revista - comitet EcoScoala in actiune

PAŞCANI, 2019
Liceul Teoretic
“Miron Costin”
COMITETUL ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE
Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile
realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală
al Liceului Teoretic “Miron Costin”
în cadrul programului EcoSchools.

Cuprins
ISTORICUL liceului în cadrul programului EcoŞcoala
3
PLAN DE ACŢIUNE
Comitet Eco-Şcoala
5
Eco-Şcoala în acţiune la Miron Costin PAŞCANI
Duca Alina
Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala
12
“Let’s Do It, România!”
Ghervasă Cristian
Vicepreşedinte Comitet Eco-Şcoala
15
Un altfel de “Let’s do it!”
Niţă Paula-Andrada
Purtător de cuvânt Comitet EcoŞcoala
18
Din jurnalul de ecologizare în curtea şcolii
Iacoboaia Monica
Responsabil cu diseminarea
22
Campanii de reciclare la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jitaru George-Ilie
Preşedinte Comitet Eco-Şcoala
24
Grădina trandafirilor de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jardă Georgiana
Responsabil cu informarea şi mobilizarea elevilor
28
2

Marş mut de Ziua Mondială a Mediului
Costei Cătălina-Elena
Responsabil cu diseminarea
31
Comoara biodiversităţii - Delta Dunării
Costan Tudor
Fotograf Comitet Eco-Şcoala
33
Colaborare europeană prin intermediul unui proiect de mediu
Antăluţe Silvia
Secretar Comitet EcoŞcoala
36
Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning
”Forest Breathes, Nature Speaks”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator program Eco-Şcoală
40
De Ziua Verde a Eco-Şcolilor a apărut “Livada solidară
franco-română”
prof. Loghin Alice-Elena
membru Comitet Eco-Şcoala
47
Informarea şi implicarea şcolilor şi comunităţii
CODUL ECO AL ŞCOLII
51
3

Istoricul liceului în cadrul programului
Primul an când Liceul Teoretic
"Miron Costin" Paşcani a activat în
cadrul programului Eco-Şcoală a
fost 2007, iar în 2013 s-a retras. În
2016, liceul nostru s-a reînscris în
acest program, iar în 2019 a făcut
solicitarea de reevaluare a şcolii.
De-a lungul anilor, liceul a mai fost
evaluat în 2009 şi în 2011.
Pe data de 15 mai 2019, liceul a
fost reevaluat pentru a obţine
statul de EcoŞcoală şi pentru a
păstra Steagul Verde. Au fost
evaluate activităţile derulate de
Comitetul EcoŞcoala al liceului din
perioada 2016-2019.
Temele alese de şcoala noastră
în ultimii trei ani şcolari au
fost următoarele:
an şcolar 2018-2019:
o VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ
o CURTEA ŞCOLII
an şcolar 2017-2018:
o VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ
o MANAGEMENTUL
DEŞEURILOR
an şcolar 2016-2017:
o PLANTĂRI
o MANAGEMENTUL
DEŞEURILOR
4

În iunie 2019, Liceului Teoretic
“Miron Costin” Paşcani, i s-a
comunicat rezultatul oficial al
reevaluarii din cadrul programului
EcoŞcoală.
Centrul Carpato-Danubian
(CCDG) a comunicat Liceului
Teoretic “Miron Costin” că în urma
reevaluării:
– i s-a acordat Certificatul de
ECO-SCOALĂ pentru
perioada 2019-2021,
– simbolul programului,
STEAGUL VERDE, va fi
păstrat în continuare în
scoală,
– liceului i s-a acordat
TROFEUL EcoSchools
(înmânat la Seminarul
National din 28 septembrie
2019).
“Suntem mândri de rezultatul
obţinut şi de faptul că am dovedit
că suntem o şcoală "verde". Noi,
membrii Comitetului EcoŞcoală,
suntem dornici de implicare şi vom
colabora în viitoarele activităţi
ecologice “, a declarat Jitaru
George-Ilie,
preşedintele
Comitetului EcoŞcoală de la Liceul
Teoretic “Miron Costin”.
Elevi și cadre didactice ale
Liceului Teoretic “Miron Costin”
Pașcani s-au implicat în actiuni
ecologice concrete și
intenţionează să continuie ce
auînceput.
“După o absenţă de 4 ani, în 2016, liceul nostru a revenit în programul
EcoŞcoală. În ultimii trei ani şcolari, prin activităţile derulate în cadrul acestui
program, ne-am propus să conștientizăm comunitatea noastră școlară
asupra importanţei unui stil de viaţă sănătos, să combatem și să schimbăm
obiceiurile alimentare nesănătoase ce conduc la obezitate infantilă, dar și să
dezvoltăm abilităţi pentru amenajarea spaţiului verde din curtea şcolii şi de
management al deşeurilor ce se colectează la şcoală.
Rezultatul acestei evaluări, calificativul EXCELENT, este expresia
implicării întregii comunităţi şcolare a liceului nostru: elevi, părinţi, profesori,
conducere, personalul şcolii.”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia,
coordonator program EcoŞcoală
la Liceul Teoretic “Miron Costin
5

