Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
42 Participare culturală<br />
de participare culturală și sprijinul pentru sectorul cultural și<br />
artistic. Gradul de participare culturală depinde și de contribuția<br />
pe care o aduc orașele prin diverse resurse sau stimulente<br />
oferite potențialilor consumatori culturali. Facilitățile și resursele<br />
culturale ale unui oraș trebuie să sporească gradul de participare<br />
la viața culturală pentru o diversitate de grupuri <strong>–</strong> vârstă, stil de<br />
viață, turiști / localnici <strong>–</strong>, având în vedere și că oamenii participă<br />
la activități culturale sau artistice în feluri diferite și în funcție<br />
de abilitățile și preferințele lor, ca practicanți, profesori sau<br />
consumatori, în mod individual sau colectiv, mai des sau mai<br />
rar. Prin facilitarea accesului la o viață culturală diversă, orașele<br />
pot produce și un simț al apartenenței pentru cei care participă. 61<br />
Există anumiți factori care sporesc gradul de participare<br />
la activități culturale al unei persoane: un nivel de educație<br />
ridicat, socializarea în arte și cultură înainte de vârsta de 18 ani<br />
și participarea la evenimente culturale / artistice cu familia în<br />
copilărie 62 . Orice tip de socializare constantă în domeniul artelor<br />
influențează gradul de participare culturală. Astfel, un copil<br />
care merge cu familia la spectacole de teatru, de dans, diverse<br />
expoziții în muzee sau galerii, ascultă muzică clasică sau merge<br />
la concerte de muzică clasică are o șansă mai mare de a deveni<br />
un consumator activ la astfel de evenimente 63 . Socializarea în<br />
perioada copilăriei poate duce fie la participarea directă, ca viitor<br />
membru al personalului specializat în sectorul cultural sau artistic<br />
sau ca viitor consumator de cultură sau arte. O altă perioadă<br />
importantă a socializării este între 18 și 24 de ani, deoarece la<br />
aceste vârste participarea la activități artistice sau culturale<br />
este voluntară și astfel reflectă interesul real al individului de a<br />
continua în acest domeniu sau de a deveni un consumator activ<br />
de cultură 64 .<br />
61 Ș. Voicu, A. Dragomir, <strong>Vitalitatea</strong> culturală a orașelor <strong>din</strong> <strong>România</strong> <strong>–</strong> <strong>ediția</strong><br />
2016, în C. Croitoru și A. Becuț (coord.), Caietele Culturadata, Volumul<br />
1/2017, Editura Pro Universitaria, București, 2017, pp. 37-38.<br />
62 F. Ostrower, The Diversity of Cultural Participation. Fin<strong>din</strong>gs from a national<br />
survey, Washington DC, Urban Institute, 2005, p. 9.<br />
63 Id., p. 16.<br />
64 R. Orend, Socialization and Participation in the Arts, Washington DC,<br />
National Endowment for the Arts, 1988, p. 54.<br />
Pentru o participare culturală constantă și nu doar la<br />
diverse evenimente speciale, care pot atrage un număr mare<br />
de consumatori culturali, dar care nu vor mai participa în viitor<br />
la evenimentele obișnuite ale unei anumite instituții, acestea<br />
trebuie să ia în considerare și experiențele pe care participanții<br />
le au în legătură cu evenimentele la care au participat sau<br />
participă în mod frecvent, precum: un grad înalt al calității<br />
artistice / culturale a evenimentului; evenimentul să fie<br />
agreabil <strong>din</strong> punct de vedere social; noutatea și posibilitatea<br />
de a învăța ceva nou; locație plăcută; evenimentul să aibă<br />
o componentă importantă <strong>din</strong> punct de vedere emoțional<br />
pentru oameni; dorința de a reveni la același fel de activitate<br />
culturală. 65<br />
Trebuie reținut că o infrastructură culturală de bază<br />
(muzee, teatre, librării) nu este un bun intrinsec, așa cum<br />
este considerată de diverse autorități locale. Existența fizică<br />
a acestor structuri nu este de ajuns pentru creșterea gradului<br />
de vitalitate culturală și nici pentru dezvoltarea economică<br />
și culturală a unui oraș, dacă aceasta nu își poate atinge<br />
scopul, adică un anumit grad de activitate și participare<br />
culturală.<br />
De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că<br />
oamenii participă la evenimente culturale și în diverse locații,<br />
nu numai în cele incluse în infrastructura culturală considerată<br />
de bază, inclusiv la instituții non-profit, locuri comerciale,<br />
spații speciale pentru evenimente artistice sau culturale<br />
sau ale locații comunitare 66 . Astfel, colaborarea între aceste<br />
instituții poate exprima un punct cheie în sporirea gradului de<br />
participare culturală.<br />
Problema multor orașe este că viața culturală încă este<br />
considerată un scop în sine și nu un mijloc de dezvoltare<br />
culturală sau artistică. Cultura trebuie văzută ca un agent<br />
al dezvoltării, ce poate fi exploatat pentru a atinge obiective<br />
65 F. Ostrower, The Diversity of Cultural Participation. Fin<strong>din</strong>gs from a national<br />
survey, p. 20.<br />
66 Id., p. 11.
Change language