Sistemul-de-Pornire-al-Motoarelor-DOC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MEMORIU JUSTIFICATIV<br />
Am <strong>al</strong>es această temă <strong>de</strong> proiect din dorinţa <strong>de</strong> a aprofunda<br />
cunoştinţele referitoare la inst<strong>al</strong>aţia electrică <strong>de</strong> pornire a automobilelor.<br />
În multe situaţii, mai <strong>al</strong>es iarna, am văzut conducători auto care se<br />
chinuiau să-şi pornească maşinile şi mi-am dat seama că pentru a evita<br />
astfel <strong>de</strong> situaţii este necesară o cunoaştere foarte bună atât a<br />
componentelor inst<strong>al</strong>aţiei <strong>de</strong> pornire electrică precum şi a modului <strong>de</strong><br />
reglare şi întreţinere a acestora.<br />
Printr-o an<strong>al</strong>ogie cu tema proiectului, inst<strong>al</strong>aţia <strong>de</strong> pornire, doresc<br />
să pornesc şi eu „ la prima cheie” în dobândirea cunoştinţelor şi<br />
formarea experienţei spre a <strong>de</strong>veni un bun mecanic auto.<br />
1
1. GENERALITATI PRIVIND PORNIREA MOTOARELOR<br />
Sistemele <strong>de</strong> pornire au rolul <strong>de</strong> a antrena motoarele cu<br />
combustie interna cu o anumita turatie si cuplu din starea <strong>de</strong><br />
repaus pana in momentul aprin<strong>de</strong>rii amestecului carburant,<br />
respectiv punerii in functiune a acestuia.<br />
Exista diferite sisteme <strong>de</strong> pornire si anume :<br />
- pornirea cu ajutorul motoarelor <strong>de</strong> pornire cu benzina;<br />
- pornirea cu dispozitive cu aer comprimat;<br />
- pornirea electrica.<br />
La motoarele <strong>de</strong> automobile, pornirea electrica este cea mai<br />
raspandita.<br />
Conditiile pe care trebuie sa le in<strong>de</strong>plineasca pornirea<br />
electrica sint :<br />
- asigurarea turatiei si cuplului necesar pentru conditiile<br />
cele mai grele <strong>de</strong> pornire ;<br />
- functionarea sigura intre anumite limite( domenii ) <strong>de</strong><br />
temperatura( <strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> la – 20 0 C la + 60 0 C );<br />
- <strong>de</strong>cuplarea automata a <strong>de</strong>marorului dupa pornirea<br />
motorului cu ar<strong>de</strong>re interna ;<br />
- masinile si aparatele ce fac parte din inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong> pornire<br />
trebuie sa prezinte dimensiuni reduse, greutate mica, pret <strong>de</strong><br />
cost redus si o intretinere simpla si usoara in exploatare.<br />
Inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong> pornire electrica la automobilele <strong>de</strong> constructie<br />
recenta – este formata din(Fig.1): motorul electric <strong>de</strong> curent<br />
continuu sau pe scurt <strong>de</strong>marorul, prevazut cu un electromagnet<br />
sau releu <strong>de</strong> cuplare – cu dispozitiv pentru cuplarea elastica si<br />
<strong>de</strong>cuplarea automata a pinionului <strong>de</strong>marorului cu coroana<br />
2
dintata a volantului motorului, bateria <strong>de</strong> acumulatoare,<br />
intreruptorul <strong>de</strong> pornire si conductoarele <strong>de</strong> legatura.<br />
Fig. 1 Partile componente <strong>al</strong>e sistemului <strong>de</strong> pornire<br />
1.1 Turatia <strong>de</strong> pornire<br />
Turatia <strong>de</strong> antrenare a arborelui cotit este unul din factorii <strong>de</strong><br />
baza <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> reusita pornirii motorului.<br />
Turatia minima necesara pentru producerea primelor<br />
aprin<strong>de</strong>ri <strong>al</strong>e amestecului se numeste turatie <strong>de</strong> pornire.<br />
Turatia <strong>de</strong> pornire trebuie sa fie suficient <strong>de</strong> mare, pentru a<br />
asigura <strong>de</strong>presiunea necesara formarii amestecului<br />
carburant(care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> viteza pistonului), precum si variatia<br />
fluxului inductor, pentru producerea unei scantei puternice(care<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> turatia magnetoului) sau presiunea <strong>de</strong> injectie a<br />
motorinei(care este influentata <strong>de</strong> viteza pistonului pompei <strong>de</strong><br />
injectie).<br />
La MAS pornirea este usurata datorita volatilitatii ridicate a<br />
benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele <strong>de</strong> pornire <strong>al</strong>e<br />
carburatorului si <strong>de</strong>clansarii scanteii. Ca urmare, turatia <strong>de</strong><br />
pornire este mai mica, <strong>de</strong> aproximativ 50 – 70 rot/min.<br />
In cazul MAC turatia <strong>de</strong> pornire este mai ridicata, <strong>de</strong>oarece<br />
gradul <strong>de</strong> comprimare a aerului sca<strong>de</strong> sensibil la turatii joase,<br />
intrucat cresc pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura datorita timpului mai<br />
3
in<strong>de</strong>lungat <strong>de</strong> contact <strong>al</strong> incarcaturii proaspete cu peretii si<br />
temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece,<br />
precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita<br />
reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor<br />
cauze, la finele comprimarii nu se atinge temperatura <strong>de</strong><br />
autoaprin<strong>de</strong>re. Vaporizarea combustibilului este afectata in plus<br />
<strong>de</strong> inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului<br />
pompei <strong>de</strong> injectie, precum si <strong>de</strong> vascozitatea ridicata a<br />
combustibilului. Ca urmare, turatia <strong>de</strong> pornire la MAC este, la<br />
0 0 C intre 100 si 200 rot/min.<br />
1.2 Influenta unor factori asupra pornirii<br />
Dintre factorii care au o influenta importanta asupra pornirii<br />
se pot cita: tipul inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> racire, natura combustibilului,<br />
tipul camerei <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, avansul la injectie etc.<br />
Tipul inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> racire. Motoarele racite cu aer pornesc mai<br />
usor, <strong>de</strong>oarece in cursa <strong>de</strong> comprimare pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> c<strong>al</strong>dura<br />
scad din intensitate si se atinge mai repe<strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong><br />
regim. Experiment<strong>al</strong>, s-a constatat ca la motoarele racite cu<br />
aer, timpul <strong>de</strong> pornire este <strong>de</strong> trei ori mai redus <strong>de</strong>cat la<br />
motoarele racite cu lichid.<br />
Natura combustibilului. <strong>Pornire</strong>a motorului, mai <strong>al</strong>es pet timp<br />
rece, este influentata <strong>de</strong> prezenta fractiunilor usoare din<br />
combustibil.<br />
Tipul camerei <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re. Camerele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re care au<br />
suprafete mai mari <strong>de</strong> racire fac ca pornirea sa fie greoaie. MAC<br />
prevazute cu camera separata <strong>de</strong> prelucrare pornesc la circa<br />
200 rot/min, cele cu camera separata <strong>de</strong> turbulenta la circa 150<br />
rot/min, iar cele cu camere unitare la circa 125 rot/min.<br />
Avansul la injectie. La o v<strong>al</strong>oare prea mare a avansului,<br />
injectia combustibilului are loc intr-un mediu <strong>de</strong> presiune si<br />
temperatura scazute. Daca avansul este prea mic, motorina nu<br />
are tim sa se vaporizeze pana la PMI. De aceea exista o v<strong>al</strong>oare<br />
optima a avansului la care pornirea se re<strong>al</strong>izeaaza cel mai usor,<br />
ceea ce subliniaza necesitatea reglarii corespunzatoare a<br />
sistemului <strong>de</strong> injectie.<br />
1.3 Clasificarea sistemelor <strong>de</strong> pornire<br />
Sistemele <strong>de</strong> pornire electrica se impart in doua grupe :<br />
4
- sisteme <strong>de</strong> pornire norm<strong>al</strong>e care se utilizeaza la motoarele<br />
cu combustie interna uzu<strong>al</strong>e;<br />
- sisteme <strong>de</strong> pornire speci<strong>al</strong>e, pentru actionarea motoarelor<br />
<strong>de</strong> putere mare si conditii <strong>de</strong> pornire mai grele. Din<br />
aceasta categorie fac parte :<br />
- sistemele <strong>de</strong> actionare cu doua <strong>de</strong>maroare, care<br />
functioneaza in par<strong>al</strong>el; - sistemele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a<br />
<strong>de</strong>marorului cu doua baterii a 12 V fiecare,<br />
conectate in serie sau serie – par<strong>al</strong>el, la care <strong>de</strong>marorul este<br />
<strong>al</strong>imentat<br />
cu 24 V( putere aproape dubla ), iar<br />
restul consumatorilor cu 12 V;<br />
- <strong>de</strong>maroare pendulare care rotesc coroana volantului<br />
succesiv in ambele<br />
sensuri, acumuland energia<br />
cinetica pana cand se re<strong>al</strong>izeaza pornirea;<br />
- <strong>de</strong>maroare cu inertie, la care pinionul<br />
<strong>de</strong>marorului(prevazut cu un<br />
mecanism<br />
complicat <strong>de</strong> angrenaje reductoare, ambreiaj cu frictiune si<br />
volante etc.) este cuplat cu coroana dintata a<br />
volantului motorului(prin intermediul ambreiajului )<br />
numai dupa ce volantul <strong>de</strong>marorului a<br />
acumulat o anumita energie cinetica.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> modului <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare, sistemele <strong>de</strong><br />
pornire norm<strong>al</strong>a se pot clasifica in doua grupe si anume :<br />
sisteme <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare directa si sisteme <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare<br />
indirecta.<br />
a. La sistemele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare directa, <strong>al</strong>imentarea<br />
<strong>de</strong>marorului se fece direct <strong>de</strong> la baterie, prin intreruptorul <strong>de</strong><br />
pornire(Fig.2, a). Datorita lungimii relative mari a<br />
conductoarelor <strong>de</strong> legatura, a contactului imperfect <strong>al</strong><br />
intreruptorului la curenti mari <strong>de</strong> pornire, apar ca<strong>de</strong>ri<br />
