popor renunță să câștige bani în propria sa țară și să se bucure de beneficiile generate<br />
de aceștia, înseamnă că își dorește oarecum să renunțe și la propria identitate, că nu mai are încredere în<br />
propriile resurse. Plecarea în afara granițelor a milioane de români și drama demografică prin care trece țara<br />
noastră pleacă de la această constatare dură. Lucrurile stau însă altfel în alte societăți. Ce ne deosebește<br />
fundamental de acestea? Cum sunt <strong>pe</strong>rcepuți banii în viața de zi cu zi?<br />
În timp ce în România banii și averea generează de multe ori ura, controverse și asocieri cu<br />
corupția, în Statele Unite, cei bogați parcă sunt iubiți de Dumnezeu! Mai mult decât atât, Republica<br />
Im<strong>pe</strong>rială pare să stabilească o legătură de sacralitate între dolar și națiune: ,,In God we trust’’ / ,,Credem în<br />
Dumnezeu’’ stă scris <strong>pe</strong> fiecare bancnotă verde. Această sacralitate îi <strong>pe</strong>rmite să ,,cum<strong>pe</strong>re Lumea <strong>pe</strong>ntru a-i<br />
da libertate și justiție’’, după cum spunea Woodrow Wilson și să facă din dolar o problemă a întregii lumi.<br />
Sacralitatea este întărită și de simetria și similitudinile ce există între bancnotele verzi, oricare ar fi valoarea<br />
acestora. Prețuirea trecutului este dată de prezența portretelor unor <strong>pe</strong>rsonalități ale istoriei americane.<br />
Contradicție totală față de moneda euro<strong>pe</strong>ană, desacralizată prin trecerea identităților naționale sub o<br />
mască abstractă. Se încearcă de fapt scoaterea în evidență a unei voințe de construcție a unui ansamblu<br />
politic prin transfigurarea și diluarea popoarelor și culturilor ce-l formează.<br />
În Franța, codurile sunt foarte importante. Oameni foarte bogați afișează în mod voit austeritate<br />
<strong>pe</strong>ntru a nu stârni invidie: se îmbracă simplu, merg la birou cu mașini vechi și ieftine, așteptând<br />
weekend-ul <strong>pe</strong>ntru a se desfăta în castelele și mașinile de lux <strong>pe</strong> care le țin departe de ochii celor mulți.<br />
Afișarea apartenenței sociale în afara unor coduri foarte precise este considerată lipsă de educație și<br />
chiar vulgară. Cu titlu de exemplu, în familia Bettencourt, acționar principal al Grupului l’Oréal, și una<br />
din cele mai bogate familii din Franța, nu se discută niciodată despre bani. Francezii sunt în schimb<br />
recunoscuți ca având bugetul <strong>pe</strong> cap de locuitor cel mai ridicat din Europa <strong>pe</strong>ntru vacanțe, mese la<br />
restaurante și activități culturale. În România, majoritatea banilor se îndreaptă către consum, în<br />
s<strong>pe</strong>cial produse alimentare (nevoi de bază). În timp ce în România, a trăi pare să fie o corvoadă, în<br />
Franța se poate vorbi despre o Artă de a Trăi (,, l’Art de Vivre à la Française’’).<br />
În Statele Unite există o adevărată obsesie <strong>pe</strong>ntru apărarea loialității conjugale, femeile sunt învățate<br />
să nu aibă încredere în bărbați, ce sunt catalogați a fi violenți și brutali, iar în Franța derapajele carnale sunt<br />
integrate într-o mult mai largă și mai complexă concepție despre viață. După Pascal Bruckner, ,,americanii<br />
înlocuiesc suspiciunea față de erotism cu o poftă nelimitată <strong>pe</strong>ntru câștig’’. El arată cum la americani,<br />
cupiditatea este indicată (,,greed is good’’) și trebuie afișată. Dacă ai bani, înseamnă că ai reușit și toată<br />
lumea trebuie să știe acest lucru. El evocă dealtfel un articol apărut în presa franceză la sfârșitul anilor ’80:<br />
,,În America oamenii își arată banii de care dispun așa cum își arată maimuțele sexul. Cine îl are mai<br />
mare?’’ Acest gen de comportament pare să-și fi găsit echivalentul și în România, unde mașina a devenit<br />
un adevărat simbol de reușită socială, asemănător cu armurile și caii ce erau afișați de clasa dominantă în<br />
Evul Mediu.
2 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Editorial<br />
Atitudinea <strong>pe</strong> care românii au căpătat-o față de bani în ultima <strong>pe</strong>rioadă pare să ne apropie mai mult<br />
de cultura americană decât de culturile latin-euro<strong>pe</strong>ne la care ne revendicăm atât apartenența. În timp ce<br />
în Europa Statul are un rol social foarte important, în Statele Unite nu există o grijă deosebită <strong>pe</strong>ntru cei<br />
nevoiași. I se atribuie lui Milton Friedman, Premiul Nobel în Economie care i-a inspirat dealtfel <strong>pe</strong> mulți<br />
din economiștii noștri de elită cu teoriile sale monetariste, o afirmație zguduitoare: ,,Cel mai important<br />
lucru <strong>pe</strong> care-l putem face <strong>pe</strong>ntru cei săraci este să-i lăsăm în pace.’’ Așa o fi? Aici trebuie să ajungem?<br />
Eu cred că trebuie să ne întoarcem la Keynes și să relansăm economia prin proiecte și investiții naționale<br />
de anvergură în învățământ, sănătate și infrastructură ce vor aduce pros<strong>pe</strong>ritate. Pe de altă parte, poate că<br />
ar fi bine să le oferim miliardarilor noștri ce au ,,probleme de conștiință’’ soluțiile <strong>pe</strong> care le-au găsit doi<br />
bogătași americani (John Rockfeller și Andrew Carnegie) catalogați de ,,hoți’’ la sfârșit de secol XIX:<br />
activitățile filantropice. Așa s-ar înțelege că puterea <strong>pe</strong> care o generează banii ar trebui să se transforme<br />
înainte de toate într-o datorie civică. Dar filantropia nu trebuie să devină un business cu alte mijloace. A<br />
oferi este o adevarată artă, ce nu cere nici recunoaștere, nici contraserviciu. Satisfacția este dată doar de<br />
plăcerea de a face plăcere.<br />
Ceea ce nu avem noi, ceea ce ne deosebește însă fundamental acum față de alte mari națiuni sunt<br />
patriotismul mesianic și religiozitatea conștiinței naționale, dorința de a ne adresa lumii cu un mesaj<br />
eliberator, capacitatea de a ne mobiliza și a fi solidari în momente dificile. Italienii, francezii, americanii,<br />
rușii, chinezii, germanii, spaniolii, englezii, austriecii, israelienii, elvețienii, olandezii... știu să facă acest<br />
lucru. Dacă vrem să ieșim din complexul servitorului frustrat <strong>pe</strong> care îl avem de multă vreme, ar fi bine să<br />
ne gândim la ce spunea Rousseau: ,,Banii <strong>pe</strong> care îi posedăm sunt instrumentul libertății, cei <strong>pe</strong> care-i<br />
râvnim sunt instrumentul servituții.’’ România are resurse enorme. Ce ne împiedică să le gestionăm bine<br />
și în folosul nostru?<br />
În timp ce la noi încercăm să fixăm bariere suplimentare <strong>pe</strong>ntru cei care vor să facă politică și să<br />
candideze la alegeri, să deslușim ce este lobby-ul și ce este traficul de influență sau abuzul în serviciu,<br />
în Statele Unite, printr-o decizie a Curții Supreme, companiile și sindicatele sunt abilitate să finanțeze<br />
campaniile electorale. În felul acesta s-a formalizat un secret de Polichenelle existent în lumea capitalistă<br />
de multă vreme: banii influențează factorul politic. Dar influența banilor era și mai aprigă înainte. Să ne<br />
amintim cum se făceau răscumpărările de ostateci în Evul Mediu, cum și-a cumpărat tronul împăratul Carol<br />
Quintul, cel mai mare prinț al Renașterii, cum era plătită eliberarea de păcate prin indulgențele papale,<br />
cum timp de sute de ani căsătoria nu era decât o tranzacție comercială, cum erau ,,vânduți’’ de regimul lui<br />
Ceaușescu compatrioții noștri sași și evrei.<br />
În sfârșit, atitudinea față de capital și bani creează alte tipuri de contradicții între stânga și dreapta<br />