PLAN DE ACŢIUNE
Comitet Eco-Şcoala
Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani
6

SEPTEMBRIE
Activitatea
Actualizarea panourilor eco
Înfiinţarea cluburilor Fii Verde, Eco-Plantare si Eco-Reciclare
Actualizarea datelor liceului nostru pe Platforma Școli Verzi
Initiere Baterel - Campania de reciclare a bateriilor si a DEE-urilor –
perioada de desfășurare: septembrie 2018 – mai 2019
Iniţierea proiectului „Dacă eu aş fi copacul” – ce cuprinde acţiuni de
colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile de hârtie/carton/ziar, PETuri.
Let’s do it, Romania! – 15 septembrie - actiune de ecologizare
ECO-Codul şcolii - actualizare/reconfirmare
Ziua internaţională a protejării stratului de ozon - 16 Septembrie
OCTOMBRIE
Activitatea
Identificarea temelor eco ce sunt sau pot fi integrate în curriculumul şcolii
noastre
Ziua Mondială a Mersului pe Jos - 15 octombrie
Demararea activităţilor de colectare în cadrul proiectului “Dacă eu aș fi
copacul” – ce cuprinde Activităţi de colectare selectivă de deşeuri (hartie,
carton, PET-uri) - Clubul Eco-Reciclare Miron
Crearea comitetului Eco şi stabilirea atribuţiilor fiecărui membru
Monitorizarea activităţilor de ecologizare din scoala si curtea scolii
Ziua Verde a Eco-Școlilor - plantarea unor pomi, arbuști decorativi în
curtea școlii - 29 octombrie - Clubul Fii Verde Miron
”Colţul Verde al clasei” – activitate derulată pentru revigorarea colţului
verde
7

NOIEMBRIE
Activitatea
Festivalul Sănătăţii – activitate de informare-conştientizare a unui stil de
viaţă sănătos
Activitate în laboratorul culinar
Vizită de studiu la muzeul de Stiinte Naturale Suceava
Harta spaţiului Verde al şcolii – realizarea unei machete pe care elevii şcolii
vor semnala problem de mediu din cadrul şcolii
Vizită de studiu la Facultatea de Biologie din Iaşi
“Ziua Internaţională a Reciclării” – 15 noiembrie - Activitate de predarevalorificare
a deşeurilor colectate - Clubul Eco-Reciclare Miron
Centralizarea datelor si rezultatelor obtinute in urma valorificarii
deseurilor colectate
Identificarea problemelor de mediu cu care se confrunta scoala si a
solutiilor propuse pentru acestea – cu membrii Comitetului Eco-Şcoala
Înscrierea echipelor scolii în concursul national ecOprovocarea
realizarea DOCUMENTAŢIEI pentru Proiectul Eco-Şcoala
DECEMBRIE
Activitatea
Postarea informatiilor actuale in pagina web Eco-Scoala din site-ul scolii
“Ziua Voluntariatului” – 5 decembrie - Ce înseamnă să fii voluntar?
Realizarea panourilor de promovare / diseminare a proiectului
“Eco-Pliantul” – crearea de pliante, postere, flyere cu informatii despre proiect -
materiale adresate atât elevilor liceului, cât si membrilor comunităţii, autoritatilor
locale, parintilor din Asociatia de Părinti a Liceului”
Ziua Internatională a Muntelui – 11 decembrie
Bradul de Craciun - realizat din materiale reciclabile
“Creez şi reciclez” – confecţionare de produse decorative pentru Târgul de Crăciun
8

IANUARIE
Activitatea
Concurs de desene Eco
Expoziţie de tablouri cu temă Eco
“Colectarea selectivă a deșeurilor – moft sau necesitate?” – activitate in
parteneriat cu reprezentantul firmei ProColectare Pascani
impreuna cu Clubul Eco-Reciclare Miron
“Salvăm natura, reciclând maculatura” - activitate de valorificare a
deşeurilor reciclabile colectate în semestrul I în cadrul proiectului “Dacă eu
aș fi copacul”
Realizarea diseminării în cadrul Consiliului Reprezentativ al Elevilor a
activităţilor din semestrul I din cadrul programului Eco-Şcoala
Monitorizarea materialelor de diseminare
FEBRUARIE
Activitatea
Proiectarea, coordonarea şi promovarea activităţilor programului Eco-
Şcoală derulate în semestrul II
Vizionarea unor documentare – activitate realizată de membrii ai Clubului
Fii Verde Miron - cu tema
─ traiul fără bani – soluţii concrete ce dau rezultate
─ stil de viaţă sănătos
─ problemele de sănătate cu care se confruntă tinerii
─ alimentaţie sănătoasă
─ activităţi sportive
─ utilaje noi folosite în agricultura eco
─ sfaturi funny
„Lecţia de grădinărit” - ateliere informative cu sfaturi eco, documentare
plantare flori – cu membrii ai Clubului Eco-Plantare Miron
9