importante <strong>de</strong> tensiune, care <strong>de</strong>termina micsorarea puterii<br />
disponibile a <strong>de</strong>marorului.<br />
b. Sistemele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare indirecta folosesc relee auxiliare<br />
<strong>de</strong> pornire sau comanda RA(Fig.2, b), montate in apropierea<br />
sau in interiorul <strong>de</strong>marorului, comanda releului facandu-se cu<br />
curenti mici, fapt care elimina <strong>de</strong>zavantajul amintit.<br />
5
Fig. 2 Sisteme <strong>de</strong> actionare si cuplare<br />
2. CONSTRUCTIA, FUNCTIONAREA SI PARTILE<br />
COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PORNIRE CU<br />
DEMAROR<br />
6
Inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong> pornire(Fig.3) este formata din <strong>de</strong>marorul<br />
1(prevazut cu releul electromagnetic E, contactul cu cheie 2,<br />
pentru pornire, conductoarele <strong>de</strong> legatura dintre baterie si<br />
<strong>de</strong>maror 3 si conductorul <strong>de</strong> legatura cu contactul <strong>de</strong> pornire 4;<br />
pentru controlul curentului <strong>de</strong>bitat <strong>de</strong> baterie 5, se monteaza in<br />
par<strong>al</strong>el voltmetrul V.<br />
Functionarea inst<strong>al</strong>atiei : la trecerea contactului cu cheie 2,<br />
in pozitia b, bateria <strong>de</strong> acumulatoare <strong>al</strong>imenteaza borna<br />
inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re a( numai pentru MAS) si <strong>de</strong>marorul 1,<br />
prin electromagnetul E a carui miez m se <strong>de</strong>plaseaza axi<strong>al</strong> si<br />
armatura K, cupleaza cu bornele b, pentru a se transmite<br />
curentul <strong>de</strong> la baterie la infasurarile statorului, iar prin peria<br />
pozitiva (+) in rotor inchizand circuitul la masa prin peria<br />
negativa (-). Se creeaza astfel cuplul electromagnetic din<br />
interactiunea celor doua campuri magnetice <strong>al</strong>e ststorului si<br />
rotorului, imprimandu-se acestuia o miscare <strong>de</strong> rotatie.<br />
Totodata parghia cu furca f ,trasa <strong>de</strong> miezul m, face sa cupleze<br />
pinionul p cu coroana dintata c a volantului motorului termic,<br />
transmitandu-i cuplul motor si <strong>de</strong>ci rotirea arborelui cotit pentru<br />
pornire.<br />
Fig.3 Schema inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> pornire cu <strong>de</strong>maror<br />
7
Dupa ce motorul a pornit , cheia contactului revine automat<br />
in pozitia initi<strong>al</strong>a si electromagnetul <strong>de</strong>marorului nu mai atrage<br />
armatura K, intrerupand <strong>al</strong>imentarea cu curent <strong>de</strong> la baterie ,<br />
iar furca retrage pinionul <strong>de</strong> cuplare cu coroana, datorita arcului<br />
ei.<br />
Descrierea partilor componente <strong>al</strong>e inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> pornire<br />
se prezinta in continuare .<br />
Cablurile <strong>de</strong> legatura 3 - dintre bateria <strong>de</strong> acumulatoare si<br />
<strong>de</strong>maror – au o sectiune mare(<strong>de</strong> obicei 20 - 30 mm), in functie<br />
<strong>de</strong> intensitatea curentului ce trebuie sa fie transmis . Cablul<br />
este din sarma <strong>de</strong> cupru multifilar cu izolatie din materi<strong>al</strong><br />
plastic. La capete este prevazuta cu piese termin<strong>al</strong>e adaptate<br />
pentru prin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> bornele bateriei<br />
(coliere sau papuci cu orificii) si respectiv la borna <strong>de</strong>marorului<br />
si la masa automobilului.<br />
Cablu <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare 4 <strong>al</strong> contactului este tot din sarma <strong>de</strong><br />
cupru multifilar , dar <strong>de</strong> sectiune mica (5 - 6 mm), cu piese<br />
termin<strong>al</strong>e adaptate.<br />
Contactul cu cheie 2 este un asamblu <strong>de</strong> piese, prevazut<br />
cu mai multe borne pentru primirea curentului <strong>de</strong> la baterie si<br />
distribuirea la consumatori. Are trei pozitii distincte:0- candnu<br />
se <strong>al</strong>ienteaza vreun consumator ; 1- pentru conectarea cu<br />
ajutorul cheii a inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re, pentru MAS si <strong>al</strong>ti<br />
consumatori ( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si<br />
D2156 HMN 8); 2- pentru<strong>al</strong>imentarea<strong>de</strong>marorului la pornire.<br />
Dupa pornire, cheia lasata libera revine automat in<br />
pozitia 1, datorita arcurilor contactului, <strong>al</strong>imentand numai<br />
consumatorii conectati. El este montat la bord, in partea<br />
dreapta, pentru facilitarea comenzilor.<br />
Demarorul(motorul electric <strong>de</strong> pornire 1) functioneaza pe<br />
principiul cuplului rezultat din interactiunea campurilor<br />
magnetice dintre stator si rotor, care, prin pinionul sau,<br />
angreneaza cu coroana volantului datorita mecanismului <strong>de</strong><br />
cuplare, transmitand-o arborelui cotit, pana la pornire.<br />
2.1 Motorul electric <strong>de</strong> pornire(<strong>de</strong>marorul)<br />
Demarorul electric este un motor <strong>de</strong> current continuu<br />
<strong>al</strong>imentat <strong>de</strong> la bateria <strong>de</strong> acumulatoare. Principiul sau <strong>de</strong><br />
functionare se bazeaza pe fenomenul inductiei<br />
electromagnetice.<br />
8
In Fig.4, a se reprezinta schema <strong>de</strong> principiu a<br />
<strong>de</strong>marorului. Partile componente <strong>al</strong>e <strong>de</strong>marorului utilizat la<br />
autoturismul Dacia 1300(Fig.4, b) sunt urmatoarele: statorul,<br />
rotorul, colectorul, periile si carcasa.<br />
Statorul, care reprezinta inductorul <strong>de</strong>marorului, este<br />
compus din carcasa 10 <strong>de</strong> forma cilindrica, in interiorul careia<br />
se afla montate patru piese polare 2, pe care se afla bobinajele<br />
8 <strong>al</strong>e infasurarii <strong>de</strong> excitatie cu un numar redus <strong>de</strong> spire <strong>de</strong><br />
cupru <strong>de</strong> sectiune dreptunghiulara.<br />
Rotorul(indusul) este format din axul 11 pe care se gaseste<br />
fixaat prin presare miezul 9 din tole <strong>de</strong> otel. In crestaturile<br />
miezului se gaseste infasurarea rotorului, executata din bare <strong>de</strong><br />
cupru <strong>de</strong> sectiune dreptunghiulara. La capatul exterior <strong>al</strong> axului<br />
rotorului se afla montat mecanismul <strong>de</strong> cuplare, care, in cazul<br />
<strong>de</strong> fata, este format din mufa 5 cu dispozitiv tip roata libera,<br />
pinionul 12 si furca 3.<br />
Colectorul 13 este confectionat din placi <strong>de</strong> cupru, isolate<br />
intre ele cu mica si fixate rigid pe axul 11 <strong>de</strong> care sant isolate<br />
cu micanita. De p<strong>al</strong>cile lui se leaga capetele sectiunilor<br />
infasurarii rotorului.<br />
Carcasa 10, din otel mo<strong>al</strong>e, este inchisa cu scuturile 1 si 4<br />
ce se fixeaza cu ajutorul tirnatilorr 7.<br />
Periile 6 sant fixate in suporturile portperii din scutul 1<br />
Periile pozitive se leaga la masa, iar periile negative sant legate<br />
la suporturile portperii izolate <strong>de</strong> masa. Periile se<br />
confectioneaza din cupru grafitat cu un continut mare <strong>de</strong> cupru<br />
pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.<br />
9
Fig.4 – Schema <strong>de</strong> principiu si partile componente <strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong>marorului:<br />
a – schema <strong>de</strong> principiu; 1 – bateria <strong>de</strong> acumulatoare; 2 –<br />
intrerupator; 3 – excitatie; 4 - perii; 5 – rotor; 6 - colector; 7 –<br />
masa; b – partile componente <strong>al</strong>e <strong>de</strong>marorului autoturismului<br />
Dacia 1300.<br />
10
2.2 Tipuri <strong>de</strong> mecanisme <strong>de</strong> cuplare a <strong>de</strong>marorului<br />
cu arborele cotit <strong>al</strong> motorului<br />
Mecanismul <strong>de</strong> cuplare <strong>al</strong> <strong>de</strong>marorului serveste la cuplarea<br />
pinionului <strong>de</strong> pe axul rotorului cu coroana dintata fixata pe<br />
volantul motorului. Cuplarea trebuie re<strong>al</strong>izata numai in<br />
momentul pornirii , iar <strong>de</strong>cuplarea sa se faca in mod automat,<br />
imediat dupa pornire.<br />
Demarorul poate primi curentul direct <strong>de</strong> la bateria <strong>de</strong><br />
acumulatoare, prin intermediul intrerupatorului <strong>de</strong> pornire sau<br />
indirect, prin intermediul unui releu.<br />
Mecanismul <strong>de</strong> cuplare a <strong>de</strong>maroarelor poate fi actionat:<br />
mecanic, prin inertie si electromagnetic.<br />
2.2.1 Mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie<br />
actionata mecanic<br />
La <strong>de</strong>maroarele cu cuplare mecanica, numite si <strong>de</strong>maroare<br />
cu ped<strong>al</strong>a, <strong>de</strong>plasarea axi<strong>al</strong>a a pinionului spre coroana se<br />
re<strong>al</strong>izeaza prin miscarea unui levier/parghie cu furca, care este<br />
actionat mecanic printr-un sistem <strong>de</strong> parghii <strong>de</strong> la o ped<strong>al</strong>a sau<br />
o maneta, <strong>de</strong> catre sofer. Odata cu <strong>de</strong>plasarea levierului, se<br />
inchi<strong>de</strong> si circuitul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a <strong>de</strong>marorului. Pentru aceasta,<br />
<strong>de</strong>maroarele cu actionare mecanica cu ped<strong>al</strong>a(sau maneta)<br />
sant prevazute cu un intrerupator simplu (Fig. 2, c) sau un<br />
intrerupator dublu care poate produce scurtcircuitarea<br />
rezistentei adition<strong>al</strong>e a bobinei <strong>de</strong> inductie (Fig.2, d).<br />
Fig.5 Mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata mecanic<br />
11
In mod norm<strong>al</strong> pinionul 5(Fig.5, a) nu angreneaza cu<br />
coroana 6 a volantului, iar circuitul electric intre bornele 2 si 3<br />
<strong>al</strong>e contactorului 4 este interrupt. La <strong>de</strong>plasarea capatului<br />
superior <strong>al</strong> <strong>al</strong> parghiei 7, ea va oscila in jurul axului 1 iar furca 8<br />
va <strong>de</strong>plasa spre stanga mufa 13. Mufa va impinge arcul 9, care,<br />