politică în țările occidentale. Spre exemplu, la dreapta, deschiderea liberală față de inovație și tehnologie este<br />
stopată de conservatorismul ce generează reguli din ce în ce mai stricte <strong>pe</strong> linie de religie, apărarea familiei,<br />
moralitate. Neputându-se bloca regulile pieței, sunt blocate instinctele individuale. Cei de stânga fac exact<br />
invers: sto<strong>pe</strong>ază instinctele economice <strong>pe</strong>ntru a elibera instinctele individuale.<br />
Dar nu trebuie să considerăm că trăim într-o dictatură a banilor. Nu este totul<br />
de vânzare și nu totul are un preț. Este fără preț ceea ce ne este drag <strong>pe</strong>ste măsură<br />
și <strong>pe</strong>ntru care ne-am da viața. Pasiunile umane și credința <strong>pe</strong> care o punem în ceea<br />
ce facem sunt mai puternice decât orice. Pentru o <strong>pe</strong>rsoană cu pasiuni și credințe<br />
mari, o avere modestă este suficientă. Banii sunt o promisiune ce necesită o analiză<br />
profundă, ce ne obligă să ne întrebăm până unde avem nevoie de ei și cu ce scop.<br />
Nimeni nu are o atitudine univocă față de bani: cei care spun că îi detestă, îi<br />
venerează în secret. Cei care sunt îmbătați de farmecul lor și puterea <strong>pe</strong> care o<br />
pot genera, îi supraestimează.<br />
Florin Luca
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
3<br />
Educaţie financiară<br />
Puterea educaţiei financiare<br />
Pentru a realiza o educație financiară trainică, trebuie să țintim sus. Acest lucru îl putem realiza<br />
prin alfabetizarea/instruirea populației, prin evaluarea alfabetizării financiare și prin realizarea efectivă<br />
a educației financiare. Sunt considerentele doamnei prof. univ. dr. Annamaria Lusardi, de la Școala de<br />
business George Washington University, director academic al GFLEC (the Global Financial Literacy<br />
Excellence Center), membru al Comitetului Italian <strong>pe</strong>ntru Educație financiară.<br />
În România, primii pași în alfabetizarea financiară au<br />
fost făcuți timid în anul 2013, prin derularea unui proiect<br />
didactic de implementare a educației financiare ca disciplină<br />
școlară opțională. Proiectul s-a derulat inițial de BNR, în<br />
parteneriat cu MEN având la bază programa școlară de<br />
Educație financiară – învățământ primar și setul de manuale<br />
,,Educație financiară - Banii <strong>pe</strong> înțelesul copiilor” (manual,<br />
caietul elevului și ghidul de predare <strong>pe</strong>ntru profesor) și a<br />
aco<strong>pe</strong>rit un număr de 14.600 elevi și dascăli din 34 județe și<br />
municipiul București. Ulterior, acest proiect s-a extins la cele 41<br />
de județe și municipiul București, fiind continuat de Asociația<br />
<strong>pe</strong>ntru Promovarea Performanței în Educație (APPE).<br />
Iată că, de curând a început școala, iar proiectul didactic de implementare a educației financiare<br />
ca disciplină școlară opțională sau integrată s-a extins foarte mult.<br />
Astfel, în cei 7 ani de proiect,<br />
au fost beneficiari ai educației<br />
financiare cca. jumătate de<br />
milion de elevi din întregul<br />
învățământ preuniversitar,<br />
APPE donând ,,cu titlu gratuit”<br />
cca. 1 milion de manuale școlare.<br />
Anul acesta școlar este unul s<strong>pe</strong>cial întrucât începand<br />
din acest an, APPE a donat ,,cu titlu gratuit” manualele<br />
școlare <strong>pe</strong>ntru întregul ciclu de învățământ preunivesitar (de la<br />
grădiniță și până la liceu).<br />
Principalele realizări obținute în acest<br />
proiect didactic în cei 7 ani sunt:<br />
Educație<br />
financiară<br />
- material<br />
educațional<br />
<strong>pe</strong>ntru liceu<br />
- auxiliar<br />
didactic nou<br />
acceptat<br />
de către CNEE,<br />
în sesiunea<br />
septembrie -<br />
octombrie <strong>2019</strong><br />
• Semnarea unui parteneriat <strong>pe</strong> 4 ani între MEN și APPE;<br />
• Aco<strong>pe</strong>rirea cu manuale școlare a celor 4 cicluri (preșcolar,<br />
primar, gimnazial și liceal) ale învățământului preuniversitar;<br />
• Continuarea elaborării revistei de educație financiară, care a ajuns la <strong>nr</strong>. <strong>26</strong>;<br />
• Continuarea organizării Olimpiadei Micilor Bancheri, care a ajuns la ediția a VII-a;<br />
• Elaborarea unei aplicații informatice de educație financiară: Kids - o afacere de succes, omologată de MEN;<br />
• Aprobarea cursului de formare <strong>pe</strong>rmanentă a profesorilor care predau educația financiară în<br />
învățământul preuniversitar; cursul se derulează prin Casa corpului didactic județean și are 15<br />
credite transferabile;<br />
• Începând cu semestrul II al acestui an școlar, intenționăm să dezvoltăm un proiect pilot <strong>pe</strong>ntru<br />
cele două manuale de educație financiară (De la joc... la educație financiară) destinate preșcolarilor<br />
care au fost digitalizate și urmează a fi supuse omologării MEN.<br />
Se impune construirea unui ecosistem al educației financiare, care să conducă la o stabilitate<br />
macroeconomică și o inde<strong>pe</strong>ndență financiară în cadrul ecosistemului.<br />
Ligia Georgescu-Goloșoiu<br />
Președinte APPE
4 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Istorie bancară<br />
Intrarea Leului în Cluj: 100 de ani de la decizia de înfiinţare<br />
a unei agenţii a Băncii Naţionale a României la Cluj<br />
La începutul veacului al XIX - lea,<br />
Clujul era un târg provincial<br />
al Im<strong>pe</strong>riului Habsburgic,<br />
în care după cum spunea<br />
un călător britanic al vremii,<br />
care a prins rădăcini în acest oraș,<br />
că aici, ca în toată Transilvania<br />
nu exista nici un singur bancher.<br />
Comercianții<br />
care aveau afaceri mari<br />
la Pesta și Viena, făceau plăți în efecte<br />
de comerț (polițe, cambii) și se angajau în<br />
transferul unor sume mai mari, doar contra unui<br />
anumit procent. Un bancher sau o bancă în sensul clasic<br />
al cuvântului nu exista. Pseudo-bancherii descriși mai sus<br />
nu primeau depozite în bani, în afara cazului în care li<br />
se făcea o plată de cinci procente <strong>pe</strong>ntru păstrarea<br />
acestor bani care, după părerea lor, nu le sunt de<br />
folos – nu au ce face cu ei.<br />
În acest timp, în capitala im<strong>pe</strong>rială, Viena, lua însă ființă la 1816 Banca Națională a Austriei,<br />
dar încă foșnetul hârtiei monedă nu ajunsese la Cluj. Banii de hârtie, după spusele lui Ion La<strong>pe</strong>datu,<br />
erau acele cuțite cu două tăișuri care puse în mâini puțin abile, de cele mai multe ori strică decât<br />
ajută. Se vede că clujenii au dorit mai întâi să învețe taina mânuirii banilor, până la deschiderea<br />
primelor bănci în oraș. Astfel, în 1848 Samuel Brassai a scris la Cluj cartea ,,O<strong>pe</strong>rațiuni de bancă”.<br />
Chiar dacă, din punctul de vedere al importanței politice, culturale și științifice Clujul s-a<br />
dezvoltat, totuși comparativ cu alte orașe, nu era un puternic centru economic. Clujul era orașul<br />
școlilor și a nobilimii maghiare. Aici, cu precădere, iarna se strângeau marile familii, care dețineau<br />
domenii mari prin Ardeal și participau la saloane artistice sau la cluburi de afaceri, dar și la baluri,<br />
unde se puneau la cale noi alianțe între familii. De deasupra Clujului, din garnizoana de <strong>pe</strong> Cetățuie<br />
soldații priveau, încercând să deslușească prin vălătucii de ceață ce pluteau <strong>pe</strong>ste Someș frumoasele<br />
și cochetele doamne și domnișoare ce ieșeau la plimbare prin oraș. În Cluj, vremea trecea încet, mult<br />
mai încet decât în marile metropole din apusul împărăției.<br />
