Sistemul-de-Pornire-al-Motoarelor-DOC

Recommendations

Info

Fig.19 Verificarea bataii si ovalitatii colectorului cu ajutorul comparatorului Recoditionarea se realizeaza prin rectificarea colectorului. Diametrul rotorului in dreptul crestaturilor trebuie sa fie cuprins intre 66,85 si 66,90 mm. In cazul rectificarii rotorului, pe portiunea crestaturilor intre carcasa electromotorului si masele polare ale bobinelor statorului, se intercaleaza cate o garniture din tabla electrotehnica, avandaceeasi suprafata de contact cu a maselor polare. Grosimea garniturilor se alege astfel, incat intrefierul sa ramana neschimbat la valoarea de 0,38 mm, iar diametrul interior al maselor polare sa fie cuprins intre 67,80 si 67,97 mm. Masurarea se face cu calibrul lamelar. O atentie deosebita in acest sens trebuie acordata contactului perfect care trebuie sa se realizeze intre suprafetele respective si stringerii pana la refuz a suruburilor de fixare a pieselor polare. In caz contrar, statorul se incalzeste, produce zgomote sin u dezvolta parametrii proiectati. - Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatierea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0,02 mm; in caz contrar, se face centrarea pe strung. - Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa corespunda concetricitatii de mai sus (abateri 0,02 mm). - Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin metalizare sau pulberi metalici, apoi se rectifica la cota nominala, sau se rectifica si se folosesc buce cu alejazul corespunzator. - Verificarea mecanismului si releului de cuplare: 34
Verificarea mecanismului de cuplare se face in scopul controlarii si, eventual, regularii depasarii corecte a pinionului care, in repaus, nu trebuie sa atinga coroana dintata a volantului, iar dupa cuplare nu trebuie sa atinga partea frontala a carcasei motorului electric. Pentru aceasta se actioneaza furca pana la refuz si se masoara cu un calibru, distanta intre pinion si piesa de oprire care, in mod normal, este cuprinsa intre 0,05 si 1,5 mm; sau se masoara cursa armaturii mobile a releului, care trebuie sa corespunda datelor uzinei constructoare. Se regleaza distanta sau cursa pana la valoarea prescrisa, prin actionarea asupra piesei de oprire, sau asupra surubului de la extremitatea furcii. Verificarea inchiderii contactelor principale de pornire ale demarorului se poate face cu ajutorul unei lampi de control de aceeasi tensiune ca a bateriei, montata intre borna de alimentare a infasurarii de excitatie a demarorului si masa, masurandu-se cursa armaturii mobile a releului din pozitia de repaus pana in momentul aprinderii becului. Pentru ca demarorul sa nu porneasca, se desfac capetele infasurarii de excitatie de la borna respectiva a demarorului. In mod normal, becul nu trebuie sa se aprinda, respectiv cele doua borne principale sa nu fie scurtcircuitate inainte de cuplarea, pe intreaga latime, a pinionului cu coroana dintata a volantului. In mod asemanator se verifica inchiderea contactelor(auxiliare) de scurtcircuitare a rezistentei aditionale a bobinei de inductie la demaroarele prevazute cu astfel de sisteme. Becul, in acest caz, se racordeaza intre borma demarorului care alimenteaza rezistenta aditionala si masa. Becul trebuie sa se aprinda inainte sau, cel mai tarziu, odata cu celalalt bec, respectiv in momentul scurtcircuitarii celor doua borne principale ale demarorului; in caz contrar se regleaza piesa de actionare, tinand seama si de regleajul anterior care trebuie sa corespunda simultan. Bobina releului de cuplare se verifica la scurtcircuit la masa , sau intre spire, la intrerupere, cat si rezistenta ohmica. Valorile trebuie sa corespunda prescriptiilor tehnice. In cazul scurtcircuitului la masa, defectul se constanta pe automobile prin aceea ca releul nu cupleaza correct, iar in caz de scurtcircuit intre spire, datorita curentului de valoare mai mare, acesta produce de regula oxidarea sau chiar arderea contactelor “ 30 “ si “ 50” ale comutatorului cheii de contact. 35
Page 1 and 2: MEMORIU JUSTIFICATIV Am ales aceast
Page 3 and 4: dintata a volantului motorului, bat
Page 5 and 6: - sisteme de pornire normale care s
Page 7 and 8: Instalatia de pornire(Fig.3) este f
Page 9 and 10: In Fig.4, a se reprezinta schema de
Page 11 and 12: 2.2 Tipuri de mecanisme de cuplare
Page 13 and 14: Dispozitivul se compune din inelul
Page 15 and 16: intrerupatorul de pornire(Fig.2, a)
Page 17 and 18: Exceptand actionarea electromagneti
Page 19 and 20: asigurandu-se prin aceasta o mai bu
Page 21 and 22: De remarcat ca la conectarea demaro
Page 23 and 24: Fig.13 Schema electrica cu termosta
Page 25 and 26: Fig.15 Schema dispozitivului pentru
Page 27 and 28: - distanta dintre pinion si volant
Page 29 and 30: aterie; U p - caderea de tensiune l
Page 31 and 32: Odata cu modificarea valorii curent
Page 33: presiunea periilor prea mica sau ba
Page 37 and 38: 5. ANEXE 37
Page 39: Fig.22 Demarorul tip 2150: 39
Page 43: 1 - axul rotorului; 2 - arcul de re

Sistemul-de-Pornire-al-Motoarelor-DOC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?