Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Clasificarea generală a orașelor 21<br />
așezăminte culturale, generând o creștere a scorului de 0,13<br />
puncte. Cu toate acestea, vitalitatea culturală a Brașovului nu<br />
poate fi pusă doar pe seama unei schimbări metodologice.<br />
Chiar și în lipsa acestui subindice, tot s-ar fi poziționat în partea<br />
superioară a clasamentului, pe locul 14 <strong>–</strong> poziție similară cu<br />
cele obținute în <strong>ediția</strong> anterioară a studiului.<br />
După cum poate fi observat în Graficul 8, orașul se bazează<br />
și pe sectoarele culturale și creative sau pe infrastructura pe<br />
care o deține pentru a fi un oraș vibrant <strong>din</strong> punct de vedere<br />
cultural. Nu în mod surprinzător, municipiul Brașov este prezent<br />
și în topul primelor zece orașe în clasamentele dedicate<br />
acestor dimensiuni. Ceea ce dezavantajează Brașovul, conform<br />
metodologiei utilizate, este dimensiunea cheltuielilor bugetare<br />
pentru cultură, fiind, de altfel, o caracteristică pentru care a<br />
obținut scoruri mici și în <strong>ediția</strong> anterioară a studiului.<br />
Graficul 8. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus<br />
indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Brașov (2016)<br />
1,01<br />
Timișoara<br />
Timișoara reprezintă singurul oraș <strong>din</strong> acest clasament<br />
a cărui poziție a fost influențată negativ de adăugarea<br />
subindicelui de așezăminte culturale, aceasta scăzând cu două<br />
trepte. Însă această schimbare nu este una majoră, municipiul<br />
Timișoara având performanțe remarcabile la nivelul celorlalte<br />
dimensiuni ale vitalității culturale.<br />
După cum poate fi observat în Graficul 9 (și prin comparație<br />
cu rezultatele prezentate în graficele anterioare), valorile obținute<br />
la nivelul itemilor ce măsoară cheltuielile bugetare pentru cultură,<br />
industriile creative, participarea culturală și infrastructura<br />
culturală sunt mari. Pe toți acești itemi, Timișoara se plasează<br />
printre primele zece orașe. Unul <strong>din</strong>tre punctele slabe ține de<br />
resursele umane specializate, dar chiar și în acest caz Timișoara<br />
se poziționează în partea superioară a clasamentului.<br />
Graficul 9. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus<br />
indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Timișoara (2016)<br />
1,24<br />
0,37<br />
0,0006 0,05 0,20<br />
0,61<br />
0,31<br />
0,02<br />
0,46<br />
0,61<br />
Infrastructură culturală<br />
Cheltuieli bugetare pentru cultură<br />
Resurse umane specializate<br />
Participare culturală<br />
Industrii creative<br />
Așezăminte culturale<br />
Infrastructură culturală<br />
Cheltuieli bugetare pentru cultură<br />
Resurse umane specializate<br />
Participare culturală<br />
Industrii creative<br />
Așezăminte culturale<br />
-0,51
Change language