În toamna anului 1870, în gara din Cluj s-a auzit șuierul primei locomotive, iar apoi dâra<br />
de fum și aburi a trenurilor a început să lege de la un an la altul Clujul cu tot mai multe orașe<br />
ale im<strong>pe</strong>riului, și odată cu racordarea la rețeaua de transport a mărfurilor, a început dezvoltarea<br />
producției și comerțului în oraș.<br />
După realizarea compromisului<br />
austro-ungar în 1867, a apărut în 1878<br />
Banca Austro-Ungară. Înființarea acestei<br />
bănci a însemnat și dezvoltarea sistemului<br />
de credit în Transilvania. Între 1878 și<br />
1904 o<strong>pe</strong>rațiunile băncii centrale im<strong>pe</strong>riale<br />
s-au efectuat la Cluj prin forme de<br />
mandat, iar în 1904 a fost construit sediul<br />
Băncii Austro-Ungare <strong>pe</strong> actuala stradă<br />
a Memorandumului. Astfel o<strong>pe</strong>rațiunile<br />
băncii centrale au apărut direct în Cluj.<br />
Era recunoașterea dezvoltării economice a<br />
urbei transilvane.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
5<br />
Istorie bancară<br />
Începutul verii anului 1914 nu părea că va aduce nimic nou, în urbea de <strong>pe</strong> malul Someșului.<br />
Lumea pleca în vilegiatură, la vânătoare sau căuta răcoarea din munți sau a<strong>pe</strong>le tămăduitoare de<br />
la Karlsbad. Era însă, după cum chiar John Maynard Keynes o spune, o lume ,,cu totul nefirească,<br />
nestatornică, complexă, nesigură și vremelnică. Socotim unele din cele mai s<strong>pe</strong>ciale și mai trecătoare<br />
bunuri ale noastre din trecut drept firești, durabile și vrednice de încredere. Pe această temelie greșită<br />
și mișcătoare ca nisipul ne așezăm proiectele noastre de îmbunătățire socială și ne pregătim programul<br />
politic, dăm frâu liber dușmăniilor și ambițiilor noastre <strong>pe</strong>rsonale și ne simțim în stare să liniștim războiul<br />
civil în sânul familiei euro<strong>pe</strong>ne”.<br />
Sunetele valsurilor au încetat odată cu focurile de armă de la Sarajevo. A urmat un lung și<br />
greu război. Undeva într-un sat din apropierea Clujului se auzeau aceste bocete: ,,Trimăs-a-mpăratu’<br />
carte,/La fetile di pă sate /Să nu-și facă rochii-n flori,/ Că nu le rămân feciori,/ Să-și facă rochii mierâie,<br />
/C-o murit feciori o mie”.<br />
Moartea începuse să secere vise, iar lumea începuse să se schimbe, <strong>pe</strong>ntru totdeauna. Mulți<br />
feciori de o parte și de alta a Carpaților și-au lăsat tinerețile <strong>pe</strong> câmpurile de bătălie din Galiția, <strong>pe</strong><br />
frontul Italian, la Mărăști, Mărășești și Oituz. Jertfele însă au adus românii laolaltă la Alba Iulia, unde<br />
au decis să se unească cu țara. Era prima zi a lui decembrie. Clujul, deși aproa<strong>pe</strong>, era încă departe de<br />
țară. La Cluj, la 19 zile după ce actul unirii fusese hotărât, murea tânărul de numai 19 ani, Octavian<br />
Petrovici, apărând sediul Senatului național român ce ființa în sediul Băncii Economul. Dar a venit<br />
și ziua de 24 decembrie 1918, când Amos Frâncu, avocat memorandist și director executiv a Băncii<br />
Economul, întâmpinând armatele venite să dezrobească ținuturile clujene a spus: “Vă salut în Golgota<br />
neamului românesc. Salut <strong>pe</strong> dorobanții și călărașii lui Mihaiu Viteazul. Ați venit <strong>pe</strong> aceste plaiuri istorice,<br />
stropite de sânge românesc în atâtea rânduri. Vă salută umbrele eroilor de la 1848, vă salută eroii de la<br />
Mărișel și Fântânele!”. Golgota aceasta trebuia să cunoască și puțină pros<strong>pe</strong>ritate, nu doar <strong>pe</strong>ntru cele<br />
câteva familii nobile, nu doar <strong>pe</strong>ntru cei câțiva care au reușit să obțină averi, ci <strong>pe</strong>ntru toți.<br />
Deși instalat inițial la Sibiu, Consiliul Dirigent și-a mutat curând activitatea la Cluj. Tot aici<br />
s-a mutat de la Sibiu Banca Centrală <strong>pe</strong>ntru Comerț și Industrie, o bancă ce își dorea să canalizeze<br />
capitalurile potențiale românești în dezvoltarea comerțului și industriei în Ardeal și în preluarea în<br />
mâini românești a marilor uzine industriale existente în Transilvania. În vederea finanțării agriculturii<br />
și a reformei agrare în Ardeal, s-a înființat la Cluj, Banca Agrară. Marile bănci bucureștene<br />
Marmorosch Blank și Banca Românească își deschid sedii secundare la Cluj. Golgota românilor<br />
devenise un punct de re<strong>pe</strong>r <strong>pe</strong>ntru finanța românească de o parte și de alta a Carpaților. Acestea<br />
completau cele 12 bănci minoritare existente deja la Cluj și cele două românești.<br />
În data de 6 noiembrie 1919, consiliul general al Băncii Naționale a Românei decidea ,,înființarea<br />
de sedii în orașele Brașov, Sibiu, Cluj, Arad, Timișoara și Oradea Mare”, iar mai departe își propunea<br />
să se intervină <strong>pe</strong> lângă Ministerul de Finanțe ,,<strong>pe</strong>ntru obținerea localurilor sucursalelor din acele orașe<br />
ale Băncii Austro-Ungare”. În luna martie 1920, guvernatorul institutului de emisiune I.G. Bibicescu<br />
arăta, într-o scrisoare transmisă Ministerului de Finanțe, necesitatea unei reorganizări a băncii <strong>pe</strong>ntru<br />
ca “să profite și teritoriile alipite de ajutorul creditului său, <strong>pe</strong> care Banca Im<strong>pe</strong>riului Austro-Ungar o<br />
făcea în Ardeal și Bucovina”. Din luna octombrie 1920 la Cluj și-a început activitatea Banca Națională<br />
aducând ardelenilor leul românesc, o monedă care reprezenta dorința și ambiția unui popor. Peste<br />
drum, la câțiva pași de bancă fusese locul unde memorandiștii de la 1892 spuseră prin vocea lui Ion Rațiu<br />
memorandistul: „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor<br />
însă nu se discută, ci se afirmă”. Poporul a început să se afirme, inclusiv <strong>pe</strong> plan economic, iar băncile<br />
împreună cu Banca Națională au fost condamnate să creeze poporului român șansa pros<strong>pe</strong>rității.<br />
Septimiu Moga<br />
Sucursala Regională Cluj a BNR
6 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Concurenţa<br />
A fi sau a nu fi? Concurenţa în lumea economică<br />
Multe dintre organismele vii au în comun com<strong>pe</strong>titivitatea, trăsătură biologică strâns legată de<br />
instinctul de supraviețuire. Com<strong>pe</strong>titivitatea în forma ei primară înseamnă luptă <strong>pe</strong>ntru mâncare,<br />
teritoriu, adăpost sau parteneri de îm<strong>pe</strong>rechere. În cazul oamenilor însă, odată cu evoluția socială și<br />
nevoia de adaptare la condițiile în continuă schimbare, acest comportament a căpătat diverse nuanțe.<br />
Sportivii concurează <strong>pe</strong>ntru un loc <strong>pe</strong> podium și recunoașterea anilor grei de antrenament, copiii<br />
concurează <strong>pe</strong>ntru atenția părinților, studenții concurează <strong>pe</strong>ntru burse și locuri la universități de<br />
renume, politicienii concurează <strong>pe</strong>ntru poziții de putere, iar companiile concurează <strong>pe</strong>ntru cotă de<br />
piață și profit.<br />
În economia de piață concurența este motorul<br />
inovației și dictează înclinarea balanței de putere<br />
în favoarea vânzătorului sau a cumpărătorului.<br />
Să luăm un exemplu simplu. Locuiești într-un oraș<br />
cu o singură cafenea. Azi ciocolata caldă este mai<br />
degrabă rece și chelnerița ți-o trântește <strong>pe</strong> masă ca<br />
<strong>pe</strong> un balot de paie. Una dintre opțiuni ar fi să intri<br />
într-un su<strong>pe</strong>rmarket, să iei un plic de ciocolată caldă<br />
și o cutie de lapte, să mergi acasă, să o pregătești și<br />
