Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
62 Așezămintele culturale<br />
Poziția<br />
ocupată<br />
Oraș<br />
Scorul obținut<br />
Anul 2016 Anul 2017<br />
Populație<br />
2016<br />
5 Alexandria 0,60 0,65 52101<br />
6 Suceava 0,61 0,52 116404<br />
7 Piatra Neamț 0,03 0,27 115273<br />
8 Arad 0,08 0,13 179045<br />
9 Târgoviște 0,02 -0,12 93563<br />
10 Focșani -0,22 -0,21 94408<br />
Miercurea Ciuc<br />
Municipiul Miercurea Ciuc este orașul care se află pe primul<br />
loc în clasamentul ce măsoară situația așezămintelor culturale,<br />
iar raportat la anul 2017 valoarea obținută a fost de 1,81,<br />
similară cu cea <strong>din</strong> anul 2016.<br />
La nivelul anului 2017, numărul persoanelor care activează<br />
în cadrul așezămintelor culturale <strong>din</strong> Miercurea Ciuc este de<br />
aproximativ 60 de angajați, iar bugetul pentru activitățile și<br />
evenimentele culturale organizate de aceste instituții a fost<br />
de aproximativ 115 lei pe cap de locuitor, având un număr<br />
total de 38.300 de participanți pe tot parcursul anului <strong>–</strong><br />
aproximativ 915 participanți la evenimentele așezămintelor<br />
culturale pentru fiecare 1.000 de locuitori ai orașului. Dintre<br />
cei patru itemi folosiți, Miercurea Ciuc a obținut cele mai mari<br />
scoruri pentru bugetul și resursa umană de care dispune. Și,<br />
chiar dacă ar putea părea surprinzător, cel mai mic scor a fost<br />
obținut pentru numărul de participanți raportat la mărimea<br />
populației.<br />
Sfântu Gheorghe<br />
Pe locul doi în topul orașelor, la o distanță foarte mică<br />
de Miercurea Ciuc, cu performanțe bune în activitatea<br />
așezămintelor culturale, se află municipiul Sfântu Gheorghe,<br />
care a obținut un scor al indicatorului de 1,80.<br />
În urma datelor declarate, în anul 2017 există în cadrul<br />
așezămintelor culturale aproximativ 85 de angajați la nivel de<br />
oraș, iar bugetul alocat pentru diversele activități și evenimente<br />
culturale organizate în perioada acestui an a fost de 113 lei<br />
pe cap de locuitor. În ceea ce privește numărul de participanți,<br />
evenimentele așezămintelor culturale <strong>din</strong> Sfântu Gheorghe au<br />
reușit să atragă pe tot parcursul perioadei un număr total de<br />
121.590 de participanți. Comparativ cu municipiul Miercurea<br />
Ciuc, a obținut scoruri observabil mai mici pe itemii care au<br />
măsurat infrastructura și resursa umană. Însă ceea ce a<br />
făcut diferența, aducând orașul Sfântu Gheorghe la un scor<br />
aproape egal cu Miercurea Ciuc, a fost tocmai itemul referitor<br />
la numărul de participanți.<br />
Slobozia<br />
Slobozia este orașul care se află pe locul trei în ierarhia<br />
capitolului de față. Acesta obține în anul 2017 un scor al<br />
indicatorului de activitate a așezămintelor culturale de 1,36.<br />
După cum poate fi observat în Tabelul 18, nu există variație<br />
foarte mare între 2016 și 2017, deși este înregistrată o ușoară<br />
creștere.<br />
În anul 2017, au fost aproximativ 45 de persoane angajate<br />
în cadrul așezămintelor culturale <strong>din</strong> Slobozia, iar bugetul<br />
alocat pentru diversele activități și evenimente culturale<br />
a fost de 70 de lei pe cap de locuitor. Referitor la numărul<br />
total de persoane declarate ca participante în cadrul acestor<br />
evenimente pe întregul parcurs al anului 2017, acesta a fost<br />
de aproximativ 78.000 de persoane <strong>–</strong> aproximativ 1.474 la mia<br />
de locuitori. Itemul care i-a adus municipiului Slobozia un scor<br />
ridicat în acest clasament este cel care ține de infrastructură,<br />
fiind chiar cel mai mare prin comparație cu celelalte nouă<br />
orașe. De cealaltă parte, itemul care a obținut cel mai mic<br />
scor este cel care a măsurat publicul participant la evenimente.
Change language