Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă. Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
10 Aspecte metodologice<br />
I12. Teatre muzicale (numărul de locuri în teatrele muzicale<br />
la 1.000 de locuitori)<br />
I13. Teatre de animație (numărul de teatre de păpuși la<br />
100.000 de locuitori)<br />
I14. Teatre de animație (numărul de locuri în teatre de<br />
păpuși la 1.000 de locuitori)<br />
I15. Ansambluri artistice (numărul unităților destinate<br />
ansamblurilor artistice la 100.000 de locuitori)<br />
I16. Ansambluri artistice (numărul de locuri în unitățile<br />
destinate ansamblurilor artistice la 1.000 de locuitori)<br />
I17. Centre culturale (numărul de centre culturale la<br />
100.000 de locuitori)<br />
I18. Centre culturale (numărul de locuri în centrele culturale<br />
la 1.000 de locuitori)<br />
Spre deosebire de <strong>ediția</strong> anterioară, există două schimbări<br />
la nivelul indicatorilor folosiți. Prima <strong>din</strong>tre ele vizează<br />
modalitatea de raportare a ansamblurilor artistice. Dacă în<br />
studiul anterior pentru ansamblurile artistice aveam un singur<br />
indicator, ce viza numărul de instituții culturale (ansambluri)<br />
existente, în prezentul studiu există doi indicatori în acest sens:<br />
numărul de unități destinate ansamblurilor artistice și numărul<br />
de locuri disponibile în aceste unități. A doua schimbare<br />
vizează lipsa datelor privind orchestrele populare și implicit<br />
eliminarea acestui indicator <strong>din</strong> analiză. Ambele schimbări<br />
au fost motivate de modul de structurare a datelor statistice<br />
oficiale privind infrastructura culturală disponibile pentru<br />
anul 2016. Având în vedere caracterul marginal al acestor<br />
modificări, ele nu reușesc să distorsioneze scorurile finale ale<br />
indicelui infrastructurii culturale.<br />
2.2 Cheltuieli bugetare pentru<br />
cultură<br />
Spre deosebire de <strong>ediția</strong> anterioară a studiului, itemii<br />
privind cheltuielile bugetare includ categoria mai generală<br />
a cheltuielilor pentru domeniul cultură, recreere și religie.<br />
Această limitare a fost impusă de seturile de date disponibile la<br />
nivel central, ele nepermițând o defalcare a cheltuielilor pentru<br />
activitățile culturale, cele sportive și cele religioase.<br />
Având în vedere această limită metodologică, comparațiile<br />
în funcție de cheltuielile bugetare locale pentru cultură între<br />
<strong>ediția</strong> actuală a studiului și cea <strong>din</strong> 2016 ar trebui realizate cu<br />
prudență. Tocmai de aceea, pentru a permite totuși analizarea<br />
evoluției în timp a orașelor în funcție de cheltuielile pentru<br />
cultură, am calculat valorile acestui subindice pentru perioada<br />
2014-2017 23 folosind aceeași procedură de calcul.<br />
În acest caz, au fost folosite două variabile:<br />
I1. Cheltuielile totale pentru cultură <strong>din</strong> bugetul local<br />
raportate la numărul de locuitori ai orașului<br />
I2. Ponderea cheltuielilor bugetare pentru activități<br />
culturale <strong>din</strong> cheltuielile totale ale orașului<br />
2.3 Resurse umane specializate<br />
În edițiile trecute ale studiului au fost utilizați doar<br />
indicatorii specifici sistemului educațional de profil artistic<br />
/ cultural. Pentru această ediție s-au adăugat indicatori ai<br />
personalului de specialitate <strong>din</strong> diverse instituții culturale<br />
sau artistice. Cu ajutorul acestora putem observa potențialul<br />
sistemului educațional de profil artistic de a crea viitori<br />
specialiști în domeniul culturii, precum și o imagine a resursei<br />
umane existente.<br />
Datorită adăugării indicatorilor privind personalul de<br />
specialitate <strong>din</strong> diverse instituții de cultură, compararea directă<br />
a rezultatelor obținute pentru indicele de resurse umane<br />
specializate cu rezultatele anterioare ale studiului trebuie<br />
realizată cu o doză de rezervă.<br />
23 În cazul cheltuielilor bugetare alocate pentru cultură există date disponibile<br />
și la nivelul anului 2017, însă acestea nu pot fi incluse în calcularea indicelui<br />
total al vitalității culturale în absența datelor echivalente pentru celelalte<br />
dimensiuni ale conceptului.
Change language