să o savurezi în vârful patului. Dacă ai fi locuit însă<br />
într-un oraș cu patru cafenele, ai fi putut să mergi<br />
la oricare dintre celelalte trei cafenele care ți-ar fi<br />
oferit lângă ciocolata caldă și bezele pufoase sau<br />
biscuiți aromați. Ai simțit cum s-a înclinat balanța?<br />
În teoria economică se vorbește<br />
despre concurența <strong>pe</strong>rfectă,<br />
un concept ipotetic, ca și <strong>pe</strong>rfecțiunea<br />
de altfel, care descrie o situație în care<br />
nici vânzătorul nici cumpărătorul<br />
nu au puterea de a influența<br />
prețurile. În practică însă piețele<br />
sunt caracterizate mai degrabă prin<br />
im<strong>pe</strong>rfecțiunea dată de jocul de putere<br />
dintre vânzători și cumpărători.<br />
Concurența im<strong>pe</strong>rfectă ia forme variate.<br />
Una dintre formele de concurența im<strong>pe</strong>rfectă este monopolul.<br />
Monopolul este caracterizat prin existența unui singur vânzător care oferă un produs unic <strong>pe</strong><br />
piață, cu posibilități limitate de substituire. În această situație vânzătorul nu înfruntă concurență și<br />
deține frâiele asupra prețului, cumpărătorul aflându-se într-o situație de vulnerabilitate, așa cum<br />
este și situația orașului cu o singură cafenea descrisă mai sus. Situația de monopol poate fi favorizată<br />
de diverse obstacole în intrarea <strong>pe</strong> piață a potențialilor com<strong>pe</strong>titori precum dificultăți în obținerea<br />
de licențe, costuri ridicate, acces limitat la resurse, etc. În ceea ce privește concurența neloială<br />
asociată monopolului, un exemplu faimos este dosarul în care Departamentul de Justiției al Statelor<br />
Unite ale Americii a depus plângere împotriva unei mari companii din domeniul tehnologiei <strong>pe</strong>ntru<br />
practici neloiale de monopolizare a pieței. La momentul res<strong>pe</strong>ctiv aceasta se afla într-o situație de<br />
monopol cu privire la sistemele de o<strong>pe</strong>rare a PC-urilor. Mărul discordiei a constat în integrarea<br />
în sistemele de o<strong>pe</strong>rare a unui browser oferit de către aceeași companie, în mod exclusiv și fără<br />
posibilitate de dezinstalare, as<strong>pe</strong>ct conceput ca o amenințare<br />
asupra com<strong>pe</strong>titorilor în domeniu. Printre argumentele<br />
companiei s-a numărat acela că asocierea dintre cele două<br />
produse a reprezentat o inovație în domeniu, cumpărătorii<br />
beneficiind în mod gratuit de sinergia rezultată. Celelalte<br />
părți interesate au combătut argumentul în baza creșterii<br />
prețului produsului final ca urmare a costurilor de dezvoltare<br />
și promovare a acestui nou produs rezultat din integrare.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
7<br />
Concurenţa<br />
Pe celălalt taler al balanței se află monopsonul, caracterizat prin existența unui singur<br />
cumpărător cu influență dominantă asupra pieței. O situație relevantă de monopson s-a ivit odată cu<br />
creșterea popularității su<strong>pe</strong>rmarket-urilor, devenite cumpărători dominanți în relație cu furnizorii de<br />
bunuri. De exemplu, micii fermieri sunt vânzători vulnerabili în relație cu su<strong>pe</strong>rmarket-urile. Aceștia<br />
nu beneficiază de foarte multe opțiuni <strong>pe</strong>ntru valorificarea produselor lor, iar bunurile sunt <strong>pe</strong>risabile<br />
și fermierii ajung în situația în care nu pot aștepta prețuri mai bune cu roșiile stricate în lăzi.<br />
Spre deosebire de monopol și monopson, oligopolul și oligopsonul sunt caracterizate<br />
de prezența a câtorva vânzători, res<strong>pe</strong>ctiv a câtorva cumpărători,<br />
cu influență semnificativă asupra unei piețe.<br />
Piețele caracterizate de situații de oligopol sunt concentrate (ceea ce înseamnă că un număr<br />
redus de companii deține cea mai mare proporție a cotei de piață) și sunt întâlnite în industrii diverse,<br />
precum transportul aerian, serviciile de telecomunicații, furnizarea de combustibil. Concentrarea<br />
pieței face ca între vânzătorii cu poziții dominante să existe un anumit grad de interde<strong>pe</strong>ndență. De<br />
exemplu, un vânzător de <strong>pe</strong> o piață de tip oligopol trebuie să ia în considerare că o decizie de reducere<br />
a prețului va fi urmărită îndeaproa<strong>pe</strong> de principalii săi concurenți. Această interde<strong>pe</strong>ndență prezintă<br />
un anumit grad de risc <strong>pe</strong>ntru cumpărători prin prisma practicilor neconcurențiale. Practicile de<br />
fixare a prețurilor presupun înțelegeri între vânzătorii dominanți <strong>pe</strong>ntru menținerea prețurilor la<br />
un anumit nivel sau menținerea anumitor condiții de piață care să influențeze prețurile în direcția<br />
dorită. Una dintre mijloacele populare de fixare a prețurilor și de restrângere a concurenței în<br />
defavoarea cumpărătorilor este cartelul. În anul 2017, Comisia Euro<strong>pe</strong>ană a amendat mai mulți<br />
o<strong>pe</strong>ratori de transport aerian de marfă cu privire la acuzații de fixare a suprataxelor de combustibil<br />
și securitate. Alte cazuri cunoscute de cartel sunt în domeniul farmaceutic cu privire la prețul<br />
medicamentelor generice. Medicamentele generice sunt echivalente prin prisma ingredientelor active<br />
unor medicamente a căror protecție prin brevet a expirat, ceea ce lasă loc unei com<strong>pe</strong>tiții acerbe.<br />
În ceea ce privește oligopsonul, un exemplu ar putea fi reprezentat de piața de carne din Statele<br />
Unite în care marile lanțuri de fast-food reprezintă cumpărătorii dominanți. Situații similare sunt<br />
întâlnite în industria tutunului și în industria prelucrării cocosului și a boabelor de cacao.<br />
În România, autoritatea responsabilă <strong>pe</strong>ntru protejarea și stimularea concurenței loiale <strong>pe</strong><br />
piață este Consiliul Concurenței. Acesta desfășoară activități de monitorizare a piețelor menite să<br />
prevină lezarea intereselor consumatorilor și a altor participanți, precum și activități corective, de<br />
restabilire a echilibrului concurențial.<br />
Acestea fiind spuse,<br />
concurența și com<strong>pe</strong>titivitatea<br />
au atât efecte benefice,<br />
cât și efecte dăunătoare<br />
asupra economiei.<br />
Piețele sunt inovative, dinamice și adaptabile, procesele<br />
de producție sunt mai eficiente, mai <strong>pe</strong>rformante, alegerile<br />
consumatorilor mai bine informați și mai sofisticați stau<br />
la baza deciziilor comerciale, totul ca rezultat al forțelor<br />
concurenței. În același timp un volum considerabil de<br />
resurse și energie este consumat atât din partea companiilor,<br />
cât și a consumatorilor, cu victime colaterale cunoscute sau<br />
necunoscute ale luptelor <strong>pe</strong>ntru resurse epuizabile, ale condițiilor precare de muncă, ale afecțiunilor<br />
induse de stres, ale lipsei de etică în afaceri. Avea oare dreptate David Sarnoff? Scoate com<strong>pe</strong>tiția ce-i<br />
mai bun din produse, dar ce-i mai rău din oameni (“Com<strong>pe</strong>tition brings out the best in products and<br />
the worst in <strong>pe</strong>ople.”)? Rămâne ca temă de gândire <strong>pe</strong>ntru noi toți, și nu doar în afaceri.<br />
Diana Pop, Consultant KPMG
8 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Digitalizare<br />
O<strong>pe</strong>n Banking – drumul către digitalizare<br />
Vremurile se schimbă și, odată cu ele, și modul în care interacționăm cu lumea care ne înconjoară.<br />
Dacă ne gândim la felul în care se lucrează astăzi cu băncile și cu banii, în general, tot ce avem de<br />
