Sistemul-de-Pornire-al-Motoarelor-DOC

Recommendations

Info

indelungat de contact al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cauze, la finele comprimarii nu se atinge temperatura de autoaprindere. Vaporizarea combustibilului este afectata in plus de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de injectie, precum si de vascozitatea ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la MAC este, la 0 0 C intre 100 si 200 rot/min. 1.2 Influenta unor factori asupra pornirii Dintre factorii care au o influenta importanta asupra pornirii se pot cita: tipul instalatiei de racire, natura combustibilului, tipul camerei de ardere, avansul la injectie etc. Tipul instalatiei de racire. Motoarele racite cu aer pornesc mai usor, deoarece in cursa de comprimare pierderile de caldura scad din intensitate si se atinge mai repede temperatura de regim. Experimental, s-a constatat ca la motoarele racite cu aer, timpul de pornire este de trei ori mai redus decat la motoarele racite cu lichid. Natura combustibilului. Pornirea motorului, mai ales pet timp rece, este influentata de prezenta fractiunilor usoare din combustibil. Tipul camerei de ardere. Camerele de ardere care au suprafete mai mari de racire fac ca pornirea sa fie greoaie. MAC prevazute cu camera separata de prelucrare pornesc la circa 200 rot/min, cele cu camera separata de turbulenta la circa 150 rot/min, iar cele cu camere unitare la circa 125 rot/min. Avansul la injectie. La o valoare prea mare a avansului, injectia combustibilului are loc intr-un mediu de presiune si temperatura scazute. Daca avansul este prea mic, motorina nu are tim sa se vaporizeze pana la PMI. De aceea exista o valoare optima a avansului la care pornirea se realizeaaza cel mai usor, ceea ce subliniaza necesitatea reglarii corespunzatoare a sistemului de injectie. 1.3 Clasificarea sistemelor de pornire Sistemele de pornire electrica se impart in doua grupe : 4
- sisteme de pornire normale care se utilizeaza la motoarele cu combustie interna uzuale; - sisteme de pornire speciale, pentru actionarea motoarelor de putere mare si conditii de pornire mai grele. Din aceasta categorie fac parte : - sistemele de actionare cu doua demaroare, care functioneaza in paralel; - sistemele de alimentare a demarorului cu doua baterii a 12 V fiecare, conectate in serie sau serie – paralel, la care demarorul este alimentat cu 24 V( putere aproape dubla ), iar restul consumatorilor cu 12 V; - demaroare pendulare care rotesc coroana volantului succesiv in ambele sensuri, acumuland energia cinetica pana cand se realizeaza pornirea; - demaroare cu inertie, la care pinionul demarorului(prevazut cu un mecanism complicat de angrenaje reductoare, ambreiaj cu frictiune si volante etc.) este cuplat cu coroana dintata a volantului motorului(prin intermediul ambreiajului ) numai dupa ce volantul demarorului a acumulat o anumita energie cinetica. Din punct de vedere al modului de alimentare, sistemele de pornire normala se pot clasifica in doua grupe si anume : sisteme de alimentare directa si sisteme de alimentare indirecta. a. La sistemele de alimentare directa, alimentarea demarorului se fece direct de la baterie, prin intreruptorul de pornire(Fig.2, a). Datorita lungimii relative mari a conductoarelor de legatura, a contactului imperfect al intreruptorului la curenti mari de pornire, apar caderi importante de tensiune, care determina micsorarea puterii disponibile a demarorului. b. Sistemele de alimentare indirecta folosesc relee auxiliare de pornire sau comanda RA(Fig.2, b), montate in apropierea sau in interiorul demarorului, comanda releului facandu-se cu curenti mici, fapt care elimina dezavantajul amintit. 5
Page 1 and 2: MEMORIU JUSTIFICATIV Am ales aceast
Page 3: dintata a volantului motorului, bat
Page 7 and 8: Instalatia de pornire(Fig.3) este f
Page 9 and 10: In Fig.4, a se reprezinta schema de
Page 11 and 12: 2.2 Tipuri de mecanisme de cuplare
Page 13 and 14: Dispozitivul se compune din inelul
Page 15 and 16: intrerupatorul de pornire(Fig.2, a)
Page 17 and 18: Exceptand actionarea electromagneti
Page 19 and 20: asigurandu-se prin aceasta o mai bu
Page 21 and 22: De remarcat ca la conectarea demaro
Page 23 and 24: Fig.13 Schema electrica cu termosta
Page 25 and 26: Fig.15 Schema dispozitivului pentru
Page 27 and 28: - distanta dintre pinion si volant
Page 29 and 30: aterie; U p - caderea de tensiune l
Page 31 and 32: Odata cu modificarea valorii curent
Page 33 and 34: presiunea periilor prea mica sau ba
Page 35 and 36: Verificarea mecanismului de cuplare
Page 37 and 38: 5. ANEXE 37
Page 39: Fig.22 Demarorul tip 2150: 39
Page 43: 1 - axul rotorului; 2 - arcul de re

Sistemul-de-Pornire-al-Motoarelor-DOC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?