la raandul sau, <strong>de</strong>plaseaza mansonul 10 si mufa 11, cupland<br />
parti<strong>al</strong> pinionul 5 cu coroana 6.<br />
Prin <strong>de</strong>plasarea mai <strong>de</strong>parte a parghiei, pinionul se<br />
cupleaza complet, iar capatul ei superior va apasa cu surubul<br />
12 tija contactorului 4, re<strong>al</strong>izand, in felul acesta, legatura intre<br />
bornele 2 si 3(Fig.5, b) si punand motorul electric <strong>de</strong> pornire in<br />
functiune.<br />
Cand actionarea parghiei 7 inceteaza, circuitul electric <strong>al</strong><br />
motorului <strong>de</strong> pornire se intrerupe si arcul 9 readuce dispozitivul<br />
in pozitia initi<strong>al</strong>a.<br />
Mecanismul(cupla) cu roata libera(Fig.6) are rolul <strong>de</strong> a<br />
permite cuplarea sau <strong>de</strong>cuplarea automata a pinionului(partea<br />
condusa) <strong>de</strong> arborele <strong>de</strong>marorului(partea conducatoare) in<br />
functie <strong>de</strong> sensul <strong>de</strong> transmitere a cuplurilor, care se schimba<br />
dupa pornirea motorului.<br />
Fig.6 Mufa <strong>de</strong> cuplare cu dispozitiv tip roata libera.<br />
12
Dispozitivul se compune din inelul exterior 2, solidar cu<br />
pinnionul 1, mansonul canelat 6, discul interior 3, rolele <strong>de</strong><br />
cuplare 4 si stifturile 5. Miscarea se transmite <strong>de</strong> la axul<br />
rotorului, mansonului 6, care este solidar cu discul 3 in <strong>al</strong>e carui<br />
locasuri conice se gasesc rolele 4. stifturile 5 sant apasate pe<br />
rolele 4 <strong>de</strong> catre arcurile 8 . La pornire, discul 3 se roteste in<br />
sensul indicat in Fig.6, b iar rolele 4 sunt blocate intre partea<br />
ingusta a locasurilor din disc si inelul exterior 2, antrenand, in<br />
felul acesta, si pinionul 1.<br />
Dupa ce motorul a pornit, coroana volantului va cauta sa<br />
roteasca pinionul 1 cu o turatie mai mare <strong>de</strong>cat rotorul, iar<br />
rolele 4 vor fi antrenate <strong>de</strong> inelul exterior 2 in partea larga a<br />
locasurilor(Fig.6, c) si astfel se intrerupe legatura dintre inelul<br />
exterior si discul 3.<br />
Un <strong>al</strong>t dispozitiv mecanic <strong>de</strong> cuplare pentru <strong>de</strong>maror, este<br />
cel cu cuplaj cu limitator <strong>de</strong> forta(Fig.7) care transmite<br />
momentul <strong>de</strong> torsiune si protejeaza <strong>de</strong>marorul in cazul solicitarii<br />
acestuia la suprasarcini. Lamelele exterioare angreneaza cu<br />
arborele rotorului iar cele interioare cu arborele pinionului <strong>de</strong><br />
cuplare.<br />
13
Fig.7 Cuplaj cu limitator <strong>de</strong> forta:<br />
a – cuplajul cu lamelele neasamblatee; b – cuplajul cu lamelele<br />
asamblate;<br />
1 – lamela exterioara; 2 – lamela interioara; 3 – setul <strong>de</strong> lamele<br />
<strong>de</strong> cuplaj; 4 – arcuri eliptice <strong>de</strong> presare; 5 – flansa <strong>de</strong> antrenare;<br />
6 – lamele <strong>de</strong> cuplare stranse; 7 – rotorul.<br />
2.2.2 Mecanismul <strong>de</strong> cuplare prin inertie<br />
Demaroarele cu cuplare prin inertie, cunoscute si sub<br />
<strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> <strong>de</strong>maroare cu Bendix, au constructia cea mai<br />
simpla. La aceste <strong>de</strong>maroare, odata cu rotirea arborelui se<br />
produce <strong>de</strong>plasarea axi<strong>al</strong>a a pinionului, datorita unei<br />
contragreutati care ii mareste momentul <strong>de</strong> inertie proprie, prin<br />
rotirea pe o bucsa filetata, montata pe arbore. Demaroarele cu<br />
cuplare prin inertie pot fi cu actionare directa <strong>de</strong> la<br />
14
intrerupatorul <strong>de</strong> pornire(Fig.2, a) sau cu actionare indirecta,<br />
prin releu auxiliar RA(Fig.2, b).<br />
Princip<strong>al</strong>ele parti<br />
componente <strong>al</strong>e dispozitivului<br />
<strong>de</strong> cuplare prin inertie(Fig.8,<br />
a) sant : arborele rotorului,<br />
arcul spir<strong>al</strong> 3 <strong>de</strong> preluare a<br />
socurilor la pornire, fixat la o<br />
extremitate pe arbore printro<br />
bucsa fixa 2, iar la ce<strong>al</strong><strong>al</strong>ta<br />
extremitate in legatura cu<br />
bucsa filetata 4, pe care se<br />
poate <strong>de</strong>plasa liber pinionul<br />
5. Bucsa filetata se poate roti<br />
pe arbore, iar la exterior are<br />
un filet dreptunghiular. La<br />
randul sau, pinionul este<br />
prevazut in interior cu filet,<br />
ceea ce ii permite <strong>de</strong>plasarea<br />
prin insurubare. Pinionul are<br />
o contragreutate care ii<br />
mareste momentul <strong>de</strong> inertie<br />
si un stift cu arc, care il tine<br />
<strong>de</strong>partat <strong>de</strong> volant in timpul<br />
cand nu se face pornirea.<br />
Functionarea<br />
dispozitivului <strong>de</strong> cuplare prin<br />
inertie este urmatoarea: la<br />
conectarea <strong>de</strong>marorului,<br />
pinionul, datorita inertiei s<strong>al</strong>e<br />
la rotire fata <strong>de</strong> bucsa<br />
filetata, se <strong>de</strong>plaseaza axi<strong>al</strong> spre coroana volantului cu care se<br />
angreneaza(prin insurubare), iar miscarea <strong>de</strong> rotatie se<br />
transmite <strong>de</strong> la arbore, prin arcul elicoid<strong>al</strong>, bucsa filetata, pinion<br />
la volanta.<br />
Fig.8 Mecanisme <strong>de</strong> cuplare prin inertie<br />
Dupa pornirea motorului, coroana volantului <strong>de</strong>paseste<br />
turatia corespunzatoare turatiei <strong>de</strong>marorului, transmitand<br />
totodata un cuplu invers spre pinion, producand <strong>de</strong>plasarea<br />
15
axi<strong>al</strong>a a pinionului in sens invers fata <strong>de</strong> cuplare, respectiv<br />
<strong>de</strong>cuplarea.<br />
Dupa directia in care se face <strong>de</strong>plasarea pinionului,<br />
<strong>de</strong>maroarele cu cuplare prin inertie se impart in <strong>de</strong>maroare cu<br />
<strong>de</strong>plasare spre interior(Fig.8, a) si <strong>de</strong>maroare cu <strong>de</strong>plasare<br />
spre exterior (Fig.8, b).<br />
Mai exista dispozitive <strong>de</strong> cuplare la care arcul spir<strong>al</strong> nu mai<br />
serveste la transmiterea cuplului <strong>de</strong> pornire si nu mai lucreaza<br />
la intin<strong>de</strong>re, ci la compresiune, avand rolul <strong>de</strong> tampon(Fig.8,<br />
c). La acest mecanism, arborele are caneluri <strong>de</strong>-a lungul carora<br />
se poate <strong>de</strong>plasa bucsa filetata.<br />
Exista si <strong>de</strong>maroare cu cuplare prin inertie cu functionare<br />
in doua trepte. In prima treapta <strong>al</strong>imentarea <strong>de</strong>marorului se<br />
face cu ajutorul unui releu, printr-o rezistenta care permite<br />
trecerea unui current redus, iar in a doua treapta <strong>de</strong> functionare<br />
se face <strong>al</strong>imentarea directa cu un current norm<strong>al</strong>, ceea ce<br />
permite <strong>de</strong>zvoltarea cuplului puternic, necesar pentru pornire.<br />
Dispozitivele <strong>de</strong> cuplare prin inertie se folosesc, in gener<strong>al</strong>,<br />
pentru <strong>de</strong>maroare <strong>de</strong> putere mica, sub 1,5 CP. Ele prezinta<br />
avantajul ca sunt foarte simple, nu necesita mecanismul cupla<br />
cu roata libera si au o angrenare usoara, datorita miscarii<br />
elicoid<strong>al</strong>e a pinionului. Ca <strong>de</strong>zavantaje se mentioneaza faptul ca<br />
nu pot transmite cupluri mari, produc uzura dintilor pinionului,<br />
in care caz cuplarea nu se mai face bine si, in plus, produc<br />
zgomot.<br />
2.2.3 Mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie<br />
actionata electromagnetic<br />
La mecanismele <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata<br />
electromagnetic, levierul furcii(<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare a pinionului ) este<br />
actionat <strong>de</strong> catre tija unui electromagnet montat pe carcasa<br />
electromotorului (Fig.9, a). In afara pieselor aratate la<br />
mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata mecanic,<br />
mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata electromagnetic<br />
mai cuprin<strong>de</strong>: tija miezului 11, piesa <strong>de</strong> reglare 12, arcul tijei<br />
13, arcul miezului 14, miezul electromagnetului 15, carcasa 16,<br />
infasurariile electromagnetului 17, contactul mobil 18 si 19<br />
contactele fixe cu borne.<br />
Alimentarea electromotorului <strong>de</strong> la bateria <strong>de</strong><br />
acumulatoare se poate face direct prin intreruptorul <strong>de</strong><br />
pornire(Fig.2, e), sau prin intermediul unui releu auxiliar RA<br />
(Fig.2, f).<br />
16
Exceptand actionarea electromagnetica, functionarea<br />
dispozitivului <strong>de</strong> cuplare princip<strong>al</strong> este asemanator cu cel cu<br />
actionare mecanica, in sensul ca mai intai se re<strong>al</strong>izeaza<br />
cuplarea pinioanelor, dupa care se re<strong>al</strong>izeaza<br />
conectarea(<strong>al</strong>imentarea) electromotorului. Ca particularitati, se<br />
mentioneaza urmatoarele : in cazul cand, in timpul cuplarii, un<br />
dinte <strong>al</strong> pinionului este oprit <strong>de</strong> un dinte <strong>al</strong> coroanei, arcul<br />
elicoid<strong>al</strong> <strong>al</strong> dispozitivului <strong>de</strong> cuplare se comprima si permite<br />
<strong>de</strong>plasarea in continuare a levierului cu furca si a miezului care<br />
<strong>de</strong>termina inchi<strong>de</strong>rea contactelor si, ca urmare, rotirea<br />
pinionului care faciliteaza angrenarea.<br />
17
Fig.9 Mecanismul <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata<br />
electromagnetic<br />
Arcul elicoid<strong>al</strong> <strong>al</strong> dispozitivului <strong>de</strong> cuplare amortizeaza<br />
socurile la cuplare cu coroana, iar arcul tijei <strong>de</strong> antrenare<br />
mentine in repaus dispozitivul <strong>de</strong> cuplare <strong>de</strong>partat <strong>de</strong> coroana<br />
in timpul <strong>de</strong>plasarii automobilului. Arcul miezului este <strong>de</strong>stinat<br />
pentru readucerea furcii, dupa ce motorul a pornit si s-a<br />
