Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Cheltuielile bugetare pentru cultură 31<br />
5.1 Rezultate<br />
Cele 46 de orașe incluse în studiu au fost ierarhizate în<br />
funcție de scorurile obținute pentru subindicele cheltuielilor<br />
bugetare locale pentru cultură (2016). Clasamentul complet<br />
poate fi consultat în Tabelul A3 (Anexe). Tabelul 5 prezintă<br />
datele pentru primele zece orașe <strong>din</strong> clasament, acesta fiind<br />
urmat de o descriere a fiecărui oraș <strong>din</strong> perspectiva subindicelui<br />
cheltuielilor bugetare pentru cultură.<br />
Plecând de la cei doi itemi folosiți, poziția unei localități<br />
în această ierarhie este determinată atât de procentul <strong>din</strong><br />
bugetul local alocat cheltuielilor pentru cultură, cât și de suma<br />
pentru cheltuielile culturale ce revine per locuitor. Ambele<br />
componente influențează scorul final al subindicelui la nivelul<br />
unei localități și, tocmai de aceea, vor fi semnalate situațiile<br />
în care una <strong>din</strong>tre componente determină într-o mai mare<br />
măsură poziția unei localități în clasament.<br />
Tabelul 5. Clasamentul primelor zece orașe cu cel mai bun<br />
scor pentru subindicele cheltuielilor bugetare pentru cultură<br />
(2016)<br />
Poziția<br />
în top<br />
Oraș<br />
Valoarea scorului obținut<br />
Populație<br />
2016<br />
Sfântu Gheorghe<br />
Orașul se plasează pe primul loc în clasamentul<br />
indicelui cheltuielilor bugetare pentru cultură, la o diferență<br />
considerabilă față de orașul de pe locul al doilea. Pentru 2016,<br />
Sfântu Gheorghe a avut un scor ridicat atât în ceea ce privește<br />
ponderea cheltuielilor pentru cultură <strong>din</strong> totalul bugetului local,<br />
cât și în ceea ce privește cheltuielile totale pentru cultură per<br />
locuitor. Dacă <strong>din</strong> 2014 până în 2016 observăm un trend<br />
ascendent, datele <strong>din</strong> Graficul 11 indică faptul că în 2017 este<br />
înregistrată o scădere a subindicelui cheltuielilor bugetare<br />
pentru cultură. Această scădere face ca în 2017, municipiul<br />
Sfântu Gheorghe să ocupe locul al doilea în clasament, fiind<br />
surclasat de municipiul Arad.<br />
Graficul 11. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare<br />
pentru cultură, municipiul Sfântu Gheorghe (2014-2017)<br />
1,59<br />
1,78<br />
3,42<br />
2,31<br />
1 Sfântu Gheorghe 3,421 65080<br />
2 Craiova 2,005 305689<br />
3 Arad 1,797 179045<br />
4 Miercurea Ciuc 1,473 42120<br />
5 Sibiu 1,408 169786<br />
6 Timișoara 1,237 332983<br />
7 Slobozia 0,863 53085<br />
8 Călărași 0,823 77576<br />
9 Alexandria 0,513 52101<br />
10 Oradea 0,465 222736<br />
2014 2015 2016<br />
2017<br />
Craiova<br />
Datele <strong>din</strong> 2016 plasează Craiova pe locul al doilea în<br />
ceea ce privește cheltuielile bugetare locale pentru cultură, ca<br />
urmare a unei creșteri semnificative a subindicelui față de anii<br />
2014 și 2015 (Graficul 12). Datele pentru 2017 indică faptul că<br />
orașul ocupă în continuare unul <strong>din</strong>tre locurile de top ale acestui<br />
clasament, în ciuda unei ușoare scăderi a valorii indicelui.
Change language