Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Industriile creative 51<br />
Graficul 22. Evoluția numărului total de firme <strong>din</strong> cadrul SCC<br />
în perioada 2012-2016 (mediul urban)<br />
46.826<br />
51.295<br />
55.949<br />
60.963<br />
69.846<br />
În contextul celor 46 de orașe <strong>din</strong> studiul de față, a fost<br />
realizat topul primelor zece orașe (excepție făcând Bucureștiul,<br />
care nu a intrat în analiză) care au obținut cele mai ridicate<br />
scoruri la indicele economiei creative. Tabelul 7 prezintă<br />
mai multe rezultate. În primul rând, conține acele valori pe<br />
baza cărora a fost făcută clasificarea orașelor ce urmează<br />
a fi prezentate. În al doilea rând, sunt prezentate și scoruri<br />
calculate pentru anii anteriori, intervalul 2012-2015. Aceste<br />
rezultate nu sunt cele <strong>din</strong> <strong>ediția</strong> anterioară a studiului. Dat<br />
fiind că au fost adăugate noi sectoare și coduri CAEN, calculele<br />
au fost refăcute. Așadar, comparația cu rezultatele obținute în<br />
<strong>ediția</strong> trecută a studiului nu este recomandată.<br />
2012 2013 2014 2015 2016<br />
Tabelul 7. Clasamentul primelor zece orașe în funcție de subindicele industriilor creative<br />
Poziția<br />
ocupată<br />
Orașe<br />
Valori subindice Industrii creative<br />
2012 2013 2014 2015 2016<br />
Populație<br />
2016<br />
1 Cluj-Napoca 1,97 2,14 2,27 2,44 2,63 321687<br />
2 Baia Mare 1,07 1,34 1,05 1,11 1,21 147801<br />
3 Alba Iulia 1,17 1,56 1,27 1,27 1,13 74233<br />
4 Oradea 1,18 1,16 1,25 1,06 0,98 222736<br />
5 Brașov 0,75 0,80 0,61 0,65 0,61 290743<br />
6 Timișoara 0,65 0,60 0,62 0,63 0,61 332983<br />
7 Craiova 0,59 0,94 0,99 0,81 0,60 305689<br />
8 Iași 0,34 0,41 0,44 0,46 0,49 362142<br />
9 Deva 0,90 1,13 0,68 0,65 0,43 70407<br />
10 Miercurea Ciuc 0,61 0,40 0,58 0,47 0,42 42120<br />
Cluj-Napoca<br />
În comparație cu celelalte orașe <strong>din</strong> țară, în perioada 2012-<br />
2016, municipiul Cluj-Napoca este lider al economiei creative,<br />
deținând aproape în toate domeniile de activitate ale sectoarelor<br />
culturale creative cel mai mare număr de firme / companii și<br />
artiști liberi profesioniști 88 şi obținând cel mai ridicat scor al<br />
indicatorului economiei creative în această perioadă de timp.<br />
Cifra de afaceri generată de SCC-uri și numărul de angajați<br />
au crescut în această perioadă. Astfel, în anul 2016, cifra de<br />
afaceri a ajuns să fie de aproximativ 13.024 de lei pe cap de<br />
88 Vezi tabelele A8, A9 și A10 <strong>din</strong> Anexe.
Change language