interrupt contactul electric. Pinionul se <strong>de</strong>cupleaza ca urmare a<br />
efectului arcului miezului si a canelurilor elicoid<strong>al</strong>e. Arcul<br />
miezului se <strong>al</strong>ege mai puternic <strong>de</strong>cat arcul tijei.<br />
In ceea ce priveste <strong>al</strong>imentarea electromagnetului, exista<br />
constructii(Fig.2, f) cu o singura infasurare, sau cu doua<br />
infasurari. In ultimul caz (Fig.2, e), infasurarea serie W i , numita<br />
si infasurarea <strong>de</strong> atractie, este conectata in par<strong>al</strong>el cu<br />
contactele princip<strong>al</strong>e si, <strong>de</strong>ci, in serie cu infasurarile<br />
<strong>de</strong>marorului, iar infasurarea <strong>de</strong>rivatie W u , numita si infasurare<br />
<strong>de</strong> mentinere, este conectata intre borna ”50” <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a<br />
electromagnetului si masa. La pornire, infasurarea <strong>de</strong> excitatie<br />
si rotorul <strong>de</strong>marorului sant <strong>al</strong>imentate prin intermediul<br />
infasurarii serie sau <strong>de</strong> atractie W i a electromagnetului. Aceasta<br />
face ca rotorul <strong>de</strong>marorului sa se roteasca lent si, in acelasi<br />
timp, sa fie atras lent miezul electromagnetului contribuind prin<br />
aceasta la o mai buna angrenare a pinioanelor. Dupa inchi<strong>de</strong>rea<br />
contactelor electromagnetului, infasurarea <strong>de</strong> atractie este<br />
scurtcircuitata, astfel incat intreaga tensiune se aplica asupra<br />
infasurarii <strong>de</strong> excitatie a <strong>de</strong>marorului si rotorul se va roti mai<br />
rapid. Miezul electromagnetului continua sa fie atras <strong>de</strong> catre<br />
infasurarea <strong>de</strong> mentinere W u intrucat este necesara o forta mai<br />
mica <strong>de</strong> atractie. Cand se intrerupe circuitul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a<br />
electromagnetului prin intrerupatorul <strong>de</strong> pornire, infasurarile <strong>de</strong><br />
atractie si <strong>de</strong> mentinere dau campuri inverse si miezul revine in<br />
pozitia initi<strong>al</strong>a, intrerupand contactele electromagnetului.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> modului <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare a pinionului<br />
spre coroana volantului pentru a se angrena, se <strong>de</strong>osebesc<br />
<strong>de</strong>maroare la care <strong>de</strong>plasarea se face rectilinie, respectiv<br />
pinionul are o miscare dreapta in lungul arborelui(Fig.9, a) si<br />
<strong>de</strong>maroare la care <strong>de</strong>plasarea se re<strong>al</strong>izeaza elicoid<strong>al</strong>. La<br />
acestea, atat arborele, cat si bucsa <strong>de</strong> conducere sant<br />
prevazute cu caneluri elicoid<strong>al</strong>e sau inclinate(Fig.9, b),<br />
18
asigurandu-se prin aceasta o mai buna angrenare a pinionului<br />
cu coroana volantului. Miscarea elicoid<strong>al</strong>a(<strong>de</strong> insurubare) la<br />
inaintarea pinionului se poate obtine si prin funnctionarea<br />
<strong>de</strong>marorului cu cuplare electromagnetica in doua trepte,<br />
utilizandu-se un electromagnet cu doua infasurari (Fig.2, e).<br />
In afara <strong>de</strong> constructiile <strong>de</strong>scrise, exista <strong>de</strong>maroare cu<br />
cuplare electromagnetica(Fig.2, g) la care rotorul in stare<br />
initi<strong>al</strong>a este <strong>de</strong>plasat axi<strong>al</strong> fata <strong>de</strong> stator. La conectarea<br />
<strong>de</strong>marorului, intregul ansamblu <strong>al</strong> rotorului se <strong>de</strong>plaseaza axi<strong>al</strong><br />
pana in dreptul statorului, imprimand pinionului, in prima faza,<br />
o miscare lenta <strong>de</strong> insurubare care faciliteaza angrenarea cu<br />
coroana volantului. In prima faza <strong>al</strong>imentarea <strong>de</strong>marorului se<br />
face numai prin infasurarile <strong>de</strong> excitatie auxiliare serie 2 si<br />
<strong>de</strong>rivatie 3. Dupa re<strong>al</strong>izarea angrenarii, este <strong>al</strong>imentata<br />
infasurarea serie princip<strong>al</strong>a 1, care scurtcircuiteaza infasurarea<br />
serie auxiliara, permitand <strong>de</strong>marorului sa-si mareasca turatia si<br />
sa <strong>de</strong>zvolte intreaga putere. Infasurarea auxiliara <strong>de</strong>rivatie<br />
serveste pentru tractiunea axi<strong>al</strong>a pentru limitarea turatiei <strong>de</strong><br />
mers in gol. Dupa intreruperea contactelor intrerupatorului <strong>de</strong><br />
pornire, arcul <strong>de</strong> readucere aduce rotorul in pozitia <strong>de</strong> repaus.<br />
3. METODE DE USURARE A PORNIRII MOTOARELOR<br />
Pentru a usura pornirea motoarelor, mai <strong>al</strong>es la MAC, la<br />
orice temperatura a medului ambient, se folosesc un sir <strong>de</strong><br />
proce<strong>de</strong>e auxiliare, care au ca scop atingerea rapida a<br />
temperaturii <strong>de</strong> autoaprin<strong>de</strong>re.<br />
Preanc<strong>al</strong>zirea gener<strong>al</strong>a a motorului. Cel mai eficient mijloc<br />
<strong>de</strong> pornire la temperature foarte joase este preinc<strong>al</strong>zirea<br />
gener<strong>al</strong>a a motorului cu apa fierbinte, care se introduce in<br />
inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong> racire.<br />
Pe timp foarte friguros, operatia se repeta in pre<strong>al</strong>abil <strong>de</strong><br />
doua si chiar trei ori.<br />
19
Preinc<strong>al</strong>zirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor<br />
incan<strong>de</strong>scente sau a inst<strong>al</strong>atiei cu termostat(dispozitiv pentru<br />
favorizarea pornirii).<br />
B u j i I e i n c a n d e s c e n t e(Fig.10) se monteaza la<br />
camerele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re <strong>al</strong>e cilindrilor si sunt conectate la circuitul<br />
electric. La pornire, se aduce contactul cu cheia in pozitia <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare a bujiilor timp <strong>de</strong> 30 s si rezistentele <strong>de</strong> forma<br />
spir<strong>al</strong>ata <strong>de</strong>vin incan<strong>de</strong>scente(lucru semn<strong>al</strong>at printr-o rezistenta<br />
adition<strong>al</strong>a cu bec rosu, <strong>de</strong> control in serie), preinc<strong>al</strong>zind aerul<br />
aspirat si amestecul carburant se autoaprin<strong>de</strong> mai usor la<br />
actionarea <strong>de</strong>marorului.<br />
Fig.10 Bujie incan<strong>de</strong>scenta:<br />
1 – corp; 2 – partea filetata a corpului; 3 – scaunul conic <strong>de</strong><br />
etansare; 4 – rezistenta electrica; 5 – isolator ceramic; 6 – tub<br />
met<strong>al</strong>ic <strong>de</strong> protectie; 7 – disc izolator; 8 si 9 – piulite; 10 – saiba;<br />
11 – electrod centr<strong>al</strong>.<br />
Ele se insurubeaza in locasurile speci<strong>al</strong>e din chiulasa, sub<br />
injectoare, astfel incat partea lor activa(rezistenta electrica 4 si<br />
tubul met<strong>al</strong>lic 6) sa preinc<strong>al</strong>zeasca aerul admis in camera <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re si sa usureze pornirea motorului termic, prin re<strong>al</strong>zarea<br />
unei temperature optime, <strong>de</strong> formare a amestecului<br />
carburant(motorina si aer) si autoaprin<strong>de</strong>rea lui. Bujiile<br />
incan<strong>de</strong>scente sunt legate in serie(prin electrodul centr<strong>al</strong> 11), la<br />
sursa <strong>de</strong> curent, prin intermediul contactului cu cheie.<br />
Numarul bujiilor incan<strong>de</strong>scente <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> numarul<br />
cilindrilor motorului termic. Dupa pornire, cheia revine la pozitia<br />
initi<strong>al</strong>a <strong>de</strong>conectand bujiile, dar acestea constituie puncte <strong>de</strong><br />
incan<strong>de</strong>scenta pentru autoaprin<strong>de</strong>rea amestecului carburant,<br />
datorita temperaturii <strong>de</strong> lucru din camera <strong>de</strong> carburant.<br />
20
De remarcat ca la conectarea <strong>de</strong>marorului , este pusa in circuit<br />
si electrov<strong>al</strong>a pompei <strong>de</strong> injectie(<strong>de</strong> tipul Bosch) pentru<br />
<strong>al</strong>imentarea distribuitorului <strong>de</strong> motorina; la oprirea motorului<br />
este <strong>de</strong>conectata <strong>de</strong> catre contactul cu cheie si electrov<strong>al</strong>va<br />
pentru intreruperea <strong>al</strong>imentarii cu motorina.<br />
I n s t a l a t i e c u t e r m o s t a r t.. Inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong><br />
pornire cu termostart usureaza pornirea motorului la<br />
temperature scazute prin preinc<strong>al</strong>zirea aerului admis in motor.<br />
Aceasta inst<strong>al</strong>atie, in cazul automobilelor ROMAN este compusa<br />
din din doua termoinjectoare si un intrerupator cu rezistenta<br />
pentru pornire.<br />
Termoinjectorul (Fig.11) este<br />
montat in g<strong>al</strong>eria <strong>de</strong> admisiune a<br />
motorului, fiind <strong>al</strong>imentat cu<br />
motorina <strong>de</strong> la conducta <strong>de</strong><br />
refulare pina la ventilul 3. Daca<br />
cheia <strong>de</strong> contact se roteeste pentru<br />
pozitia <strong>de</strong> inc<strong>al</strong>zire, circuitul<br />
electric se inchi<strong>de</strong>, iar rezistenta 5<br />
se inc<strong>al</strong>zeste pana la<br />
incan<strong>de</strong>scenta. Capatul interior <strong>al</strong><br />
partii centr<strong>al</strong>e 6 a<br />
termoinjectorului, in jurul careia<br />
este infasurata rezistenta, se<br />
inc<strong>al</strong>zeste si se dilata, iar stiftul 4<br />
este <strong>de</strong>plasat in jos. In felul acesta<br />
bila 3 coboara si ea, iar<br />
combustibilul patrun<strong>de</strong> prin corpul injectorului si se aprin<strong>de</strong> in<br />
contact cu filamentul incan<strong>de</strong>scent, inc<strong>al</strong>zind aerul admis prin<br />
g<strong>al</strong>erie.<br />
Fig.11 Termoinjector<br />
In momentul in care filamentul a <strong>de</strong>venit incan<strong>de</strong>scent,<br />
termoinjectorul este scurtcircuitat <strong>de</strong> comutatorul bimet<strong>al</strong>ic<br />