MARTIE
Activitatea
Activitate de diseminare a programului Eco-Scoala in cadrul Zilelor Scolii
“Hai să facem umbră în curtea scolii”
Luna Pădurii – 15 martie – 15 aprilie
Demararea activităţilor dedicate pădurii de către membrii Clubului Eco-
Plantare Miron
“Ziua Internaţională a Pădurii” - 21 martie – activitate de informare legată
de cunoașterea tipurilor de arbori, de plante și de animale din padure
Procurare de puieţi / arbuşti ornamentali pentru curtea şcolii (oferiţi de
Ocolul Silvic Paşcani / compartimentul Autogospodărire din cadrul
primăriei)
“Ziua Mondială a Apei” – 22 martie - activităţi interdisciplinare pe tema
apei - crearea de referate, prezentari Power Point despre apă
APRILIE
Activitatea
Desfăşurarea de activităţi de ecologizare în şcoală şi curtea şcolii
Înviorarea „Colţului Verde” în laboratoare / săli de clasă - cu membrii
Clubului Eco-Plantare Miron
Ziua Pădurii – 15 aprilie
- Organizarea de ateliere de plantare
- Activităţi de informare pentru grădinărit / plantare
Desfăşurare de activităţi de plantare derulate împreuna cu membrii
Clubului Eco-Plantare Miron
“Ziua Pământului” - 22 aprilie
Discuţii despre surse de energie, găsirea şi inventarea unor
soluţii
Colectarea de deşeuri reciclabile în cadrul campaniei Baterel şi al
proiectului “Dacă eu aş fi copacul”
10

MAI
Activitatea
Centralizeaza datele si rezultatele obtinute în urma valorificarii deseurilor
colectate de către membrii Clubului Eco-Reciclare Miron
Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă – 15 mai
Vizionare de filme documentare despre fenomene ale naturii duse la
extrem
“Ziua Mondială a Biodiversităţii” – 22 mai
Vizionarea de documentare cu ciclul de viaţă al plantelor, al animalelor
“Ziua Europeană a Parcurilor” – 24 mai – activităţi de informare despre
amenajarea urbanistica a municipiului Pascani, dar si activităţi de
ecologizare
Ziua Europeana a Păsărilor – 24 mai
Construirea unor case pentru păsărele
Ziua Internaţională fără tutun - 31 Mai
Discuţii despre consumul de tutun, despre efectele nocive ale fumatului şi
modurilor de a scăpa de această adicţie
Diseminarea activităţilor proiectului în presa locală
Activitatea
IUNIE
“Ziua Mondială a Mediului” – 5 iunie
dezbatere pe teme de protecţie şi conservare a mediului
“Hârtia – “fructul” creat de om” - Activitate de informare a rezultatelor
solutiilor locale propuse de elevi la problemele de mediu identificate de ei -
în cadrul proiectului “Dacă eu aș fi copacul”
Activitate de predare a deşeurilor de hârtie/carton/ziare, PET-uri, etc.
Ziua Soarelui – 21 iunie
actualizarea panourilor eco din şcoală
Realizare de materiale de diseminare despre activităţile eco realizate în
semestrul II – materiale realizate de membrii Comitetului Eco-Şcoală
Diseminare în cadrul Consiliului Şcolar al Elevilor a activităţilor din
semestrul II din cadrul proiectului
11

IULIE
Activitatea
Centralizarea materialele eco de diseminare
Actualizarea paginii web Eco-Scoala din site-ul scolii
Realizarea RAPORTULUI FINAL al activităţior Eco-
Şcoală derulate de elevii şcolii
12

Eco-Şcoala în acţiune
la Miron Costin PAŞCANI
Duca Alina
Vicepreşedinte
Comitet Eco-Şcoala
13

Eco-Şcoala în acţiune
la Miron Costin PAŞCANI
Duca Alina
În perioada 28 februarie - 1
martie 2019, liceul nostru a
sărbătorit Zilele Şcolii în acelaşi stil
ca al anilor precedenţi: festiv, activ
şi distractiv.
Elevii din Comitetul Eco-Şcoală
au realizat o serie de activităţi de
sensibilizare a comunităţii şcolare
pentru a participa şi în acest
semestru la acţiuni pro-mediu.
Ei au actualizat panoul „Colţul
Verde al Şcolii” din corpul A. Au
realizat postere cu informaţii ale
ultimelor activităţi pe care le-au
derulat în perioada ianuariefebruarie
2019. În corpul B, la
parter, au făcut o reprezentare
grafică a pașilor pe care trebuie săi
parcurgem pentru a primi statutul
de Eco-Școala. Au promovat pe
Facebook-ul şcolii aceste acţiuni,
dar şi evenimentul principal ce a
avut loc pe 1 martie 2019.
La acesta au fost invitaţi elevi
de la şcoala vecină ce a obţinut
statul de Eco-Şcoală, elevi din
Comitetul Eco de la Colegiul Tehnic
de Căi Ferate “Unirea”. A fost un
schimb de experienţă între elevii
celor două şcoli.
În cadrul evenimentului, Eco-
Şefii claselor din Comitetul Eco-
14

