Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Anexe 71<br />
Tabelul A3. Clasamentul orașelor analizate pentru<br />
subindicele cheltuielilor bugetare pentru cultură (2016)<br />
Poziția<br />
ocupată<br />
Oraș<br />
Valoarea<br />
scorului<br />
obținut<br />
Poziția ocupată<br />
în clasamentul<br />
general<br />
1 Sfântu Gheorghe 3,421 2<br />
2 Craiova 2,005 6<br />
3 Arad 1,797 18<br />
4 Miercurea Ciuc 1,473 3<br />
5 Sibiu 1,408 4<br />
6 Timișoara 1,237 9<br />
7 Slobozia 0,863 10<br />
8 Călărași 0,823 28<br />
9 Alexandria 0,513 27<br />
10 Oradea 0,465 14<br />
11 Pitești 0,420 12<br />
12 Turda 0,411 33<br />
13 Botoșani 0,406 11<br />
14 Târgu Mureș 0,391 5<br />
15 Târgoviște 0,385 24<br />
16 Focșani 0,276 25<br />
17 Satu Mare 0,272 20<br />
18 Râmnicu Vâlcea 0,216 15<br />
19 Ploiești 0,213 21<br />
20 Hunedoara 0,197 41<br />
21 Drobeta-Turnu Severin 0,045 34<br />
22 Suceava 0,042 22<br />
23 Brașov 0,001 8<br />
24 Roman -0,070 43<br />
25 Galați -0,075 26<br />
Poziția<br />
ocupată<br />
Oraș<br />
Valoarea<br />
scorului<br />
obținut<br />
Poziția ocupată<br />
în clasamentul<br />
general<br />
26 Zalău -0,201 17<br />
27 Baia Mare -0,213 19<br />
28 Vaslui -0,472 42<br />
29 Bacău -0,478 36<br />
30 Târgu Jiu -0,494 13<br />
31 Iași -0,499 16<br />
32 Buzău -0,569 31<br />
33 Alba Iulia -0,776 7<br />
34 Brăila -0,790 37<br />
35 Slatina -0,803 30<br />
36 Constanta -0,864 35<br />
37 Reșița -0,893 38<br />
38 Bistrița -0,905 32<br />
39 Tulcea -0,907 39<br />
40 Giurgiu -1,062 40<br />
41 Cluj-Napoca -1,063 1<br />
42 Bârlad -1,079 44<br />
43 Deva -1,111 29<br />
44 Onești -1,229 46<br />
45 Mediaș -1,338 45<br />
46 Piatra Neamț -1,388 23
Change language