3(Fig.12) si prin contactul 1 face legatura cu masa. In acelasi<br />
timp, se aprin<strong>de</strong> o lampa <strong>de</strong> control care avertizeaza<br />
conducatorul auto ca rezistenta termoinjectorului a a juns la<br />
incan<strong>de</strong>scenta si trebuie sa treaca cheia <strong>de</strong> contact in pozitia <strong>de</strong><br />
pornire a motorului.<br />
In unele cazuri, inchi<strong>de</strong>rea si <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea admisiei<br />
motorinei nu este facuta cu un ventil cu bila, ci <strong>de</strong> un<br />
21
electroventil 4(Fig. 13) cand filamentul bujiei <strong>de</strong>vine<br />
incan<strong>de</strong>scent.<br />
Fig.12 Schema electrica a<br />
inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re cu<br />
termostart:<br />
1 – cheia <strong>de</strong> contact; 2 –<br />
releu; 3 – comutator<br />
bimet<strong>al</strong>lic; 4 – lampa <strong>de</strong><br />
control.<br />
22
Fig.13 Schema electrica cu termostart cu bujii incan<strong>de</strong>scente<br />
si electroventil:<br />
1 – contact; 2 – rezistenta termostaarterului; 3 – lampa <strong>de</strong><br />
control; 4 – electroventil; 5 – bujii incan<strong>de</strong>scente; ro – rosu;<br />
g<strong>al</strong>ben; v – ver<strong>de</strong>.<br />
Preanc<strong>al</strong>zirea cu lichi<strong>de</strong> <strong>de</strong> pornire are in ultimul timp o<br />
larga raspandire. Componenta <strong>de</strong> baza a multor lichi<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
pornire estee eterul etilic, care se caracterizeaza prin<br />
temperature scaazuta la autoaprin<strong>de</strong>re(180 – 200) 0 C la<br />
presiunea atmosferica, prin presiune ridicata a vaporilor<br />
saturati si limite largi <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re. Pentru a evita mersul dur <strong>al</strong><br />
motorului, in lichi<strong>de</strong>le <strong>de</strong> pornire se introduce componente ca<br />
<strong>al</strong><strong>de</strong>hi<strong>de</strong>, etili, amine, nitrate ssi <strong>al</strong>te combinatii.<br />
Se cunosc astazi mai multe tipuri <strong>de</strong> lichi<strong>de</strong> <strong>de</strong> pornire,<br />
printre care: lichidul “Arctica” – Rusia, “Sevron” – Standrd Oil,<br />
SUA, “K<strong>al</strong>teks” – Anglia, “Start – Pilot” – Franta, “Sinclair<br />
Pentaining” - SUA, E.N.20 si E – 30 – Cehia. Toate au drept<br />
component <strong>de</strong> baza eterul etilic, in proportii <strong>de</strong> pana 60 – 70 %,<br />
asigurand pornirea pana la – 50 0 C, cum este cazul lichidului<br />
rusesc “Arctica”. Lichidul <strong>de</strong> pornire “Start Pilot”, in varianta<br />
standard, este compus din: eter etilic 25 – 35 %, amestec <strong>de</strong><br />
butan, propan si hexan 15 – 25 %, propil butil 10 – 20% si in<br />
rest <strong>al</strong>ti compusi, asigurand pornirea la – 25 ……30 0 C.<br />
Cateodata, pentru usurarea aprin<strong>de</strong>rii si pornirii motorului,<br />
impreuna cu lichidul se foloseste un gaz fierbinte necon<strong>de</strong>nsat,<br />
<strong>de</strong> tip metan.<br />
Lichidul <strong>de</strong> pornire se poate introduce in motor fie prin<br />
adaugare la combustibilul <strong>de</strong> baza, amestecul obtinut prin<br />
sistemul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare intrand in cilindrii motorului, fie prin<br />
pulverizarea lichidului in colectorul <strong>de</strong> admisie <strong>al</strong> motorului, cu<br />
ajutorul unor dispozitive speci<strong>al</strong>e.<br />
23
Dispozitivele <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu lichi<strong>de</strong> <strong>de</strong> pornire au la baza<br />
unul din urmatoarele principii: pulverizarea mecanica a<br />
lichidului <strong>de</strong> pornire; vaporizarea lichidului si introducerea<br />
ulterioara a vaporilor in motor; obtinerea si introducerea<br />
ulterioara a gazelor necon<strong>de</strong>nsate ce ard in motor(gazul se<br />
poate obtine din lichidul <strong>de</strong> pornire sau din <strong>al</strong>t combustibil, ca<br />
<strong>de</strong> ex. benzina sau motorina); pulverizarea pneumatica a<br />
lichidului <strong>de</strong> pornire.<br />
O constructie tipica bazata pe principiul pulverizarii<br />
mecanice este dispozitivul englezesc “Start Polar”(Fig.14),<br />
folosit pentru injectarea in colectorul <strong>de</strong> admisie a lichi<strong>de</strong>lor<br />
livrabile in amb<strong>al</strong>aj <strong>de</strong> gelatina mo<strong>al</strong>e sau polimeri. Dispozitivul<br />
se monteaza in cabina conducatorului auto, fiind legat <strong>de</strong><br />
colectorul <strong>de</strong> admisie prin tubul 4. In cilindrul 1 se <strong>de</strong>plaseaza<br />
pistonul 2. Se introduce capsula in camera 3, dupa care se<br />
apasa manu<strong>al</strong> pe tija pistonului 2, cand capsula se gaureste si,<br />
prin apasarea in continuare a pistonului, lichidul se trimite prin<br />
supapa 5 si tubul 4 in colectorul <strong>de</strong> admisie.<br />
Proce<strong>de</strong>ul are <strong>de</strong>zavantajul ca o mare parte a lichidului<br />
pulverizat se con<strong>de</strong>nseza pe peretii colectorului <strong>de</strong> admisie,<br />
ducand la sca<strong>de</strong>rea eficacitatii dispozitivului si, <strong>de</strong> asemenea, la<br />
cresterea brusca a presiunii ar<strong>de</strong>rii, cand pelicula <strong>de</strong> pe peretii<br />
colectorului patrun<strong>de</strong> in cilindri. Din aceste motive, dispozitivul<br />
este foarte rar folosit.<br />
Dispozitivul bazat pe principiul prepararii si <strong>al</strong>imentarii<br />
gazului necon<strong>de</strong>nsat in cilindrii motorului se prezinta schematic<br />
in Fig.15. Rezervorul 1 umplut cu combustibil sau lichid <strong>de</strong><br />
pornire, prin pompa comandata <strong>de</strong> solenoidul 2, este legat <strong>de</strong><br />
colectorul <strong>de</strong> admisie 3 <strong>al</strong> motorului. Prin inchi<strong>de</strong>rea circuitului<br />
electric, pompa livreaza, prin pulverizatorul 4, pe spir<strong>al</strong>a<br />
incan<strong>de</strong>scenta 5, o doza <strong>de</strong> combustibil, care, evaporandu-se,<br />
se transforma la temperatura joasa in gaz inflamabil<br />
necon<strong>de</strong>nsat. Proce<strong>de</strong>ul mai este cunoscut si sub numele <strong>de</strong><br />
pornire cu termoinjector.<br />
24
Fig.15 Schema dispozitivului pentru<br />
introducerea gazului necon<strong>de</strong>nsat.<br />
Fig.14 Dispozitiv <strong>de</strong> pornire<br />
“Start Polar”<br />
Fig.16 Schema dispozitivului <strong>de</strong><br />
pornire<br />
“Start – Pilot”:<br />
1 – acul <strong>de</strong> straapungere; 2 –<br />
capac; 3 –<br />
camera container;<br />
4 – capssula cu lichid; 5 – filtru; 6<br />
– corpul ddispozitivului; 7 - supape; 8 –<br />
pompa <strong>de</strong> aer; 9 – jiclor <strong>de</strong> combustibil-aer; 10<br />
– conducta; 11 - pulverizator.<br />
Cel mai raspandit si mai complet dispozitiv bazat pe<br />
pulverizarea pneumatica a lichidului utilizat si in tara noastra la<br />
pornirea motoarelor din familia ROMAN, este dispozitivul “Start<br />
– Pilot”, prezentat schematic in Fig.16. Dispozitivul se compune<br />
din camera container strapunsa in carburatorul <strong>de</strong> pornire si<br />
pompa <strong>de</strong> aer cu dubla actiune, tuburi <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare si<br />
25
pulverizatoare. Pentru punerea in actiune, capsula din camera<br />
container se gaureste cu acul 1 si manu<strong>al</strong> se actioneaza pompa<br />
8. Sub actiunea presiunii aerului, lichidul trece prin filtrul 5 si<br />
prin jiclorul <strong>de</strong> combustibil – aer 9, se transforma in emulsie si<br />
prin conducta 10 si pulverizatorul 11 ajunge in colectorul <strong>de</strong><br />
admisie <strong>al</strong> motorului.<br />
Incercarile au aratat ca prin acest proce<strong>de</strong>u pornirea se<br />
produce dupa 4 – 6 s, la turatia <strong>de</strong> 100 rot/min, pana la<br />
temperatura <strong>de</strong> – 30 0 C.<br />
4. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLUATARE SI<br />
REAPARAREA SISTEMULUI DE PORNIRE<br />
4. 1. Intretinerea inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> pornire<br />
Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este<br />
necesar sa se respecte unele reguli <strong>de</strong> intretinere legate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>maror, dar si <strong>de</strong> bateria <strong>de</strong> acumulatoare, astfel:<br />
- se verifica starea bornelor si conductoarelor <strong>de</strong> legatura<br />
cu bateria <strong>de</strong> acumulatoare; acestea se <strong>de</strong>zoxi<strong>de</strong>aza si se ung<br />
cu un strat subtire <strong>de</strong> unsoare consistenta, periodic (10 000 –<br />
15 000 km);<br />
- verificarea fixarii <strong>de</strong>marorului pe mototr(se face la<br />
aceeasi periodicitate);<br />
- bateria <strong>de</strong> acumulatoare sa fie bine incarcata pentru a<br />
putea furniza curentul necesar pornirii, mai <strong>al</strong>es pe timp rece, si<br />
sa nu fie suprasolicitata prin porniri <strong>de</strong>se si <strong>de</strong> lunga durata;<br />
- la pornire, nu se vor face mai mult <strong>de</strong> 3 – 4 incercari cu<br />
o durata <strong>de</strong> 5 s, cu pauze intre ele <strong>de</strong> 30 s; daca motorul nu<br />
pornestem, se face o pauza <strong>de</strong> 10 – 15 min prin refacerea<br />
potenti<strong>al</strong>ului bateriei, dupa care se fac iarasi 2 – 3 incercari cu<br />
pauze <strong>de</strong> 1 – 2 min intre ele; daca, totusi, nu porneste, se<br />
<strong>de</strong>termina si inlatura cauzele (carburatie, aprin<strong>de</strong>re) si apoi se<br />
face pornirea, pentru a evita <strong>de</strong>scarcarea bateriei;<br />
- pe timp rece, se iau masuri suplimentare <strong>de</strong> pornire,<br />
eventu<strong>al</strong> prin preinc<strong>al</strong>zirea motorului, iar la autoturisme prin<br />
actionarea pre<strong>al</strong>abila cu manivela pentru „ruperea uleiului”;<br />
- periodic la 10 000 – 15 000 km, se face ungerea cu<br />
unsoare a pinionului si arborelui filetat;<br />
- se va evita stropirea cu lichi<strong>de</strong>, iar la sp<strong>al</strong>area<br />