Şcoală Miron, au popularizat
ultimele activităţi și rezultate pe
care le-au înregistrat în programul
EcoScoala în semestrul I. Au
menţionat cum au ales Codul-Eco
şcolii, dar şi temele din acest an
selectate dintre cele impuse de
coordonatorul internaţional.
Elevii de la Colegiul Unirea au
oferit elevilor noştri sfaturi, au
împărtăşit din experienţa lor şi au
vorbit despre parcursul activităţilor
eco care i-a condus la obţinerea
statutului de Eco-Şcoală.
Împreună cu elevii liceului
nostru, elevii invitaţi au discutat ce
activităţi sunt eficiente şi
sustenabile pentru mediul
înconjurător în această perioadă a
anului.
La final, elevii din Comitetul
Eco Miron au anunţat viitoarele
activităţi ce sunt cuprinse în Planul
de activităţi al liceului nostru şi au
stabilit să iniţieze cu elevii invitaţi
un eveniment de Ziua Mondială a
Mediului pe care să-l realizeze
împreună.
15

“Let’s Do It, România!”
Ghervasă Cristian
Vicepreşedinte
Comitet Eco-Şcoala
16

“Let’s Do It, România!”
Ghervasă Cristian
În cei 10 ani de activitate de
când a fost demarat proiectul,
“Let`s Do It, România!”a ajuns să
fie cea mai mare mişcare socială
din România, cu peste un milion de
voluntari implicaţi. Povestea “Let`s
Do It!” a fost iniţiată de o echipă
din Estonia, care a avut curajul să
organizeze o astfel de acţiune, şi
astăzi, este o referinţă pentru alte
ţări de pe întreaga planetă. Din
2009 această “revoluţie” a fost
declanşată și în România, ţara
noastră fiind cea de-a 4 ţară din
comunitatea “Let`s Do It, World!”
Ideea proiectului constă în
curăţarea României într-o singură
zi, având drept deviză sintagma:
"Hai să curăţăm lumea împreună!".
Ca în fiecare an, voluntarii
liceului nostrum, elevi și profesori
s-au lăsat animaţi și în acest an de
ideea nebunească de a curăţa
România într-o singură zi
implicându-se în proiectul Ziua de
Curăţenie Naţională și dovedind
faptul sunt conștienti că este
nevoie de implicare constantă
pentru a schimba mentalităţi şi a
îmbunătăţi problema deşeurilor.
Fiind o zi de sâmbătă plăcută,
voluntarii din școala noastră şi-au
pus mănuşi, au luat saci şi au
început curăţenia în curtea școlii
17

încă de la primele ore ale dimineţii.
Deoarece în câteva dimineti
căzuse bruma, copacii din curtea
scolii erau dezgoliţi serios. Elevii ce
au ieşit să facă curăţenie,
participând astfel la cea mai mare
acţiune de voluntariat organizată
vreodată în România, au strâns
numerosi saci menajeri cu frunze si
crengi pe care i-au dus în pubelele
din curtea școlii.
După curtea școlii, voluntari
au continuat curăţenia pe tot
traseul până la Parcul Municipal
Pașcani unde acţiunea s-a încheiat.
Acolo au strâns deşeurile din zona
lacului Peștișorul conform
punctului de înregistrare confirmat
pe site-ul actiunii. Partenerii de la
regia de salubritate au făcut
colectarea sacilor din pubelele de
gunoi existente în parc.
În parc voluntarii școlii
noastre s-au întâlnit cu numeroși
colegi de la alte școli implicaţi în
același proiect, dovadă a faptului
că “Let`s Do It, România!” a
devenit cea mai mare mobilizare
de voluntari din ţară. S-au bucurat
să vada că sunt și alte persoane ce
participă la activităţi prin care
dovedesc că le pasă de natură şi de
mediul în care trăiesc și că se pot
uni pentru o cauză pozitivă
sustinând valorile propuse de
iniţiatorii proiectului: pasiunea,
încrederea, respectul pentru
natură şi implicarea.
Elevii școlii noastre au ales
să-şi ofere timpul şi energia pentru
o cauză în care cred cu tărie
participând la Ziua de Curăţenie
Naţională, un moment
extraordinar pentru ţara noastră,
în care s-a văzut că lucrurile
pozitive, de amploare, sunt
posibile atunci când românii se
unesc pentru o cauză comună.
Împărtășind viziunea proiectului
“Let`s Do It!” o ţară cu zero
deşeuri, ei au afirmat că vor
continua să facă activităţi de
ecologizare și în alte zile nu numai
în ziua oficială a acestui eveniment.
Ştiind uimitoarea istorie din
cei zece ani de la înfiinţare, sunt
convins că proiectul "Let's Do It,
România!" va mobilizat și în anul
viitor mii de voluntari dornici de o
schimbare.
18

Un altfel de “Let’s do it!”
Niţă Paula-Andrada
Purtător de cuvânt
Comitet EcoŞcoala
19