făcut <strong>pe</strong>ntru a realiza cât de mult și de rapid s-au schimbat lucrurile este sa ne întrebăm părinții sau<br />
bunicii câţi bani țineau ”la saltea”, în urmă cu 10 – 15 ani, și câți bani mai au ”puși la saltea”, astăzi.<br />
În cazul țării noastre, într-un timp<br />
relativ scurt, am trecut de la plățile 100%<br />
“cash”, la plățile cu cardul, mobile banking<br />
și plățile online. Așa se face că <strong>pe</strong>ntru cei<br />
născuți după anul 2000, de exemplu, expresii<br />
ca “bani <strong>pe</strong>șin” sau “bani gheață” aproa<strong>pe</strong><br />
că și-au pierdut complet semnificația.<br />
* Context<br />
Anul acesta, întregul sistem bancar<br />
românesc face tranziția către un nou model<br />
de banking: OPEN BANKING.<br />
În acest material, vom încerca să explicăm<br />
<strong>pe</strong> scurt acest concept, care are potențialul<br />
de a accelera trecerea de la banking-ul<br />
tradițional la cel digital.<br />
Până la finalul acestui an, o inițiativă a Uniunii Euro<strong>pe</strong>ne, denumită generic PSD 2 (Payment<br />
Services Directive), urmează să devină activă în România. Această directivă este menită să sporească<br />
securitatea tranzacțiilor de plată, <strong>pe</strong> de o parte, și să încurajeze inovația și concurența, <strong>pe</strong> de altă
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
9<br />
Digitalizare<br />
parte, prin deschiderea mediului bancar către alte companii de tehnologie (start-up-uri, fintech-uri<br />
etc.) care furnizează soluții de plată <strong>pe</strong>ntru clienți.<br />
Noul cadru încurajează, astfel, parteneriate digitale dintre bănci și companiile de tehnologie.<br />
* O nouă ecuație<br />
Cu toții suntem familiarizați cu relația clasică dintre Client și Bancă. Ei bine, odată cu<br />
noile reguli, în această relație va putea interveni și o a treia parte implicată: Fintech-ul (compania<br />
de tehnologie). Clientul își va putea accesa informațiile financiare și prin intermediul aplicațiilor<br />
dezvoltate de fintech-uri, cu res<strong>pe</strong>ctarea unor standarde s<strong>pe</strong>cifice de securitate.<br />
* Ce se schimbă?<br />
Băncile își deschid platformele, prin crearea unor puncte de acces, denumite API (care<br />
reprezintă interfețe către aplicațiile interne), destinate companiilor de tehnologie interesate să<br />
dezvolte soluții <strong>pe</strong>ntru clienții proprii.<br />
Companiile de tehnologie beneficiază de oportunități uriașe de dezvoltare, prin asigurarea<br />
accesului la platformele băncilor (cu ajutorul API-urilor), ceea ce le va facilita crearea de aplicații și<br />
servicii de plată îmbunătățite.<br />
Pentru Client (consumator), acest nou model de banking va aduce, în primă instanță, un plus<br />
de securitate în efectuarea tranzacțiilor și, <strong>pe</strong> măsură ce piața se va adapta, servicii mai rapide și mai<br />
ieftine, în condițiile creșterii com<strong>pe</strong>tiției în domeniul plăților.<br />
Piața din România este încă la început în aplicarea noului model, însă industria bancară se<br />
dezvoltă deja în această direcție. Probabil nu va mai trece mult timp până când vom avea cu toții<br />
posibilitatea de a ne partaja informațiile bancare, într-un mod rapid și sigur, cu aplicații dedicate<br />
dezvoltate de către Fintech-uri.<br />
* Direcții de inovare digitală<br />
Realizarea o<strong>pe</strong>rațiunilor de plată și modul de accesare a informațiilor cu privire la conturi se<br />
vor schimba. Noua directivă va face posibilă dezvoltarea de aplicații care ne vor <strong>pe</strong>rmite să ținem<br />
evidența tuturor conturilor <strong>pe</strong> care le deținem, indiferent de banca unde acestea sunt deschise.<br />
Vor fi posibile, de exemplu, plățile directe în magazin, cu telefonul mobil, chiar și accesarea<br />
unui credit instant <strong>pe</strong>ntru o cumpărătură, în cazul în care nu avem destui bani. Dacă până acum,<br />
numeroase cumpărături online se achitau la livrare, în numerar, în viitor, plata cumpărăturilor se va<br />
putea face printr-un simplu click, dacă avem deja un istoric de plăți și suntem clienți fideli sau doar<br />
prin autentificare cu amprentă ori prin recunoaștere facială. Toate datele despre tranzacția dintre<br />
client și magazin vor putea fi trimise direct către bancă, printr-o aplicație mobilă.<br />
În condițiile în care simplitatea, rapiditatea<br />
și controlul au devenit criterii esențiale<br />
ale consumatorului de astăzi,<br />
O<strong>pe</strong>n Banking-ul are potențialul de a deveni<br />
schimbarea cu cel mai mare impact în domeniul<br />
serviciilor financiare, după online banking.<br />
Echipa LIBRA INTERNET BANK
10 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Digitalizare<br />
Cărţile ,,De la joc... la educaţie financiară’’<br />
prind viaţă şi în lumea digitală<br />
Într-o lume aflată într-o continuă mișcare, educația și modul în care este ea prezentată copiilor<br />
se află mereu în schimbare, încercându-se adaptarea vechilor metode de predare-învățare la cerințele<br />
noilor generații.<br />
Aflați în era digitală, copiii stăpânesc din ce în ce mai bine tehnologia de la vârste tot mai<br />
fragede, astfel că trebuie venit în întâmpinarea lor cu un conținut din ce în ce mai atractiv, capabil să<br />
redea informația <strong>pe</strong> orice dispozitiv aflat la îndemână.<br />
Astăzi, vă propun să facem cunoștință cu o platformă educațională care își propune sistematizarea<br />
și transformarea conținutului educațional în conținut digital interactiv; este vorba despre LIVRESQ,<br />
o platformă dezvoltată de Ascendia <strong>pe</strong>ntru a aduce un suflu nou manualelor și cărților în general.<br />
LIVRESQ<br />
este un produs inovativ<br />
ce <strong>pe</strong>rmite dezvoltarea și<br />
publicarea de materiale<br />
educaționale în format digital<br />
interactiv, într-un mod facil,<br />
fără a fi nevoie de cunoștințe<br />
de programare.<br />
Platforma<br />
poate fi accesată la<br />
adresa<br />
https://livresq.com/<br />
Sunt de ajuns doar câteva click-uri și se pot adăuga<br />
elemente interactive unei cărți sau unui alt material digital.<br />
Cu LIVRESQ, o carte clasică se transformă într-una<br />
interactivă foarte rapid, ușor, cu costuri mult reduse.<br />
Platforma se poate folosi și de profesori, la clase,<br />
<strong>pe</strong>ntru a crea materiale educaționale interactive noi,<br />
<strong>pe</strong>rmițând inserarea unor galerii de poze, video-uri,<br />
secțiuni audio, link-uri către resurse externe, jocuri sau<br />
chestionare.<br />
LIVRESQ<br />
este o platformă<br />
full responsive,<br />
adică este adaptată lucrului<br />
de <strong>pe</strong> o multitudine de terminale<br />
și ecrane, de la desktop,<br />
la tableta și smartphone.<br />
Îmbrațișând tehnologia modernă am decis să dăm viață și cărților de educație financiară prin<br />
intermediul Livresq.<br />
Alexandra, Ionuț, Moneda, Pușculița, Cocoșul și Pinocchio, <strong>pe</strong>rsonajele cărților „De la joc... la<br />
educație financiară”, de Ligia Georgescu-Goloșoiu, create atât <strong>pe</strong>ntru preșcolarii de 4-5 ani, cât și<br />
cele <strong>pe</strong>ntru copiii de 5-6 ani parcă au prins și mai multă culoare și sunt pregătite acum să întâmpine<br />
copiii și în lumea digitală.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
11<br />
Digitalizare<br />
Exercițiile sunt acum disponibile și în format electronic, iar cărțile sunt augmentate cu resurse<br />
audio și animații. Acestea sunt primele cărți de educație financiară <strong>pe</strong>ntru cei mici și sunt în curs de<br />
omologare de către Ministerul Educației Naționale.<br />
Concluzia<br />
noastră este<br />