motorului, se protejeaza <strong>de</strong>marorul cu o folie <strong>de</strong> materi<strong>al</strong><br />
plastic;<br />
26
- distanta dintre pinion si volant trebuie sa fie <strong>de</strong> 2-4mm<br />
si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza;<br />
- contactul cu cheie si conductoarele aferente se<br />
controleaza periodic, in<strong>de</strong>osebi fixarea bornelor <strong>de</strong> legatura si<br />
functionarea<br />
- la pornire, mai <strong>al</strong>es pe timp rece, este indicat sa se<br />
cupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor rezistente date<br />
<strong>de</strong> antrenarea pinioanelor, cutiei <strong>de</strong> viteze care se rotesc in<br />
uleiul <strong>de</strong> transmisie din carter, a carui viscozitate este marita<br />
iarna;<br />
La inst<strong>al</strong>atia <strong>de</strong> pornire dotata cu bujii incan<strong>de</strong>scente se<br />
recomanda:<br />
- utilizarea bujiilor recomandate <strong>de</strong> firma constructoare;<br />
- verificarea periodica (10 000 – 15 000 km), a starii<br />
legaturilor electrice, functionarii lor(in cca 30 s, sa atinga<br />
temperatura <strong>de</strong> preinc<strong>al</strong>zire, dupa conectarea lor in circuit, sunt<br />
<strong>de</strong>fecte);<br />
- controlul si diagnosticarea temeinica, se face prin<br />
masurarea rezistentei ohmice a fiecarei bujii incan<strong>de</strong>scente;<br />
aceasta sa nu <strong>de</strong>paseasca 0,5Ω; bujiile arse, au rezistenta<br />
ohmica <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare infinita, iar cele scurcircuitate – zero;<br />
- timpul <strong>de</strong> inc<strong>al</strong>zire, dupa conectarea cu cheie sa nu<br />
<strong>de</strong>paseasca 30s.<br />
4.2 Defectele in expluatare <strong>al</strong>e inst<strong>al</strong>atiei <strong>de</strong> pornire<br />
Defectele in exploatare ingreuiaza sau chiar fac imposibila<br />
pornirea motorului.<br />
4.2.1 Motorul are pornirea greoaie, din<br />
urmatoarele motive:<br />
- ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune norm<strong>al</strong>a, dar curentul absorbit este<br />
mare in sarcina, datorita frecarilor dintre rotor si stator prin<br />
uzarea bucselor <strong>de</strong> bronz(lagarele arborelui), incovoierii<br />
arborelui rotorului, griparii pinionului <strong>de</strong> cuplare; scurtcircuitarii<br />
infasurarilor sau a colectorului, ar<strong>de</strong>rii armaturii sau bornele<br />
releului electromagnetutlui, precum si ar<strong>de</strong>rii colectorului, uzurii<br />
sau gruparii periilor in culisele lor.<br />
Remedierea consta in <strong>de</strong>montarea <strong>de</strong>marorului <strong>de</strong> pe<br />
motor, <strong>de</strong>zasamblarea, curatirea cu razuitoare si panza(nu cu<br />
produuse petroliere, mai <strong>al</strong>es la bobinaje, rotor si releu),<br />
controlul scurtcircuitelor pe stand <strong>de</strong> probe speci<strong>al</strong> si dupa<br />
necesitate, inlocuirea bucselor <strong>de</strong> bronz, in<strong>de</strong>partarea arborelui,<br />
verificand centrarea lui pe strung, <strong>de</strong>griparea pinionului<br />
27
(curatirea si ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului<br />
<strong>de</strong> hartie foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele cu o lama<br />
<strong>de</strong> latime corespunzatoare. Eventu<strong>al</strong>ele scurtcircuite <strong>al</strong>e<br />
infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca<br />
sunt la rotor, se face inlocuirea lui. La releul electromagnetic, se<br />
face <strong>de</strong>zoxidarea armaturii si bornelor, iar in caz <strong>de</strong> scurtcircuit,<br />
se izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>montaremontare<br />
a releului sunt mai dificile, ceea ce impune mai multa<br />
atentie).<br />
Periile se <strong>de</strong>gripeaza sau se inlocuiesc daca uzura<br />
<strong>de</strong>paseste 1/3 din in<strong>al</strong>timea lor norm<strong>al</strong>a.<br />
Dupa reparare, <strong>de</strong>marorul se supune incercarilor la<br />
mersul in gol si in sarcina pe standul speci<strong>al</strong>.<br />
- Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in<br />
sarcina, <strong>de</strong>fectiunile constau in uzarea periilor sau intreruperea<br />
infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura<br />
dupa cum s-a aratat mai sus.<br />
- Daca curentul absorbit este mare si in gol, cauzele sunt<br />
frecarile mari <strong>al</strong>e rotorului pe stator(uzarea bucselor <strong>de</strong> sprijin<br />
<strong>al</strong>e arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea<br />
bobinajelor.<br />
Remedierea se face ca mai sus.<br />
Ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune mare este provocata <strong>de</strong> oxidarea<br />
bornelor sau termin<strong>al</strong>elor, conductoarelor slabite sau <strong>de</strong>fecte.<br />
Ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune sa nu <strong>de</strong>paseasca 0,2 V pe fiecare<br />
portiun<strong>de</strong> <strong>de</strong> circuit si <strong>de</strong> 0,5 V pe intregul circuit; curentul<br />
absorbit sa nu <strong>de</strong>paseasca v<strong>al</strong>oarea prescrisa.<br />
In Fig.17 se reprezinta schema verificarii ca<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong><br />
tensiune in circuitul <strong>de</strong> pornire cu <strong>de</strong>maror.<br />
Remedierea consta in <strong>de</strong>zoxidarea legaturilor dintre<br />
<strong>de</strong>maror si baterie si ungerea lor cu un strat <strong>de</strong> unsoare;<br />
celel<strong>al</strong>te conexiuni se <strong>de</strong>zoxi<strong>de</strong>aza si se strang. Conductoarele<br />
<strong>de</strong>fecte se izoleaza sau se inlocuiesc.<br />
28<br />
Fig.17 Schema<br />
verificarii ca<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> tensiune<br />
in circuitul <strong>de</strong> pornire cu<br />
<strong>de</strong>maror:<br />
1 – baterie <strong>de</strong><br />
acumulatoare; 2 – releul<br />
<strong>de</strong>marorului; 3 – <strong>de</strong>marorul; U b<br />
– ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune la
aterie; U p – ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune la releul <strong>de</strong>marorului; U e -<br />
ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune la conductoarele <strong>de</strong> legatura.<br />
4.2.2 Motorul nu porneste, din urmatoarele<br />
cauze:<br />
Bateria <strong>de</strong> acumulatoare <strong>de</strong>scarcata sau <strong>de</strong>fecta,<br />
legaturile slabite sau oxidate.<br />
Remedierea consta in reincarcarea bateriei <strong>de</strong><br />
acumulatoare, repararea sau chiar inlocuirea ei, <strong>de</strong>zoxidarea si<br />
strangerea legaturilor.<br />
La <strong>de</strong>maror <strong>de</strong>fectiuni <strong>al</strong>e : releului electromagnetic,<br />
infasurarile statornice si rotorice scurtcircuitate, rotorul sau<br />
colectorul <strong>de</strong>scentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile<br />
periilor nu tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12<br />
N), cuplajul pinionului uzat(mai <strong>al</strong>es la cel tip ambreiaj),<br />
mansonul cu furca gripat sau <strong>de</strong>sfacut acci<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>.<br />
Remedierea se face ca mai sus, iar arcurile <strong>de</strong>tensionate<br />
se inlocuiesc; cuplajul pinionului se repara prin <strong>de</strong>griparea sau<br />
prin inlocuirea pieselor <strong>de</strong>fecte, mansonul se <strong>de</strong>gripeaza, iar<br />
boltul <strong>de</strong> artic<strong>al</strong>re a furcii se remonteaza.<br />
Contact cu cheie sau legaturi <strong>de</strong>fecte: se remediaza prin<br />
repararea sau inlocuirea lor.<br />
Conectarea si <strong>de</strong>conectarea spontana a releului se<br />
datoreste <strong>de</strong>scarcarii puternice a bateriei sau <strong>de</strong>teriorarii<br />
bobinajului <strong>de</strong> retinere.<br />
Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea<br />
bobinajului <strong>de</strong>fect.<br />
Blocarea pinionului cu coroana volantului, <strong>de</strong>marorul<br />
ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este cauzata <strong>de</strong><br />
griparea mecanismului <strong>de</strong> cuplare, oxidarea bornelor si<br />
armaturii releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei.<br />
Remedierea se executa prin <strong>de</strong>griparea si ungerea cu<br />
unsoare a sistemului <strong>de</strong> culisare a mecanismului <strong>de</strong> cuplare, iar<br />
releul se <strong>de</strong>monteaza si se <strong>de</strong>zoxi<strong>de</strong>aza sau se inlocuieste.<br />
Zgomote puternice la cuplare se datoresc uzarii front<strong>al</strong>e<br />
a pinionului sau coroanei volantei, griparii mecanismului <strong>de</strong><br />
cuplare(imbacsirea sau corodarea sistemului <strong>de</strong> cuplare,<br />
<strong>de</strong>formarea furcii).<br />
29
Remedierea se face prin inlocuirea pieselor <strong>de</strong>fecte sau<br />
<strong>de</strong>griparea si ungerea cu unsoare consistenta.<br />
<strong>Pornire</strong>a motorului se poate face la nevoie si prin<br />
imprumutul <strong>de</strong> curent <strong>de</strong> la bateria <strong>al</strong>tui autovehicul, conectand<br />
un conductor <strong>de</strong> sectiune mare intre bornele (+) <strong>al</strong>e bateriilor<br />
sau <strong>al</strong>e <strong>de</strong>maroarelor si un <strong>al</strong>tul intre masele met<strong>al</strong>ice.<br />
De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in<br />
treapta a II-a sau a III-a autovehiculului.<br />
automobil<br />
4.2.3 Verificarea sistemului <strong>de</strong> pornire pe<br />
Incercarile sistemelor <strong>de</strong> pornire pe automobile sau pe<br />
motor au drept scop <strong>de</strong> a verifica parametrii pe care ii <strong>de</strong>zvolta<br />
aparatele in conditii <strong>de</strong> exploatare, pe baza carora sa se poata<br />
aprecia daca acestia functioneaza corect sau prezinta<br />
<strong>de</strong>fectiuni.<br />
In acest sens se foloseste <strong>de</strong> regula aparatura portabila,<br />
care cuprin<strong>de</strong> un tester voltampermetric electronic(Bosch, Sun<br />
etc.), prevazute cu dispozitiv pentru masurarea indirecta a<br />