Un altfel de “Let’s do it!”
Niţă Paula-Andrada
• Sâmbătă. 23 septembrie. La
şcoală.
Dacă cei ce ar şti aceste
“coordonate” s-ar gândi la lecţii,
ar greşi. Nu. Nu am făcut lecţii.
Am făcut un “altfel de
activitate”. Diriga a numit-o
”activitate deturnată”.
De ce ? Păi, să începem cu
începutul.
• Vineri. 22 septembrie. Ora de
informatică.
La finalul orei, diriga, care e
profesor de info, ne-a anunţat că
în fiecare an elevii şcolii noastre
participă la proiectul Ziua de
Curăţenie Naţională. Ne-a spus
că e bine să ne implicăm şi că e o
“primă” activitate pe care o vom
derula împreună, aşa că nu ar
trebui să o ratăm. Suntem un
colectiv nou. Unii dintre noi ne
cunoaştem de nouă ani din clasa
pregătitoare, alţii am fost colegi
din gimnaziu, însă un grup
consistent ne-am văzut prima
dată acum două săptămâni când
a început şcoala. Activitatea pe
care ne-a propus-o e un mod de
a fi conștienti că este nevoie de
implicare constantă, modul ales
pentru a dovedi acest lucru este
făcând curăţenie cu ocazia “Let’s
do it!”.
Marea majoritate a zis “Da,
venim”. Atunci nu am înţeles de
ce, dar mi-am promis să aflu. O
activitate de curăţenie nu e
printre preferatele mele, dar m-
20

am alăturat “da”-ului majoritar.
Aşa că, iată-ne!
Ne uităm în curtea şcolii şi
constatăm că, înafară de câteva
crengi şi frunze răzleţe, era
curat. Încă nu căzuse bruma, iar
pe jos nu se vedeau covoarele
de frunze pe care diriga ne
spusese că trebuie să le adunăm.
Noi eram echipaţi cu mănuşi şi
câte un sac menajer aşa cum a
cerut diriga, dar şi cu câte o
umbrelă pentru că afară ploua.
Da. Nu tare, dar ploua.
„Ura! Suntem salvaţi!”
gândeam eu. Nu trebuie să
facem nimic. Deja mă gândeam
că Ziua de Curăţenie Naţională
nu e ziua când trebuie să facem
curat, ci este ziua când trebuie
doar să constatăm că e curat.
Doar atât. Fără să facem nimic în
plus. Însă bucuria mea a fost
scurtă pentru că diriga a
decretat ferm: “mergem în sala
de clasă şi facem curat acolo”.
A fost momentul când m-am
gândit ce norocoşi sunt colegii
mei moldoveni. În clasă sunt trei
colegi din Republica Moldova şi
în acel week-end s-au hotărât –
toţi trei – să plece acasă în
Moldova.
Ne-am deplasat în corpul B,
am urcat la etajul doi şi ne-am
• Sâmbătă. Ora 9.00. Curtea
şcolii.
întâlnit în sala de clasă.
Deocamdată ne era un loc străin.
Purta urma celor ce au învăţat în
acea sală de clasă până în iunie.
Pereţii încă aveau amprenta
elevilor ce au terminat clasa a
XII-a în acea vară.
Trebuia să-l facem al nostru,
trebuia să se vadă că acolo
învaţă un colectiv nou, clasa a IXa
F. Aşa că am dat jos planşele
făcute de absolvenţii ce nu mai
învaţă în acea sală de clasă, am
măturat pe jos, am şters praful,
am curăţat băncile, am făcut
curat în dulapul din clasă. După
ce am studiat perdelele, am
ajuns la concluzia că trebuie să
cumpăm altele şi am construit
câteva obiecte de decor cu care
să începem să ne împodobim
clasa.
După ce am finalizat această
muncă, am depănat amintiri din
anii precedenţi, amintiri cusute
cu fir de aur în inima noastră. Am
râs împreună, dar am simţit şi o
stare de melancolie în sufletele
noastre, când ne-am amintit de
momente comice, de cele pline
de seriozitate sau de cele triste
din anii anteriori de şcoală ce neau
legat ca prieteni și colegi.
21