că, folosirea noilor<br />
tehnologii în educație<br />
poate crește motivația copiilor<br />
<strong>pe</strong>ntru învățare prin creșterea<br />
atractivității conținutului și<br />
prezentarea informațiilor cât<br />
mai ușor și accesibil.<br />
Prin intermediul Livresq<br />
tehnologia este mult mai aproa<strong>pe</strong>,<br />
iar editorii, cadrele didactice,<br />
părinții și copiii se pot bucura de un<br />
conținut educațional îmbunătățit sau pot<br />
să-şi creeze singuri conținuturi digitale<br />
interactive; în plus, pot fi descărcate<br />
și vizualizate o serie de rapoarte de<br />
utilizare a materialelor, la nivel<br />
individual sau a unor clase de<br />
utilizatori.<br />
Prin caracterul său inovativ și atractiv,<br />
chiar ludic uneori,<br />
învățarea asistată de calculator<br />
joacă un rol important<br />
în activarea motivației <strong>pe</strong>ntru educație.<br />
Adriana Mălureanu,<br />
Manager de proiect
12 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Educaţia financiară<br />
Educaţia financiară – primul şi cel mai important pas<br />
al managementului financiar<br />
Ne punem adeseori<br />
întrebarea:<br />
când înce<strong>pe</strong><br />
educația financiară,<br />
unde se realizează aceasta?<br />
Până în acest moment, viața<br />
ne-a dovedit că educația<br />
financiară înce<strong>pe</strong> în familie,<br />
deodată cu primul ”vleau”<br />
dublat de o arătare cu degetul<br />
a vreunui obiect. Și, evident,<br />
primul profesor de educație<br />
financiară este părintele!<br />
În anul 2007, un economist vizionar din Banca Națională a României, doamna Ligia<br />
Georgescu – Goloșoiu a început să le vorbească copiilor despre bani ….<strong>pe</strong> înțelesul lor. Și surpriza<br />
a fost mare, nu doar că nu s-au plictisit, ci foamea teribilă de informații adaptate <strong>pe</strong>ntru nivelul de vârstă<br />
îi făcea <strong>pe</strong> copiii de vârstă preșcolară și primară să asculte fascinați despre povestea banilor.<br />
Cu toate acestea, educația financiară avea nevoie de un cadru instituțional organizat. Iar acest<br />
cadru organizat urma să fie opționalul de Educație financiară, începând cu anul școlar 2013 – 2014.<br />
Și în acest moment, ceea ce se face la această disciplină opțională este baza managementului<br />
financiar de mai târziu: trocul, o<strong>pe</strong>rațiunile financiare simple, identificarea costurilor și beneficiilor<br />
schimbului valutar, identificarea circuitului banilor în economie, utilizarea unor mijloace și tehnici<br />
bancare, manifestarea interesului <strong>pe</strong>ntru economisirea și gestionarea banilor. 1<br />
Să facem o paralelă între ce se întâmplă într-o fabrică,<br />
având un management financiar precar și ce se întâmplă într-o familie.<br />
În fabrică, fiecare departament se vede îndreptățit să ceară fonduri, evident, considerând<br />
necesare <strong>pe</strong>ntru nevoile s<strong>pe</strong>cifice de producție, de execuție, de montaj, de publicitate etc.<br />
Doar că o astfel de abordare, <strong>pe</strong> lângă managementul financiar defectuos, este calea sigură<br />
către faliment.. Aș putea numi această abordare una de tip ”tumoral”, unde toată lumea solicită câte<br />
ceva, iar managerul financiar trebuie să dea…. Până când? Până când ”tumoarea” va sufoca întregul<br />
organism. (Foto 1)<br />
Foto 1<br />
1<br />
OMEN <strong>nr</strong>. 4887 din <strong>26</strong>.08.2013 privind aprobarea Programei școlare <strong>pe</strong>ntru disciplina<br />
”Educație financiară”.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
13<br />
Educaţia financiară<br />
Această atitudine, acest comportament financiar mai exact, a fost la baza falimentului financiar<br />
al multor familii, cu o educație financiară precară, iar falimentul lor s-a numit ”creditul cu buletinul”.<br />
Nevoia exista (să spunem aparate electrocasnice sau autoturisme), dar nu a existat analiza reală și<br />
serioasă a oportunității, a costului final al produsului, a riscului de a intra în insolvență, etc.<br />
În acest context a apărut nevoia ca generația care vine din urmă să nu se mai confrunte cu<br />
problemele părinților sau ale bunicilor, neobișnuiți din comunism să abordeze un management<br />
financiar, iar societatea de consum i-a prins total desco<strong>pe</strong>riți din punctul acesta de vedere.<br />
De aceea a doua abordare, atât <strong>pe</strong>ntru o fabrică, dar și <strong>pe</strong>ntru bugetul unei familii, este una mai<br />
sănătoasă, care pornește de la resurse și acestea sunt împărțite, justificat, în funcție de nevoi, dar mai<br />
ales în funcție de priorități.<br />
Al doilea model de abordare l-aș putea denumi ”sferic”, unde sfera reprezintă totalitatea<br />
veniturilor, din care se fac plățile în funcție de priorități. (Foto 2)<br />
Evident, sfera poate să fie mai mică sau mai mare, iar dacă veniturile din sferă nu ajung <strong>pe</strong>ntru<br />
aco<strong>pe</strong>rirea cheltuielilor, există două soluții:<br />
* Restrângerea cheltuielilor, la minimum posibil, până la aco<strong>pe</strong>rirea<br />
cheltuielilor strict existențiale (nivelul 1 al Piramidei lui Maslow);<br />
* Diversificarea/ modificarea sursei de venit, astfel încât ”sfera” să devină<br />
mai mare.<br />
Foto 2<br />
Orele de educație financiară au<br />
o abordare integrată, întrucât, în afara<br />
calculelor matematice, apar elemente<br />
de istorie, de literatură, dar și de<br />
educație civică, deoarece copiii sunt<br />
învățați că atunci când banii se produc<br />
în comunitate, este bine ca o parte<br />
dintre aceștia să se întoarcă, sub formă<br />
de donații, în comunitatea în care sunt<br />
produși.<br />
Nenumărate sunt exemplele, la toate școlile, unde se organizează târguri cu s<strong>pe</strong>cific de<br />
strângere de fonduri <strong>pe</strong>ntru cazuri s<strong>pe</strong>ciale din acele comunități.<br />
Aceste evenimente îi unește <strong>pe</strong> copii,<br />
ei învață că verbul ”a primi”<br />
se poate conjuga doar împreună cu<br />
verbul ”a dărui”, așa cum inspirația<br />
nu se poate disocia de expirație,<br />
<strong>pe</strong>ntru un întreg frumos,<br />
numit VIAȚĂ.<br />
Prof. Drd. Daniela Tufeanu<br />
Școala Gimnazială ,,Matei Basarab”, Pitești
14 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
De la cititori primite...<br />
Prefaţă Educaţie financiară<br />
Acest auxiliar didactic<br />
,,Educaţie financiară <strong>pe</strong>ntru liceu’’<br />
este destinată celor care<br />
simt nevoia unei prime viziuni<br />
de ansamblu asupra unui domeniu<br />
deosebit de practic şi necesar –<br />
domeniul financiar.<br />
Scopul auxiliarului este să scoată în evidenţă liniile<br />
principale, fără să-l încurce <strong>pe</strong> începător cu o acumulare<br />
excesivă de detalii, urmărind să aducă o oarecare ordine,<br />
o anumită claritate în mulţimea de termeni noi și date şi<br />
să pregătească elevul de liceu să le consulte în mod util.<br />
Această lucrare, se adresează adolescenţilor care tocmai<br />
au desco<strong>pe</strong>rit lumea financiară, evitând tendinţa de a<br />
folosi un limbaj pretenţios.<br />
În cele 11 capitole ale lucrării de faţă sunt prezentate, într-o manieră riguroasă, noţiuni de bază<br />
privind sistemul bancar din Romania, economisirea, creditarea, instrumente de plată, comerțul electronic,<br />
nevoi și dorințe, bugetul, protecția consumatorilor. Majoritatea enunțurilor sunt însoţite de exemple practice<br />
sugestive, de concluzii și de un mic glosar de termeni ce asigură asimilarea corectă a noţiunilor teoretice<br />