curentilor mari <strong>de</strong> peste 600 A absorbiti <strong>de</strong> motor. Schema<br />
utilizata pentru masurari este prezentata in Fig.18.<br />
Fig.18 Testerul voltamperic Bosch<br />
Pentru a nu intrerupe circuitul <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare a<br />
<strong>de</strong>marorului(in cazul conectarii in serie a ampermetrului<br />
obisnuit), dispozitivul <strong>de</strong> masurare a curentului foloseste un<br />
cleste , care formeaza un circuit magnetic inchis in jurul cablului<br />
<strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare.<br />
30
Odata cu modificarea v<strong>al</strong>orii curentului continuu <strong>al</strong><br />
<strong>de</strong>marorului, variaza permeanta circuitului magnetic <strong>al</strong> clestelui<br />
si se <strong>de</strong>schilibreaza puntea <strong>de</strong> masurare a dispozitivului ,<br />
producand o <strong>de</strong>vatie corespunzatoare la ampermetru.<br />
Cu ajutorul voltmetrului conectat in <strong>de</strong>rivatie, se <strong>de</strong>termina<br />
tensiune<strong>al</strong>a bornele bateriei, tensiune la bornele <strong>de</strong>marorului,<br />
ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune intre bornele bateriei si <strong>de</strong>marorului,<br />
ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune la bornele acestora, intre borna<br />
<strong>de</strong>marorului si masa si intre borna bateriei si masa.<br />
Verificarea functionarii elementelor din sistemul <strong>de</strong><br />
pornire se executa <strong>de</strong> obicei in timpul pornirii motorului la<br />
temperature ambianta, iar operatia se face mai usor cu a doua<br />
persoana, care sa citeasca repe<strong>de</strong> indicatiile aparatelor.<br />
Verificarile la pornire se fac actionand motorul cu <strong>de</strong>marorul, in<br />
timp ce fisa centr<strong>al</strong>a este scoasa <strong>de</strong> la bobina <strong>de</strong> inductie.<br />
Pentru a nu creea erori <strong>de</strong> masurare, clestele dispozitivului<br />
trebuie sa fie bine inchis in jurul conductorului. Alimentarea<br />
dispozitivelor se face <strong>de</strong> la baterie.<br />
Deoarece performantele <strong>de</strong>marorului <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> starea<br />
bateriei, este indicat ca inainte<strong>de</strong> efectuarea verificarilor asupra<br />
<strong>de</strong>marorului, sa se verifice starea tehnica si <strong>de</strong> incarcare a<br />
bateriei. Este cunoscut faptul ca la curenti mari, absorbiti <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>maror, faza mare, claxoane etc., la rezistente <strong>de</strong> trecere<br />
relative mici apar ca<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> tensiune importante, care pot<br />
influenta puterea si functionarea acestora.<br />
● Verificarea tensiunii bateriei se face astfel : se<br />
conecteaza voltmetrul la bornele ei si se <strong>al</strong>imenteaza <strong>de</strong>marorul<br />
complet franat, respective in scurtcircuit, prin scoaterea fisei<br />
centr<strong>al</strong>e si cuplarea in treapta superioara <strong>de</strong> viteza; daca este<br />
necesar, se trage si frana <strong>de</strong> mana.<br />
La un current eg<strong>al</strong> cu <strong>de</strong> trei ori capacitatea bateriei,<br />
tensiunea fiecarui element nu trebuie sa scada sub 1,6 V,<br />
respectiv la bornele bateriei 9,6 V la U N = 12 V si 4,8 V la U N = 6<br />
V.<br />
Se masoara apoi tensiunea la bornele <strong>de</strong>marorului in<br />
aceleasi conditii <strong>de</strong> mai sus (franat si <strong>al</strong>imentat). Intre bornele<br />
bateriei si <strong>de</strong>marorului <strong>de</strong> pornire, ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune nu<br />
trebuie sa <strong>de</strong>paseasca 0,5 V la U N = 12 V si 0,25 la U N = 6 V.<br />
Daca se constanta diferente mari, <strong>de</strong> mai multi volti, intre<br />
tensiunile masurate la baterie si la <strong>de</strong>maror, se proce<strong>de</strong>aza la<br />
masurarea rezistentelor <strong>de</strong> trecere, respective verificarea<br />
ca<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> tensiune pe legaturi.<br />
● Verificarea ca<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> tensiune pe legaturile la borne.<br />
In acest caz masuratorile se fac incepand <strong>de</strong> la bornele bateriei<br />
31
spre bornele <strong>de</strong>marorului. in ordinea numerelor si literelor<br />
specificate in documentatie. Masurarea se face cu milivoltmetru<br />
numai intre doua numere sau litere invecinate. In timpul<br />
masurarii, <strong>de</strong>marorul(franat) se conecteaza scurt.<br />
Daca ca<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> tensiune este mai mare <strong>de</strong> 100 - 200 m<br />
V, bornele respective se curata, se ung cu un strat subtire <strong>de</strong><br />
vaselina, dupa care se fixeaza la loc.<br />
In timpul efectuarii acestor masuratori nu se permite<br />
bransarea aparatului la masa automobilului, <strong>de</strong>oarece in acest<br />
caz miliametrul va fi pus sub tensiunea bateriei <strong>de</strong> 12 -14 V,<br />
fapt care poate provoca <strong>de</strong>teriorarea acestuia.<br />
In acelasi mod se proce<strong>de</strong>aza la verificarea ca<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong><br />
tensiune pe legaturile bornelor si la ceil<strong>al</strong>ti consumatori mari <strong>de</strong><br />
current : faruri(faza mare), claxoane,<br />
electroventilatoarele(inst<strong>al</strong>atiilor <strong>de</strong> racire a motoarelor ) etc.<br />
● Ca<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> tensiune tot<strong>al</strong>e(pe conductoare, contacte si<br />
imbinari) pe circuitul dus-intors <strong>de</strong> la <strong>de</strong>maror la baterie nu<br />
trebuie sa <strong>de</strong>paseasca 4 % din tensiunea nomin<strong>al</strong>a U N (respectiv<br />
1 V pentru U N = 24 V; 0,5 V pentru U N = 12 V si 0,25 V pentru<br />
U N = 6 V).<br />
● Verificarea <strong>de</strong>marorului cuprin<strong>de</strong>:<br />
- V e r i f i c a r e a l a m e r s u l i n g o l a<br />
<strong>de</strong>marorului pe automobil nu se poate face <strong>de</strong>cat la<br />
<strong>de</strong>maroarele cu cuplare mecanica, iar datele obtinute in gol nu<br />
sunt suficiente pentru caracterizarea functionarii <strong>de</strong>marorului.<br />
- I n c e r c a r e a i n s a r c i n a se poate efectua prin<br />
scoaterea fisei centr<strong>al</strong>e pentru ca arborele cotit <strong>al</strong> motorului sa<br />
fie rotit, fara ca acesta sa porneasca. Aceasta masuratoare da<br />
indicatii doar asupra functionarii <strong>de</strong>marorului, ea fiind putin<br />
conclu<strong>de</strong>nta, <strong>de</strong>oarece este influentata <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori<br />
cum ar fi starea tehnica a motorului, compresia function<strong>al</strong>a,<br />
vascozitatea uleiului etc.<br />
- I n c e r c a r e a i n s c u r t c i r c u i t(cu motorul<br />
blocat) da indicatiilecele mai conclu<strong>de</strong>nte asupra <strong>de</strong>marorului,<br />
cu conditia sa se tina seama si <strong>de</strong> starea celorl<strong>al</strong>;te aparate<br />
care formeaza sistemul <strong>de</strong> pornire electrica a automobilului.<br />
Verificarea <strong>de</strong>marorului se face masurand curentul<br />
absorbit <strong>de</strong> acesta si tensiunea la bornele lui in timpul pornirii.<br />
Daca pentru tensiunea prescrisa curentul <strong>de</strong>paseste v<strong>al</strong>oarea<br />
admisa, este posibil sa existe scurtcircuite intre spire sau puneri<br />
la masa, sau chiar baterie foarte incarcata cu <strong>de</strong>marorul in buna<br />
stare, iar daca acest current este prea mic, este poisibil ca<br />
colectorul sa fie uzat sau murdar, periile sa fie prea uzate,<br />
32
presiunea periilor prea mica sau bateria poate fi prea<br />
<strong>de</strong>scarcata; un curent norm<strong>al</strong> poate aparea si cand exista<br />
scurtcircuit intre spire si bateria este foarte <strong>de</strong>scarcata.<br />
4.3 Repararea sistemului <strong>de</strong> pornire<br />
R e p a r a r e a d e m a r o r u l u i<br />
Dupa <strong>de</strong>montare, <strong>de</strong>zasamblare si curatirea<br />
componentelor <strong>de</strong>marorului, acesta se supun examinarii si<br />
constatarii <strong>de</strong>fectelor pe stand speci<strong>al</strong> sau cu ajutorul unor<br />
dispozitive.<br />
Statorul se examineaza astfel:<br />
- Verificarea continuitatii si scurtcircuitelor infasurarilor<br />
<strong>de</strong> excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa <strong>de</strong> control(la<br />
220 V); bornele aparatului <strong>de</strong> control se conecteaza cu cele <strong>al</strong>e<br />
statorului; cand tensiunea <strong>de</strong> incercare este mai mica(lampa<br />
stinsa), infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se<br />
controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele <strong>de</strong><br />
control. Cand exista ca<strong>de</strong>re <strong>de</strong> tensiune(se aprin<strong>de</strong> lampa),<br />
bobinajele sunt scurtcircuitate.<br />
Remedierea se face prin reiizolarea sau inlocuirea<br />
infasurarii <strong>de</strong> excitatie.<br />
- Verificarea izolatiei bornelor <strong>de</strong>marorului se face prin<br />
conectarea bornelor lampii la ele si la masa (pe rand); daca se<br />
aprin<strong>de</strong> , izolatia este strapunsa . remedierea se face prin<br />
inlocuirea bucsei izolatoare.<br />
- Uzarea bucselor <strong>de</strong> bronz se controleaza prin masurarea<br />
<strong>al</strong>ezajelor si diametrelor <strong>de</strong> la arbore; la <strong>de</strong>pasirea jocului <strong>de</strong><br />
0,2-0,5 mm se impune inlocuirea lor.<br />
- Periile uzate peste 1/3 din in<strong>al</strong>timea lor initi<strong>al</strong>a se<br />
inlocuiesc; arcurile <strong>de</strong>tensionate (sub 8-12 N)se inlocuiesc.<br />
Rotorul se examineaza astfel:<br />
- Verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un<br />
aparat indicator; cand lamela <strong>de</strong> otel, <strong>de</strong>plasata pe<br />
circumferinata miezului vibreaza, exista scurtcircuit.<br />
Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.<br />