Suntem ca o carte plină de
aventură, dar şi de sentimente.
Pentru o parte dintre noi
această carte a fost scrisă cu
fiecare strop de cerneală timp
de opt ani. Ea va continua încă
patru ani. Nu mai sunt aceleași
personaje. Au apărut altele noi,
învăluite de mister, personaje ce
trebuie descoperite. Ne
propunem să fim o familie, o
familie ce se ajută la bine și la
greu.
Aproape de final am început
să cântăm câteva cântece.
Deoarece Cosmina adusese şi
chitara am început cu “Râpa”,
apoi am fredonat cântece
cunoscute sau mai puţin
cunoscute, fapt ce ne-a redat o
stare de liniște sufletească.
Mi-am întrebat colegii de ce
au venit la această activitate.
Unii dintre noi mai participaseră
în gimnaziu la astfel de activităţi,
alţii nu. Unii au spus în glumă
“M-a obligat mama“, “Am venit
fiindcă nu aveam ce face acasă“,
alţii, mai în serios, au spus că au
venit pentru că au dorit să facă
parte din noul colectiv, să se
integreze, să lege prietenii noi
de lungă durată și să-și cunoască
colegii pe care îi vor avea timp
de patru ani.
Cu ocazia “Let’s do it,
România!“, clasa a IX-a F s-a
întâlnit sâmbătă, 23 septembrie,
pentru a-și îmbunătăţi sala de
cursuri. Dar pe lângă
ecologizarea clasei şi dobândirea
de noi deprinderi practice, pot
spune că ne-am simţit uniţi ca un
întreg. La sfârșit am plecat cu
abilităţi noi şi experienţe mai
puternice decât aveam.
Diriga a zis că am “deturnat”
activitatea pentru că am făcut-o
pe 23 septembrie, nu pe 24
septembrie, când e data oficială
de ecologizare a mediului
înconjurător şi pentru că nu am
făcut curat afară, ci înăuntru.
Eu spun că am “deturnat-o”
pentru că, deşi mă gândeam că a
face curat nu e plăcut, acum ştiu
mai bine: a face curat e funny!!
22

Din jurnalul de ecologizare
în curtea şcolii
Iacoboaia Monica
Responsabil cu diseminarea
Comitet EcoŞcoala
23

Din jurnalul de ecologizare în curtea şcolii
Iacoboaia Monica
După ce ceaţa s-a risipit în
văzduh și razele soarelui au
dezmorţit atmosfera, elevi și
profesori din școala noastră,
echipaţi corespunzător, s-au
implicat activ, dovedind că au
conștientizat impactul pe care îl va
avea această acţiune de
ecologizare asupra mentalităţii
oamenilor și a mediului
înconjurător.
Cum în această zi de sâmbătă
frunzele ne așteptau cuminţi pe
jos, datorită brumei ce căzuse
câteva dimineţi de-a rândul,
voluntarii școlii noastre, s-au pus
imediat pe fapte, adunându-le în
saci menajeri.
Această acţiune distractivă, în
aer liber, a fost o modalitate
inedită de a ne consolida echipa,
de a ne împrieteni, contribuind
astfel la o stare interioară de bine,
susţinând valorile propuse de
iniţiatorii proiectului: pasiunea,
încrederea, respectul pentru
natură și implicarea.
Cu greu ne-am despărţit unii
de alţii când nu mai rămăsese nimic
de făcut, înţelegând că energia și
timpul nostru au fost pentru o
cauză nobilă, o cauză în care
credem cu tărie.
Această acţiune de
ecologizare ne-a confirmat faptul
că totul este posibil când ne unim
cu un scop comun, mânaţi de
dorinţa păstrării integrităţii naturii.
24

Campanii de reciclare
la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jitaru George-Ilie
Preşedinte
Comitet Eco-Şcoala
25

Campanii de reciclare
la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jitaru George-Ilie
Fiind preşedintele Comitetului
Eco-Scoală, am promovat de multe
ori în cadrul liceului şi am vorbit
despre reciclare, cât şi de ce ar
trebui să dăm cât mai multă
atenţie campaniilor de reciclare. În
cadrul acestora am afirmat de mai
multe ori faptul că reciclarea ar
trebui să ocupe un loc central în
societatea noastră, deoarece
aceasta “vorbeşte” despre nivelul
de civilizaţie la care ne aflăm şi
ajută la crearea unui mediu propice
activităţilor umane.
În perioada 5-9 noiembrie
2018, în timpul săptămânii Şcoala
Altfel, Eco-Şefii claselor au
identificat şi centralizat soluţii
pentru managementul deşeurilor
ce se colectează la şcoală şi pentru
dezvoltarea de abilităţi pentru
menţinerea curată a claselor şi a
spaţiului verde din curtea şcolii.
Soluţiile au fost discutate cu
coordonatorii programului Eco-
Şcoală, cu cadrele didactice, cu
conducerea şi personalul şcolii.
Comitetul Eco al şcolii a
conturat capacităţile şcolii de
rezolvare a problemelor de mediu
în planul de acţiune din programul
Eco-Scoala.
Prin intermediul activităţilor
programului Eco-Şcoala s-a corelat
capacitatea şcolii de a rezolva o
parte din probleme de mediu
26