introduse. De asemenea, prin întrebările propuse la sfârşitul fiecărui capitol, cititorul este invitat să-şi verifice<br />
«abilitatea» de a lucra cu noţiunile şi instrumentele prezentate în carte. Răspunsul la întrebări nu va rămâne<br />
o enigmă <strong>pe</strong>ntru cititorul mai puţin «îndemânatic», deoarece cele mai multe dintre ele au răspunsuri în<br />
lucrare, iar altele, mai simple, prezintă indicaţii care conduc rapid la soluţie. În general, prin parcurgerea<br />
acestei cărţi, se stârnește curiozitatea cititorului de a consulta și alte materiale. Prezentarea grafică a<br />
lucrării este una foarte frumoasă, atractivă, sunt multe scheme și imagini care ajută elevii, în s<strong>pe</strong>cial <strong>pe</strong> cei<br />
care au memorie vizuală. Această lucrare se poate utiliza cu succes în cadrul orelor de CDL - curriculum în<br />
dezvoltare locală în cadrul liceelor tehnologice. Într-un limbaj extrem de simplu, <strong>pe</strong> înțelesul tuturor autorul<br />
oferă răspunsuri practice la întrebarea esențială - ,,Ce este educația financiară?”.<br />
Educația Financiară nu este o<br />
materie, este un re<strong>pe</strong>r - dezvoltă<br />
creativitatea, gândirea logică,<br />
responsabilitatea și res<strong>pe</strong>ctul față de<br />
muncă, față de bani și față de părinți.<br />
Împletind cunoștințe de matematică<br />
cu istorie și educație civică,<br />
Educația Financiară devine obiectul<br />
care transmite transcuricular,<br />
mesajul învățării gestionării<br />
propriului viitor.<br />
Prof. Crina-Georgeta Buda<br />
Colegiul Economic ,,Nicolae Titulescu” Baia Mare<br />
Astăzi, în contextul unei economii atât de dinamice și a<br />
unei scene politice instabile, tinerii au nevoie de cunoștințe<br />
care să le <strong>pe</strong>rmită să facă cele mai bune alegeri, să le dea<br />
încredere în forțele proprii. Când noțiunile bancare nu mai au<br />
secrete, când poți calcula o rată când ai înțeles ce este inflația<br />
și cum se calculează PIB-ul, privești altfel în jur, te raportezi<br />
altfel la realitatea vieții cotidiene.<br />
Ca părinte, am militat <strong>pe</strong>ntru introducerea Educației<br />
Financiare în curricula școlii în care învață copilul meu<br />
alături de încă 1600 de copii și am obținut încheierea unui<br />
Parteneriat cu Asociația <strong>pe</strong>ntru Promovarea Performanței<br />
în Educație, prin intermediul Doamnei Profesor Doctor în<br />
Economie - Ligia Georgescu Goloșoiu - un vis drag devenit realitate, sprijinul dânsei constant fiind neprețuit.<br />
În baza acestui Parteneriat, cei 1600 de copii ai Liceului Teoretic Marin Preda, studiază Educație Financiară<br />
pregătindu-se cu adevărat <strong>pe</strong>ntru viață. Îi mulțumesc Doamnei Goloșoiu, în<br />
numele copiilor, <strong>pe</strong>ntru programă, manuale, organizarea Olimpiadei Micilor<br />
Bancheri, <strong>pe</strong>ntru continuitatea imprimată proiectului, <strong>pe</strong>ntru munca neobosită<br />
și eforturile supraomenești <strong>pe</strong> care le face <strong>pe</strong>ntru a asigura implementarea<br />
Proiectului în fiecare colțișor al țării, răspunzând cu dragoste și profesionalism<br />
tuturor dascălilor și părinților care își doresc să implementeze acest Proiect.<br />
Otilia Guli - Președinte al Comitetului Reprezentativ al Părinților în Liceul Teoretic Marin Preda,<br />
coordonator al programului de implementare al Proiectului de Educație Financiară
EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
15<br />
De la cititori primite...<br />
Participarea elevilor de la Colegiul Tehnic Energetic<br />
din Craiova la Proiectul de educaţie financiară<br />
Sunt profesor inovativ şi în același timp încerc să fiu <strong>pe</strong>ntru elevii mei mentor şi coach. Mă<br />
interesează să pot ca <strong>pe</strong> elevii mei să îi împuternicesc, astfel încât să fie capabili să se integreze rapid şi<br />
cu succes <strong>pe</strong> piaţa muncii, să fie cetăţeni euro<strong>pe</strong>ni autonomi şi responsabili.<br />
Promovez și susțin educația financiară, educația non-formală, educația civică, educația incluzivă,<br />
educația antreprenorială <strong>pe</strong>ntru elevi. Mai mult, sunt un avocat și susținător al creativității, al<br />
responsabilității, al implicării și, mai ales, al dezvoltării abilităților de viață și al voluntariatului <strong>pe</strong>ntru<br />
tineri, al incluziunii și asigurării egalității de șanse.<br />
M-am prezentat și astfel prezint și legătura mea strânsă cu Proiectul de educație financiară.<br />
M-am bucurat grozav când am aflat despre acest proiect, căci el a răspuns nevoilor mele, ca<br />
profesor, formulate mai sus. M-am bucurat, apoi, când am constatat că elevii şcolii noastre ,,Colegiul<br />
Tehnic Energetic” din Craiova, au fost foarte încântați să partici<strong>pe</strong> la acest proiect pilot. Am înțeles<br />
foarte re<strong>pe</strong>de că Proiectulul de educație financiară răspunde nevoilor lor. Elevii noştri au fost foarte<br />
bucuroşi când au primit manualele de educație financiară. Ei au apreciat foarte mult conţinutul şi<br />
forma grafică deosebit de atrăgătoare a manualelor de educație financiară.<br />
Elevii au aprofundat cunoștințele de educație financiară cu ajutorul manualului gratuit pus la<br />
dispoziție de APPE.<br />
Manualul de educație financiară<br />
<strong>pe</strong>ntru liceu este un instrument<br />
util ce dezvăluie tinerilor<br />
noțiuni de bază despre<br />
Banca Națională a României,<br />
sistemul bancar românesc,<br />
economisire, creditare,<br />
instrumente de plată, internet<br />
banking, carduri, comerț<br />
electronic, buget, drepturile<br />
consumatorului de produse<br />
și servicii financiare.<br />
Redau impresiile unui participant activ in acest<br />
proiect, elevul Mihnea Dobre:<br />
• Proiectul are la bază un concept nou, ieșit<br />
din ,,tiparele școlii” , ca în şcolile euro<strong>pe</strong>ne.<br />
• Am găsit multe conținuri foarte utile.<br />
• Mi-a plăcut foarte mult ideea colorării<br />
capitolelor în culori diferite.<br />
• Mi-a plăcut forma manualului de Educație<br />
financiară <strong>pe</strong>ntru liceu şi calitatea lui bună<br />
(concepţie şi realizare).<br />
• M-au cucerit aplicaţiile utile şi potrivite.<br />
• Mă simt mai pregătit, prin activităţile de<br />
educaţie financiară derulate în cadrul acestui<br />
proiect pilot şi, da, simt că am dobândit<br />
importante abilităţi de gestionare a banilor și de asigurarea unei stabilități financiare <strong>pe</strong>rsonale.<br />
• Sunt sigur ca tot ce am descoprit în acest remarcabil proiect de educație financiară îmi va<br />
fi de mare folos în viaţă!<br />
MULŢUMIRI şi FELICITĂRI neobositei doamnei LIGIA GOLOŞOIU!<br />
Prof. Lulache Mariana,<br />
Colegiul Tehnic Energetic din Craiova
16 EDUCAŢIA FINANCIARĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR<br />
Despre Educaţia financiară<br />
De la cititori primite...<br />
Începând cu anul școlar 2017-2018 am<br />
desfășurat și pilotat la nivelul Școlii Gimnaziale,<br />
Nr.1, Moisei, Maramureș, activități în cadrul<br />
proiectului de educație financiară, învățământ<br />
gimnazial, folosind metoda integrată, proiect<br />
coordonat de Asociația <strong>pe</strong>ntru Promovarea<br />
Performanței în Educație, care are un parteneriat<br />
de colaborare cu MEN, primind <strong>pe</strong>ntru toți elevii<br />
clasei mele la care sunt dirigintă exemplare<br />
gratuite. Având ca suport acest manual, elevii<br />
noștri au avut oportunitatea de a participa<br />
la activități de educație financiară adaptate<br />
nivelului de înțelegere s<strong>pe</strong>cific vârstei. Au învățat<br />
să diferențieze nevoile de dorințe, au observat<br />
