Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
66 Concluzii<br />
muzee, teatre de păpuși, teatre muzicale, teatre dramatice,<br />
muzee și operă. Astfel de modificări au evidențiat mai multe<br />
aspecte relevante. În primul rând, orașele care au performat <strong>din</strong><br />
punctul de vedere al itemilor folosiți în metodologia anterioară<br />
performează în general și atunci când sunt luate în considerare<br />
noile caracteristici, chiar dacă, pe alocuri, au probleme și<br />
scorul general scade. Orașe precum Cluj-Napoca, Târgu Jiu,<br />
Miercurea Ciuc, Alba Iulia și Sibiu sunt bune exemple în acest<br />
sens. În al doilea rând, faptul că pentru anul 2016 regăsim în<br />
top 10 orașe care în anii anteriori ocupau poziții mai joase<br />
reprezintă un indicator pentru complexitatea acestui aspect<br />
și că atunci când adăugăm sau scoatem itemi ce măsoară<br />
o anumită dimensiune modificăm realitatea analizată. Nu în<br />
ultimul rând, ca aspect de or<strong>din</strong> tehnic, experiența colectării<br />
datelor și a interpretării rezultatelor obținute arată nevoia<br />
pe care cercetătorii o au în privința accesului la date pentru<br />
minimizarea erorilor de subestimare sau supraestimare a<br />
anumitor rezultate.<br />
La nivelul industriilor creative, rezultatele obținute sunt,<br />
<strong>din</strong> anumite puncte de vedere, în concordanță cu rezultatele<br />
obținute în cadrul celorlalte capitole care compun studiul.<br />
Acest fapt este vizibil <strong>din</strong> două perspective. În primul rând,<br />
orașele care au fost prezente și în celelalte topuri se regăsesc<br />
și în cel realizat pe economia creativă. În al doilea rând, situația<br />
anumitor orașe, care au fost constant pe primele zece locuri în<br />
această ierarhie, nu a fost modificată substanțial. Acest fapt<br />
arată că acele orașe care au o economie creativă dezvoltată<br />
prezintă o evoluție în ansamblu, la nivelul mai multor sectoare<br />
culturale și creative. Bineînțeles, există și excepții. În al doilea<br />
rând, felul în care subindicele de industrii culturale relaționează<br />
cu celelalte fațete ale vitalității culturale (vezi Tabelul 3)<br />
indică o realitate ce a fost prezentată în descrierile deja<br />
clasice despre economia creativă, și anume mediul urban, per<br />
ansamblu, face diferența, prin faptul că facilitează atragerea<br />
cetățenilor către astfel de centre. Prin urmare, corelații cu alte<br />
dimensiuni ale vitalității culturale urbane, precum resursele<br />
umane specializate, infrastructura sau participarea culturală,<br />
nu sunt întâmplătoare.<br />
Subindicele care a măsurat situația așezămintelor culturale<br />
a reprezentat un caz special în <strong>ediția</strong> de față a studiului, fiind<br />
prima oară când este folosit ca o dimensiune separată și nu<br />
sub forma unor itemi disparați în interiorul altor dimensiuni.<br />
Iar în ceea ce-l privește, rezultatele au fost interesante. Unele<br />
orașe au avut foarte mult de câștigat (ca poziții în clasamentul<br />
general) în urma includerii sale în formula de calcul. Altor orașe<br />
li s-a modificat scorul cu variații relativ mici, însă per ansamblu<br />
poziția lor în clasamentul general nu a avut de suferit. Un alt<br />
lucru ce trebuie menționat este că un astfel de indicator poate<br />
oferi chiar și indirect anumite informații despre vitalitatea<br />
culturală de la nivelul unui oraș. În mod special, a fost calculat<br />
și un scor al vitalității ce exclude acest aspect. Corelat doar<br />
cu numărul așezămintelor <strong>din</strong> oraș, analizele au evidențiat o<br />
asociere pozitivă, semnificativă <strong>din</strong> punct de vedere statistic,<br />
și de o intensitate medie <strong>–</strong> când crește numărul de așezăminte<br />
culturale (indiferent de tipul lor) crește și scorul de vitalitate<br />
culturală per ansamblu. Acest fapt arată că mecanismele prin<br />
care așezămintele culturale pot influența vitalitatea culturală<br />
a unui oraș, în lipsa altor elemente (ex. industriile creative), ar<br />
trebui privite cu mai mare atenție.
Change language