identificate, cu cea a autorităţilor
locale şi a celor din domeniu.
S-a ajuns la concluzia că e
necesară:
derularea permanenta a unor
acţiuni concrete de colectare
selectivă a deșeurilor (plastic,
hârtie, ziar, carton, PET-uri, dar și
DEEE-uri)
continuarea unei colectări
selective folosind containerele
de reciclare separată existente
în curtea scolii,
gestionarea selectivă a
deşeurilor,
implicarea a cât mai multi elevi şi
cadre didactice în găsirea unor
soluţii la problemele de mediu,
implicarea mai bună a părinţilor,
a administraţiei locale şi a altor
instituţii în derularea activităţilor
de mediu,
valorificarea deşeurilor
reciclabile (în special hârtie, PETuri,
doze de aluminiu, sticlă,
carton, …),
derularea permanentă a unor
acţiuni concrete de protecţie a
mediului.
Elevi din Comitetul Eco al
şcolii s-au dus în fiecare clasă
pentru a furniza informaţii despre
procedeul de colectare şi reciclare
din şcoală.
Conducerea şcolii a decis
achiziţionarea unor coşuri de
colectare selectivă. Fiecare coş
achiziţionat are trei
compartimente cu etichete pe
coduri de culori şi semne clare.
Membrii Comitetului au pus în
fiecare clasă câte o etichetă
deasupra fiecărui capac. Acestea
sunt pentru colectarea separată a
hârtiei, plasticului şi sticlei. Coşurile
de colectare selectivă din clasă au
fost folosite conform etichetelor
pe coduri de culori şi a semnelor
clare. Hârtia și cartoanele trebuiau
să nu fie pătate de grăsime,
produse toxice sau petroliere, iar
PET-utile trebuiau să fie spălate.
Când unul dintre compartimente
se umplea, acesta era golit într-un
sac de gunoi menajer de către
elevii fiecărei clase şi lăsat în faţa
magaziei de colectare a deşerilor
de la etajul III din corpul B.
Elevii Comitetului ECO-Școala
au reamintit şi de coşurile pentru
reciclarea aluminiului şi a sticlei
amplasate în corpurile A și B la
parter. Se poate preda spre
reciclare orice cutie (doză) de
aluminiu. Nu e necesar să fie
spălată în prealabil, nu contează
dacă e turtită sau perforată. În
containerul pentru sticla NU se
încadrează becurile. Înainte de a fi
reciclate, sticlele și borcanele se
spală și li se elimină capacele. S-a
evitat spargerea sticlei.
Un element foarte important al
procesului de reciclare a fost
predarea deşeurilor colectate cu
scopul de a fi valorificate. În acest
sens trebuie menţionat
parteneriatul cu firma
PROCOLECTARE. Acesta a
consolidat campanile de reciclare
27

din şcoala noastră şi a condus la
valorificarea unei cantităţi mari de
deşeuri celulozice rezultate la noi
în şcoală, deşeuri provenite din
hârtie uzată, carton şi ambalaje de
la cutiile de lapte de la
învăţământul gimnazial şi
preşcolar, PET-uri, sticle, doze de
aluminiu.
Alte campanii ce ar trebui
menţionate sunt cele în care s-au
colectat deşeuri şi echipamente
electrice şi electronice (DEEE). Din
2016 am iniţiat în liceul nostru
acţiuni în cadrul campaniei Baterel,
având coordonatori pe doamnele
Campanii de reciclare
la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jitaru George-Ilie
profesor Coşniţă Emilia şi
Iordăchioaia Liliana. În acest an neam
implicat şi în Campania ROREC,
campanile ce şi-a propus creşterea
nivelului de informare şi
constientizare cu privire la
problematica colectării
selective şi reciclării deşeurilor în
randul elevilor şi responsabilizarea
acestora prin implicarea activă întro
competiţie pozitivă.
Participanţii la campanii au
fost toţi profesorii şi elevii liceului
nostru ce au adus DEEE-uri spre a fi
reciclate, iar elevii au primit premii
în functie de cantitatea de deşeuri
colectată
28

Grădina trandafirilor de la
Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jardă Georgiana
Responsabil cu informarea
şi mobilizarea elevilor
Comitet EcoŞcoala
29

Grădina trandafirilor de la
Liceul Teoretic “Miron Costin”
Jardă Georgiana
Liceul meu este locul unde, pe
lângă orele de curs, facem şi alte
activităţi cum ar fi cele de plantare,
reciclare, ecologizare, dar şi alte
activităţi eco ce sunt îndrăgite de
noi. Activităţile eco pe care le-am
realizat sub coordonarea
doamnelor învăţătoare sau
profesoare, au reuşit să determine
cât mai mulţi colegi de-ai mei să
iubească spaţiul verde, natura şi
viaţa sănătoasă, ferită de poluare şi
de alimente nesănătoase.
După o iarnă întreagă în care
am stat foarte mult doar în şcoală,
am făcut tot posibilul să nu ratăm
activităţile ce se derulau afară, mai
ales că, noi, elevii, suntem
interesaţi de activităţile de
plantare şi amenajare. În fiecare
an, în funcţie de sezon, plantăm
seminţe sau flori cu bulb. Colegii
mei îşi doreau din ce în ce mai
multe activităţi.
Pe lângă florile ce sunt deja
plantate şi îngrijite în curtea şcolii,
spaţiul nu a fost o problemă
pentrucei încă 40 de trandafiri pe
care i-am adoptat. Vreau să vă
spun cum. Am format o echipă
împreună cu patru colegi din clasa
mea cu care am făcut o hartă a
spaţiului verde din curtea şcolii.
Eu fac parte din Comitetul
Eco-Şcoala (din care fac parte câte
2-3 elevi din fiecare clasă). Ne
întâlnim periodic conform unui
plan de activităţi şi discutăm
30

