Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
26 Infrastructura culturală<br />
Tabelul 4. Clasamentul primelor zece orașe cu cel mai bun<br />
scor pentru subindicele de infrastructură culturală (2016)<br />
Poziția<br />
în top<br />
(2016)<br />
Oraș<br />
Valoarea<br />
scorului<br />
obținut<br />
Evoluția față de<br />
topul realizat<br />
pentru anul<br />
2015<br />
Populație<br />
2016<br />
1 Cluj-Napoca 0.751642 0 321687<br />
2 Târgu Jiu 0.668949 +12 96852<br />
3 Miercurea Ciuc 0.565067 +2 42120<br />
4 Târgu Mureș 0.424051 -1 150191<br />
5 Botoșani 0.389193 +3 122311<br />
6 Brașov 0.367222 0 290743<br />
7 Sfântu Gheorghe 0.351391 +5 65080<br />
8 Timișoara 0.314519 +3 332983<br />
9 Iași 0.305124 +11 362142<br />
10 Suceava 0.27186 +13 116404<br />
Observăm în tabelul de mai sus că în ierarhia primelor zece<br />
orașe pentru anul 2016 regăsim cinci orașe care se aflau în<br />
top 10 și pentru datele <strong>din</strong> 2015: Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca,<br />
Brașov, Târgu Mureș, Botoșani. De asemenea, orașele Sfântu<br />
Gheorghe, Târgu Jiu, Suceava și Iași erau foarte aproape de<br />
a intra în ierarhia primelor zece orașe pentru datele <strong>din</strong> 2015,<br />
regăsindu-se atunci pe locul 12, 14, 23 și 20. Aceste orașe<br />
prezintă și cele mai notabile modificări în clasamentul de față,<br />
realizat pentru anul 2016, orașele Suceava, Târgu Jiu și Iași<br />
urcând 13, 12 și, respectiv, 11 poziții în ierarhia subindicelui de<br />
infrastructură culturală.<br />
Cluj-Napoca<br />
Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în topul<br />
subindicelui de infrastructură culturală, municipiul obținând și<br />
pentru anul 2016 un scor relativ ridicat. Analizele în profunzime<br />
au evidențiat că municipiul Cluj-Napoca deține o infrastructură<br />
culturală diversă, obținând, de asemenea, scoruri mari și<br />
pentru itemi care nu sunt comuni tuturor orașelor. În cazul<br />
Clujului, acești itemi măsoară numărul unităților de operă și<br />
numărul locurilor în aceste instituții.<br />
Dar, în ciuda unei diversificări la nivelul categoriilor de<br />
infrastructură culturală, există încă anumite tipuri de resurse<br />
de infrastructură care nu sunt disponibile consumatorilor<br />
(teatre muzicale, ansambluri artistice, centre culturale).<br />
În plus, raportarea resurselor de infrastructură la volumul<br />
populației sugerează că, pentru a asigura un nivel ridicat al<br />
vitalității culturale, ar fi necesară o suplimentare a resurselor<br />
de infrastructură deja existente.<br />
Târgu Jiu<br />
Municipiul Târgu Jiu și-a îmbunătățit considerabil poziția<br />
în clasament, urcând 12 locuri și având al doilea cel mai<br />
mare scor pentru subindicele infrastructurii culturale. Dacă<br />
până în anul 2013 orașul a obținut valori negative pe scorul<br />
de infrastructură culturală, începând cu 2014 Târgu Jiu și-a<br />
îmbunătățit constant scorul pe această dimensiune, ocupând<br />
locurile 22 și 14 în anii 2014 și 2015.<br />
Punctele forte ale Târgu Jiului, care au contribuit la<br />
creșterea scorului în anul 2016, includ unitățile de spectacole,<br />
în special cinematografele și teatrele de animație, având<br />
câte două astfel de instituții de cultură și un număr de locuri<br />
peste media națională pentru fiecare <strong>din</strong>tre cele două tipuri<br />
de infrastructură menționate. Comparativ cu alte orașe de<br />
aceleași dimensiuni, scorul subindicelui de infrastructură<br />
culturală al Târgu Jiului a fost scăzut prin itemi ce fac referire<br />
la oferta de muzee și prezența centrelor culturale.<br />
Miercurea Ciuc<br />
Orașul a urcat două poziții în clasament, obținând pentru<br />
anul 2016 un scor al subindicelui de infrastructură culturală<br />
care îl plasează pe al treilea loc. Acest rezultat nu ar trebui să<br />
fie unul surprinzător, întrucât în perioada 2010-2015 Miercurea<br />
Ciuc a fost aproape constant în top 10 în ceea ce privește<br />
dimensiunea infrastructurii culturale.
Change language