- Tolele <strong>de</strong>plasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate<br />
se curata cu hartie abraziva.<br />
- Controlul ov<strong>al</strong>itatii colectorului se re<strong>al</strong>izeaza cu ajutorul<br />
comparatorului, rotorul fiind montat pe prismele <strong>de</strong><br />
control(Fig.19). Ov<strong>al</strong>itatea(bataia) colectorului nu trebuie sa<br />
<strong>de</strong>paseasca 0,01mm.<br />
33
Fig.19<br />
Verificarea bataii si<br />
ov<strong>al</strong>itatii colectorului cu<br />
ajutorul comparatorului<br />
Recoditionarea se re<strong>al</strong>izeaza prin rectificarea colectorului.<br />
Diametrul rotorului in dreptul crestaturilor trebuie sa fie cuprins<br />
intre 66,85 si 66,90 mm. In cazul rectificarii rotorului, pe<br />
portiunea crestaturilor intre carcasa electromotorului si masele<br />
polare <strong>al</strong>e bobinelor statorului, se interc<strong>al</strong>eaza cate o garniture<br />
din tabla electrotehnica, avandaceeasi suprafata <strong>de</strong> contact cu<br />
a maselor polare. Grosimea garniturilor se <strong>al</strong>ege astfel, incat<br />
intrefierul sa ramana neschimbat la v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> 0,38 mm, iar<br />
diametrul interior <strong>al</strong> maselor polare sa fie cuprins intre 67,80 si<br />
67,97 mm. Masurarea se face cu c<strong>al</strong>ibrul lamelar. O atentie<br />
<strong>de</strong>osebita in acest sens trebuie acordata contactului perfect<br />
care trebuie sa se re<strong>al</strong>izeze intre suprafetele respective si<br />
stringerii pana la refuz a suruburilor <strong>de</strong> fixare a pieselor polare.<br />
In caz contrar, statorul se inc<strong>al</strong>zeste, produce zgomote sin u<br />
<strong>de</strong>zvolta parametrii proiectati.<br />
- Ar<strong>de</strong>rea colectorului impune strunjirea si apoi curatierea<br />
izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea<br />
bataii radi<strong>al</strong>e, care trebuie sa fie <strong>de</strong> maximum 0,02 mm; in caz<br />
contrar, se face centrarea pe strung.<br />
- Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa<br />
corespunda concetricitatii <strong>de</strong> mai sus (abateri 0,02 mm).<br />
- Fusurile uzate <strong>al</strong>e arborelui se incarca prin met<strong>al</strong>izare<br />
sau pulberi met<strong>al</strong>ici, apoi se rectifica la cota nomin<strong>al</strong>a, sau se<br />
rectifica si se folosesc buce cu <strong>al</strong>ejazul corespunzator.<br />
- Verificarea mecanismului si releului <strong>de</strong> cuplare:<br />
34
Verificarea mecanismului <strong>de</strong> cuplare se face in scopul<br />
controlarii si, eventu<strong>al</strong>, regularii <strong>de</strong>pasarii corecte a pinionului<br />
care, in repaus, nu trebuie sa atinga coroana dintata a<br />
volantului, iar dupa cuplare nu trebuie sa atinga partea front<strong>al</strong>a<br />
a carcasei motorului electric. Pentru aceasta se actioneaza<br />
furca pana la refuz si se masoara cu un c<strong>al</strong>ibru, distanta intre<br />
pinion si piesa <strong>de</strong> oprire care, in mod norm<strong>al</strong>, este cuprinsa<br />
intre 0,05 si 1,5 mm; sau se masoara cursa armaturii mobile a<br />
releului, care trebuie sa corespunda datelor uzinei<br />
constructoare.<br />
Se regleaza distanta sau cursa pana la v<strong>al</strong>oarea prescrisa,<br />
prin actionarea asupra piesei <strong>de</strong> oprire, sau asupra surubului <strong>de</strong><br />
la extremitatea furcii.<br />
Verificarea inchi<strong>de</strong>rii contactelor princip<strong>al</strong>e <strong>de</strong> pornire <strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong>marorului se poate face cu ajutorul unei lampi <strong>de</strong> control <strong>de</strong><br />
aceeasi tensiune ca a bateriei, montata intre borna <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>imentare a infasurarii <strong>de</strong> excitatie a <strong>de</strong>marorului si masa,<br />
masurandu-se cursa armaturii mobile a releului din pozitia <strong>de</strong><br />
repaus pana in momentul aprin<strong>de</strong>rii becului. Pentru ca<br />
<strong>de</strong>marorul sa nu porneasca, se <strong>de</strong>sfac capetele infasurarii <strong>de</strong><br />
excitatie <strong>de</strong> la borna respectiva a <strong>de</strong>marorului. In mod norm<strong>al</strong>,<br />
becul nu trebuie sa se aprinda, respectiv cele doua borne<br />
princip<strong>al</strong>e sa nu fie scurtcircuitate inainte <strong>de</strong> cuplarea, pe<br />
intreaga latime, a pinionului cu coroana dintata a volantului.<br />
In mod asemanator se verifica inchi<strong>de</strong>rea<br />
contactelor(auxiliare) <strong>de</strong> scurtcircuitare a rezistentei adition<strong>al</strong>e<br />
a bobinei <strong>de</strong> inductie la <strong>de</strong>maroarele prevazute cu astfel <strong>de</strong><br />
sisteme. Becul, in acest caz, se racor<strong>de</strong>aza intre borma<br />
<strong>de</strong>marorului care <strong>al</strong>imenteaza rezistenta adition<strong>al</strong>a si masa.<br />
Becul trebuie sa se aprinda inainte sau, cel mai tarziu, odata cu<br />
cel<strong>al</strong><strong>al</strong>t bec, respectiv in momentul scurtcircuitarii celor doua<br />
borne princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>de</strong>marorului; in caz contrar se regleaza<br />
piesa <strong>de</strong> actionare, tinand seama si <strong>de</strong> regleajul anterior care<br />
trebuie sa corespunda simultan.<br />
Bobina releului <strong>de</strong> cuplare se verifica la scurtcircuit la<br />
masa , sau intre spire, la intrerupere, cat si rezistenta ohmica.<br />
V<strong>al</strong>orile trebuie sa corespunda prescriptiilor tehnice. In cazul<br />
scurtcircuitului la masa, <strong>de</strong>fectul se constanta pe automobile<br />
prin aceea ca releul nu cupleaza correct, iar in caz <strong>de</strong><br />
scurtcircuit intre spire, datorita curentului <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare mai mare,<br />
acesta produce <strong>de</strong> regula oxidarea sau chiar ar<strong>de</strong>rea<br />
contactelor “ 30 “ si “ 50” <strong>al</strong>e comutatorului cheii <strong>de</strong> contact.<br />
35
Dupa reparare, <strong>de</strong>marorul se remonteaza, se regleaza<br />
cursa pinionului <strong>de</strong> la surubul miezului <strong>de</strong>plasabil <strong>al</strong><br />
electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor (Dacia<br />
1310) care trebuie sa fie <strong>de</strong> 0,5-1,5 mm.<br />
Apoi, pe standul speci<strong>al</strong>(Fig.20) se supune probelor <strong>de</strong><br />
functionare in gol si sarcina, urmarind ca v<strong>al</strong>oarea curentului<br />
absorbit sa nu <strong>de</strong>paseasca pe cel indicat pentru tipul respectiv<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>maror; la fel si pentru proba <strong>de</strong> incercare in scurtcircuit cu<br />
rotorul blocat, masurand cuplul <strong>de</strong> pornire.<br />
Fig.20 Verificarea <strong>de</strong>marorului pe stand(schema <strong>de</strong> montaj):<br />
1 – <strong>de</strong>maror; 2 – electromagnet <strong>de</strong> cuplare; 3 – contactul <strong>de</strong><br />
pornire; 4 – bateria <strong>de</strong> acumulatoare<br />
Curentul absorbit <strong>de</strong> la bateria <strong>de</strong> acumulatoare, pentru<br />
actionarea <strong>de</strong>marorului in sarcina, este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> puterea<br />
lui si variaza in limitele 180 - 600 A.<br />
Dupa antrenarea <strong>de</strong>marorului(max. 5 s), se urmaresc pe<br />
aparate intensitatea si tensiunea si se compara cu cele indicate<br />
<strong>de</strong> fabrica constructoare, interpretandu-se astfel:<br />
- la tensiunea nomin<strong>al</strong>a, cand curentul absorbit<br />
<strong>de</strong>paseste v<strong>al</strong>oarea indicata a tipului respectiv <strong>de</strong> <strong>de</strong>maror,<br />
<strong>de</strong>fectiunea consta in scurtcircuitarea spirelor, sau la „masa”;<br />
- la o tensiune nomin<strong>al</strong>a, dar curentul absorbit este<br />
inferior celui recomandat, exista uzuri <strong>al</strong>e periilor, presiunea<br />
insuficienta a periilor pe colector, oxidarii puternice <strong>al</strong>e<br />
lamelelor, sau inbacsirii colectorului cu praf <strong>de</strong> carbune <strong>de</strong> la<br />
perii.<br />
36
5. ANEXE<br />
37
Fig. 21 Demaror cu mecanism <strong>de</strong> cuplare cu parghie actionata<br />
electromagnetic<br />
38
Fig.22 Demarorul tip 2150:<br />
39
1 – motor cu current continuu cu excitatie serie; 2 – mechanism <strong>de</strong> cuplare cu role montate pe<br />
arborele <strong>de</strong>marorului; 3 – electromagnet <strong>de</strong> anclansare(ansamblu solenoid); 4 – furca; 5 – subansamblu<br />
perie; 6 – ansamblu stator; 7 - pinion Bendix.<br />
Fig.23 Demarorul IM – 23(AVF)<br />
40
1 – axul rotorului; 2 – arcul <strong>de</strong> readucere; 3 – ansamblul mecanismului <strong>de</strong> cuplare; 4 – ansamblul<br />
pinionului <strong>de</strong> angrenare; 5 – cuplajul cu lamele; 6 – electromagnetul <strong>de</strong> anclansare; 7 – clichetul <strong>de</strong><br />
sprijin <strong>al</strong> intrerupatorului magnetic.<br />
41
6. BIBLIOGRAFIE<br />
1. Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila – „AUTOMOBILE –<br />
Cunoastere, intretinere si reparare – Manu<strong>al</strong> pentru scoli<br />
profesion<strong>al</strong>e – anii I, II si III” – Editura Didactica si Pedagogica<br />
R.A., Bucuresti – 2003;<br />
2. D. Abaitancei, C-tin Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L.<br />
Cihoraru – „MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE” –<br />
Editura Tehnica, Bucuresti – 1978;<br />
3. Gh. Fratila, E. Draghici – “Masini si utilaje.Constructii <strong>de</strong><br />
autovehicule – Manu<strong>al</strong> pentru licee industri<strong>al</strong>e si <strong>de</strong><br />
matematica-fizica cu profiluri <strong>de</strong> mecanica si matematicamecanica,<br />
clasele a XI-a si a XII-a si scoli profesion<strong>al</strong>e” -<br />
Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti – 1981;<br />
4. Gh. Tocaciuc – “Echipamentul electric <strong>al</strong> automobilelor” –<br />
Editura Tehnica, Bucuresti – 1982;<br />
5. Internet.<br />
42