Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Resurse umane specializate 35<br />
Graficul 19. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare<br />
pentru cultură, municipiul Alexandria (2014-2017)<br />
scor pentru acest interval <strong>din</strong> timp, în 2017 fiind înregistrată<br />
o scădere semnificativă a subindicelui cheltuielilor bugetare<br />
locale pentru cultură. Ca urmare a acestei scăderi, municipiul<br />
Oradea se poziționează în 2017 în jumătatea inferioară a<br />
clasamentului.<br />
Graficul 20. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare<br />
pentru cultură, municipiul Oradea (2014-2017)<br />
-0,05 -0,07<br />
0,51<br />
-0,02<br />
2014 2015 2016<br />
2017<br />
Oradea<br />
Datele la nivelul anului 2016 poziționează Oradea pe locul<br />
al zecelea în ierarhia cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea,<br />
observăm o variație mare a scorurilor pentru perioada 2014-<br />
2017. De altfel, scorul obținut în anul 2016 este cel mai ridicat<br />
-0,63<br />
6. Resurse umane specializate<br />
0,35 0,47<br />
-0,76<br />
2014 2015 2016<br />
2017<br />
Odată cu globalizarea, orașele lumii trec prin tranziții, se<br />
dezvoltă, se confruntă cu diverse probleme, iar acest lucru nu<br />
mai permite utilizarea acelorași moduri de gândire, de acționare<br />
sau de implementare a strategiilor. În contextul acestor<br />
transformări, orașele devin „sisteme noi emergente bazate pe<br />
cunoaștere, muncă intelectuală și creativitate umană” 48 .<br />
Reinventarea orașului într-un hub al creativității este<br />
necesară pentru îmbunătățirea calității vieții orașului, deoarece<br />
„<strong>din</strong> punct de vedere istoric, creativitatea a fost <strong>din</strong>totdeauna<br />
sufletul unui oraș” 49 . Deși orașele industriale au avut parte<br />
de oameni creativi, aceștia nu și-au putut utiliza abilitățile la<br />
potențialul maxim. Datorită transformărilor existente la nivelul<br />
48 R. Florida, ‘Cities and the Creative Class’, City and Community, vol. 2, no. 1,<br />
2003, pp. 15-16.<br />
49 C. Landry și F. Bianchini, The Creative City, London, Demos, 1995, p. 11.<br />
orașelor și tinderea acestora către o economie bazată pe<br />
cunoaștere, creativitatea este un aspect important al secolului<br />
în care trăim, în sensul că poate sprijini afaceri inovatoare<br />
sau resurse umane specializate ce pot sprijini la rândul<br />
lor o dezvoltare economică durabilă. În contextul acestor<br />
transformări, cea mai importantă resursă a oricărui oraș sunt<br />
oamenii. Locația și resursele naturale, aspectele cele mai<br />
importante în orașele modernității industriale, sunt înlocuite<br />
de dorințele, motivațiile, imaginația și creativitatea oamenilor<br />
ca resurse urbane 50 .<br />
Resursele umane specializate sunt un indicator important al<br />
vitalității culturale prin faptul că oferă posibilitatea de a urmări<br />
capacitatea unui oraș de a forma viitori profesioniști pentru<br />
50 C. Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators, ed. 2, London,<br />
Earthscan Publications, 2008, p. XII.
Change language