Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

Participare culturală 45
dramatice sau la teatre de păpuși (animație). De asemenea,
în cazul Sibiului a fost observat că, în general, itemii pentru
care a obținut scoruri mari pe dimensiunea de resurse umane
sunt și cei pentru care s-au obținut scoruri mari în materie
de consum. Spre exemplu, numărul spectatorilor la teatrele
de păpuși (animație) este cel mai ridicat dintre toate orașele
acestui top (60.000 de spectatori în 2016; aproximativ 35 de
spectatori la suta de locuitori), fiind simultan și un punct forte
în ceea ce privește resursa umană angajată.
Botoșani
Participarea culturală este un punct forte al acestui oraș,
Botoșani aflându-se printre primele cinci poziții din anul 2010,
cu o ușoară scădere în anul 2012. Poziția pe locul doi din
această ediție demonstrează potențialul cultural al acestui
oraș, iar evoluția favorabilă a indicelui poate fi datorată
celorlalte dimensiuni ale vitalității culturale, dar mai ales
participării populației la activități culturale.
În cazul acestui municipiu se poate vedea cum interacțiunea
dintre dimensiunile analizate facilitează o imagine generală
despre vitalitatea culturală. Botoșaniul are cel mai mare
număr de spectatori la orchestre populare dintre toate orașele
topului (43.000 de spectatori; aproximativ 35 de spectatori la
suta de locuitori). Numărul spectatorilor la filarmonică și la
teatre dramatice îi asigură acestui oraș poziția a doua în top,
aceștia fiind și printre itemii pentru care Botoșaniul a obținut
scoruri mari pe dimensiunea resursei umane specializate.
Târgu Mureș
Ca și în edițiile precedente, municipiul Târgu Mureș s-a
aflat printre primele cinci poziții din top din punctul de vedere
al participării culturale. Evoluția acestui indicator este una
favorabilă, orașul aflându-se în anul 2016 pe locul trei în topul
orașelor cu cel mai înalt grad de participare culturală. Orașul
are cel mai mare număr de spectatori la ansambluri populare
(122.329 de spectatori) și cel mai ridicat număr de cititori la
bibliotecă dintre toate orașele topului (89.764 de cititori).
Numărul vizitatorilor la muzee este un alt punct forte, luând în
considerare și numărul populației (aproximativ 161 de vizitatori
la suta de locuitori).
Târgu Mureș reprezintă unul dintre exemplele pentru
modul în care infrastructura culturală facilitează participarea
culturală. Mai mult, este un exemplu al felului în care o
infrastructură culturală mai diversă contribuie la o vitalitate
culturală mai puternică, întrucât participarea la teatrele
de păpuși sau participarea la filarmonică sunt printre acei
itemi care au ridicat scorului municipiului, fiind elemente de
infrastructură culturală ce nu se regăsesc în toate orașele.
Cluj-Napoca
Dinamica indicelui de vitalitate culturală din punctul de
vedere al participării culturale a acestui oraș se menține într-o
tendință relativ constantă, acesta aflându-se din anul 2010 pe
una dintre primele cinci poziții. Cu o infrastructură culturală
diversă și voluminoasă, precum și cu resurse umane care să
gestioneze activitățile culturale, nu este de mirare că eforturile
municipiului Cluj-Napoca de a materializa vitalitatea culturală
într-o participare culturală efectivă dau roade.
Gradul crescut de vitalitate culturală se datorează
resurselor sale culturale, care prezintă cel mai înalt nivel la
nivel național, după municipiul București. Cluj-Napoca are cel
mai mare număr de spectatori la cinema raportat la numărul
populației (aproximativ 284 de spectatori la suta de locuitori)
și, asemenea Timișoarei, un număr foarte mare de spectatori
la opere (106.707 spectatori). Numărul vizitatorilor la muzee,
numărul cititorilor la bibliotecă și numărul spectatorilor la
teatre dramatice reprezintă alte puncte forte ale acestui oraș.
Târgu Jiu
Orașul Târgu Jiu se află pentru prima dată în primele
cinci poziții ale topului participării culturale. Evoluția acestui
indicator a cunoscut o scădere în anul 2013, după care a