care sunt consecințele modului în care aleg să-și<br />
cheltuiască banii de buzunar, precum și diferite<br />
strategii de gestionare a banilor.<br />
Implicarea elevilor în acțiunea de<br />
economisire a banilor, dezvoltarea spiritului de<br />
echipă, colaborarea și schimbul de ex<strong>pe</strong>riență<br />
între elevi și cadrele didactice, stimularea<br />
com<strong>pe</strong>titivității între elevi în ce privește gestionarea<br />
bunurilor, dar mai ales creșterea stimei de sine<br />
au fost o parte dintre rezultatele <strong>pe</strong> care le-am<br />
îndeplinit cu elevii școlii noastre.<br />
Pentru a ne desfășura cu bine activitățile<br />
putem spune că am avut o colaborare foarte bună<br />
cu direcțiunea și cu părinții, bucurându-ne de<br />
susținerea lor <strong>pe</strong>rmanent. Directorul școlii, prof.<br />
Vasile Hojda, ne-a pus la dispoziție microbuzul<br />
școlar luând parte totodată la activitatea<br />
extrașcolară privind programul itinerant de<br />
educație financiară, răspunzând astfel dorinței<br />
exprimate de elevi de a călători și de a <strong>pe</strong>trece<br />
timpul într-un mod util într-o activitate outdoor,<br />
desfășurată la Baia Mare. Aceste acțiuni au întărit<br />
pregătirea elevilor privind educația financiară<br />
fiind puși în fața unor obiective ce au presupus<br />
dezvoltarea unor com<strong>pe</strong>tențe precum: observația,<br />
comparația, desco<strong>pe</strong>rirea etc. De asemenea, o altă<br />
activitate a fost cea a implicării CECBank, ce le-a<br />
oferit elevilor o activitate practică privind sistemul<br />
bancar românesc. Elevii s-au bucurat la finalul<br />
activității de hanoracele primite cadou în urma<br />
bunei colaborări.<br />
Activitățile au continuat, iar în urma<br />
colaborării cu părinții elevilor, aceștia ne-au<br />
sponsorizat cu un rând de tricouri <strong>pe</strong>ntru toți<br />
elevii necesare tuturor activităților de educație<br />
financiară <strong>pe</strong>ntru a ne face vizibil remarcați în<br />
comunitate.<br />
Ne-am propus să continuăm<br />
<strong>pe</strong>ntru că este necesar<br />
ca elevii să cunoască prin<br />
joc lumea banilor,<br />
să exploreze,<br />
să se informeze și<br />
să conștientizeze valoarea<br />
lor și că aceștia se câștigă<br />
doar prin muncă.<br />
Vă mulțumim!<br />
prof. Mihali Maria,<br />
Școala Gimnazială <strong>nr</strong>. 1, Moisei, Maramureș
De la cititori primite...<br />
Despre educaţie financiară<br />
Educația financiară<br />
este o componentă<br />
educativă importantă,<br />
tocmai de aceea este<br />
utilă abordarea acestei<br />
discipline de la vârsta<br />
la care copiii încep<br />
să înțeleagă cum<br />
funcționează familia<br />
și ce responsabilități<br />
decurg de aici.<br />
Scopul acestei discipline este acela de a pregăti terenul <strong>pe</strong>ntru<br />
o viață inde<strong>pe</strong>ndentă din punct de vedere financiar și implicit, liberă,<br />
sănătoasă și echilibrată din toate punctele de vedere.<br />
Lumea se confruntă cu multe probleme, atât sociale, cât și<br />
economice, cauzele acestora fiind destul de complexe. Una dintre<br />
cauze o reprezintă și gestionarea deficitară a finanțelor.<br />
Copiii și tinerii de azi sunt actualii, dar și viitorii actori<br />
economici și sociali ai zilei de mâine. Deciziile lor vor influența<br />
dezvoltarea societății. Modul în care ei își vor gestiona finanțele le<br />
va influența viața <strong>pe</strong>rsonală și asta se va reflecta în viața societății.<br />
Înțelegerea precară a economiei și a finanțelor din viața de zi<br />
cu zi, sunt componente importante care duc către crizele economice,<br />
crize care pun la grea încercare economia oricărei țări.<br />
Poate aceste cuvinte par seci dar ele reprezintă o realitate cu care societatea de azi se confruntă<br />
la modul direct. Copil fiind am avut ca și hobby colecțiile. Numismatica a fost una dintre favoritele<br />
mele. Acum, predând această materie atât de dragă și de aproa<strong>pe</strong> sufletului meu, am răscolit în<br />
colecțiile din casa părinților mei, unde am desco<strong>pe</strong>rit colecția de monede și bancnote vechi din<br />
copilărie. De aceea, eu consider că studierea Educației financiare atât în in ciclul gimnazial cât și<br />
în cel liceal este cu adevărat necesară. Este un act educațional care va aduce un plus societății și<br />
asta se va datora unor adulți care au fost bine educați și din punct de vedere financiar. Adevărul<br />
este că nu avem o cultură în ceea ce privește banii, modalitățile de a-i procura și de a-i gestiona.<br />
Pentru că gestionarea banilor este mai importantă decât câștigul în sine. Fie controlăm banii, fie<br />
ne controlează ei <strong>pe</strong> noi. Așa am ajuns, mulți dintre noi, cu un grad de îndatorare atât de mare,<br />
încât am uitat de bucuriile vieții și de bucuria muncii în sine.<br />
Economiile ne aduc siguranța, ne dau stabilitate, încredere, într-un cuvânt ne ajută să mergem<br />
<strong>pe</strong> stradă cu spatele drept. Sensul economiilor e acela de a munci mai puțin, mai eficient și nu de a<br />
cheltui mai mult. De asta ne sunt ele necesare. Economiile înseamnă siguranța, optimism, înseamnă<br />
să trăim cu bucurie, înseamnă să facem cu încredere planuri de viitor <strong>pe</strong>ntru că existența lor, a<br />
economiilor, face ca viitorul să ne îngrijoreze mai puțin. Și aceste<br />
deziderate devin tangibile în momentul în care suntem educați să<br />
facem asta în mod corect, înțelegând sensul dar și rolul banilor, atât<br />
în viața <strong>pe</strong>rsonală cât și în viața societății. Faptul ca sunt implicată în<br />
acest proiect nu doar că mă bucură, mă inspiră în a-i face <strong>pe</strong> elevi să<br />
înteleagă că pot folosi banii în mod inteligent, că îi pot dobândi cinstit și<br />
ca, în viitor, se pot bucura cu onestitate de foloasele muncii lor. Și asta<br />
<strong>pe</strong>ntru că vor învăța, și de la mine s<strong>pe</strong>r, ca banii au un trecut a cărui<br />
cunoaștere și înțelegere, stă la baza viitorului. Nu doar al lor, al nostru.<br />
Nu pot încheia înainte de a-i mulțumi doamnei Ligia Goloșoiu <strong>pe</strong>ntru ocazia <strong>pe</strong> care mi-a oferit-o<br />
de a mă alătura acestui proiect care, nu mă îndoiesc, va schimba în viitor <strong>pe</strong>rcepția asupra banilor. Să<br />
aplic și să dau continuitate ideilor <strong>pe</strong> care le-ați exprimat în cărțile <strong>pe</strong> care le-ați scris, mă onorează.<br />
Interesul <strong>pe</strong> care elevii îl arată acestei noi discipline al cărei promoter sunteți, e o dovadă că suntem <strong>pe</strong><br />
drumul cel bun așa că, ceea ce avem de făcut, e simplu, să păstrăm aceiași direcție. Mulțumesc!<br />
Casilda Grigore - Baştină<br />
Profesor de Educaţie Financiară - Liceul Teoretic Marin Preda, Bucureşti
Elevii Liceului Teoretic ,,Marin Preda’’ BUCUREȘTI<br />
la ora de Educaţie Financiară<br />
,,Liceul nostru este un exemplu <strong>pe</strong>ntru celelalte școli - suntem menționați<br />
în <strong>pe</strong>rmanență <strong>pe</strong>ntru această reușită și apreciați <strong>pe</strong>ntru faptul că<br />
am introdus în curiculă, studiul Educației Financiare.<br />
Punem accent <strong>pe</strong> pregătirea elevilor <strong>pe</strong>ntru viață,<br />
nu doar <strong>pe</strong>ntru absolvirea examenelor,<br />
iar Educația Financiară este materia care le arată modalități multiple<br />
de abordare a propriului lor viitor."<br />
Profesor Marian Udroiu,<br />
Director al Liceului Teoretic ,,Marin Preda’’ BUCUREȘTI<br />
ISSN: 2343 - 9920<br />
ISSN-L: 2343 - 9920