Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
22 Infrastructura culturală<br />
Slobozia<br />
Pentru municipiul Slobozia, anul 2016 reprezintă primul an<br />
în care se plasează printre primele zece orașe <strong>din</strong> <strong>România</strong><br />
<strong>din</strong> punctul de vedere al vitalității culturale. Acest fapt se<br />
datorează introducerii numărului de așezăminte culturale în<br />
formula de calcul.<br />
Pentru acest oraș, așezămintele reprezintă cel mai puternic<br />
element al vitalității culturale. După cum poate fi observat<br />
în Graficul 10, marea majoritate a subindicilor au obținut<br />
valori negative. Dar, după cum a fost menționat și în cazul<br />
municipiului Alba Iulia, așezămintele culturale nu aduc Sloboziei<br />
un avantaj strict prin numărul lor. Așezămintele culturale <strong>din</strong><br />
Slobozia au obținut printre cele mai mari scoruri atunci când au<br />
fost efectuate analize referitoare la resursa umană angajată în<br />
aceste așezăminte, precum și <strong>din</strong> perspectiva bugetului alocat<br />
pentru evenimentele și activitățile organizate. Și în continuarea<br />
acestui aspect, putem menționa că bugetul alocat, în general,<br />
la nivel de oraș, activităților culturale este subindicele care a<br />
obținut una <strong>din</strong>tre cele mai mari valori, plasându-se pe poziția<br />
7 <strong>din</strong> 49.<br />
4. Infrastructura culturală<br />
În cadrul prezentului studiu, infrastructura culturală<br />
reprezintă una <strong>din</strong>tre dimensiunile conceptului de vitalitate<br />
culturală, ea contribuind la atractivitatea orașelor pentru turiști<br />
și locuitori deopotrivă 30 . În prima parte a acestui capitol vor fi<br />
aduse în discuție câteva aspecte teoretice privind infrastructura<br />
culturală. Cel de-al doilea subcapitol este dedicat rezultatelor<br />
cercetării, pornind de la ierarhizarea orașelor <strong>din</strong> <strong>România</strong> în<br />
funcție de scorurile obținute pentru subindicele infrastructurii<br />
culturale.<br />
30 S. Bernier și P. Marcotte, Rapport final. Les infrastructures culturelles dans<br />
la municipalité. Nomenclature, recensement et état des lieux. [website],<br />
2010, http://www.stat.gouv.qc.ca/statistiques/culture/infrastructuresculturelles.pdf,(accesat<br />
la 10 mai <strong>2018</strong>), p. 3.<br />
Graficul 10. Scoruri obținute pentru subindicii care au<br />
compus indicatorul de vitalitate culturală, municipiul<br />
Slobozia (2016)<br />
2,52<br />
-0,31<br />
0,86<br />
-0,17<br />
Infrastructură culturală<br />
-0,42 -0,52<br />
Cheltuieli bugetare pentru cultură<br />
Resurse umane specializate<br />
Participare culturală<br />
Industrii creative<br />
Așezăminte culturale<br />
Deși este considerată o dimensiune importantă a vitalității<br />
culturale, de cele mai multe ori infrastructura culturală nu este<br />
abordată într-o manieră distinctă în studiile <strong>din</strong> literatura de<br />
specialitate. Întrucât articolele <strong>din</strong> domeniul politicilor culturale<br />
se axează în general pe studii de caz (restrânse de obicei la<br />
un anumit oraș sau zonă), infrastructura culturală devine, de<br />
obicei, o componentă implicită a unor concepte mai ample<br />
precum orașe creative, regenerare urbană, industrii / economii<br />
creative etc. 31<br />
31 N. Duxbury (ed.), Under Construction: The State of Cultural Infrastructure<br />
in Canada. Volume 2, Vancouver, Centre of Expertise on Culture and<br />
Communities, 2008, p. 28.
Change language