despre plantări, reciclări şi multe
alte activităţi pe care le organizăm.
Am vorbit cu colegii din
comitetul Eco-Şcoală cu care am
fost la doamna director unde neam
exprimat dorinţa de a participa
la concursul propus de Sweet
Garden. Pe harta spaţiului verde
am identificat un spaţiu propice
pentru trandafiri, care are nevoie
de culoare şi parfum. Împreună am
decis să oferim trandafirilor o
“casă” în curtea liceului nostru, în
partea stângă pe la intrarea
elevilor.
În tradiţia şcolii noastre sunt şi
atelierele de instruire. În luna
martie sunt diverse acţiuni de acest
gen organizate de doamnele de
biologie, de geografie sau de d-l
administrator care este specialist în
silvicultură. Eu am participat anul
trecut pe 17 martie (cu ocazia Zilei
Primăverii Europene) şi acum doi
ani pe 21 martie (cu ocazia Zilei
Internaţionale a Pădurii) la
prezentarea modului cum sunt
plantaţi butaşii sau puieţii.
Am stabilit o strategie pentru
a crea un trai bun şi liniştit
trandafirilor, aşa că, am realizat
nişte pancarde cu care am marcat
grădina noilor noştri “copii”. De
altfel, în curtea şcolii, lângă spaţiile
amenajate pentru plantarea florilor
şi copacilor sunt pancarde cu
anunţuri ce sunt respectate de
elevi şi profesori. Acestea sunt
utile pentru că atenţionează şi
“susţin” viaţa plantelor.
Campania noastră a avut
succes, deoarece am reuşit să
obţinem 40 de butaşi de trandafiri.
Am aşteptat cu nerăbdare să
începem plantarea trandafirilor
cărora să le oferim afecţiune.
Pe 15 Aprilie 2019, când am
marcat Ziua Pădurii, membrii
Comitetului Eco-Şcoală au realizat
o serie de activităţi în grădina școlii
pentru a marca ultima zi a Lunii
Pădurii. Ei au plantat cei 40 de
trandafiri oferiţi de către părinţii
elevilor liceului nostrum.
Pe 19 Aprilie 2019, lângă
pergolă am plantat doi trandafiri
agăţători.
Grija şi protecţia noastră
pentru trandafiri s-a manifestat pe
tot parcursul anului şcolar. Am
făcut activităţi ce au reunite elevi,
profesori şi părinţi. În spaţiul verde
pe care l-am repartizat
trandafirilor, am petrecut
împreună un timp plăcut pentru
toată lumea, atât atunci când i-am
plantat, cât şi atunci când o i-am
udat, săpat sau curăţat.
31

Marş mut de
Ziua Mondială a Mediului
Costei Cătălina-Elena
Responsabil cu diseminarea
Comitet EcoŞcoala
32

Marş mut de Ziua Mondială a Mediului
Costei Cătălina-Elena
.
Cu ocazia Zilei Mondiale a
Mediului Înconjurător, ce a avut în
acest an tema ”Beat Plastic
Pollution”, elevii Liceului Teoretic
“Miron Costin” au derulat o serie
de activităţi dedicate mediului.
Ei au plantat flori, au udat şi
au îngrijit copacii ce au fost plantaţi
în curtea şcolii în toamnă cu ocazia
Zilei Verzi a Eco-Şcolilor şi în
perioada Lunii Pădurii între 15
martie-15 aprilie. Elevii au amplasat
plase de fier pentru a proteja
copacii, iar fiecare copac a primit
un “tutore” care să-l ajute să
crească drept, să nu fie îndoit de
vânt sau zăpadă.
În jurul prânzului, elevii şi
profesorii liceului nostru s-au
alăturat marşului tăcerii la care au
participat mai multe şcoli din
muncipiul Paşcani, pentru a
sublinia preocuparea deosebit de
presantă în ceea ce priveşte
mediul: poluarea cu material
plastic. Marşul a fost semnalul că
trebuie să accentuăm combaterea
acestei poluării şi a avut ca punct
final Piaţeta “Mihail Sadoveanu”.
33

Comoara biodiversităţii
- Delta Dunării
Costan Tudor
fotograf
Comitet Eco-Şcoala
34

Comoara biodiversităţii - Delta Dunării
Costan Tudor
Vara aceasta am fost într-o
tabără în Deltă. Pentru că nu mai
vizitasem Delta Dunării până
atunci, şi pentru că mergeam
împreună cu un alt prieten, m-am
bucurat foarte mult.
În ziua plecării eram foarte
entuziasmat şi nerăbdător. Drumul
a fost lung, iar eu am dormit pe tot
parcursul lui, fiind un drum de
noapte. M-am trezit la Tulcea de
unde am luat vaporul care urma să
ne ducă la Sulina. Vasul a fost
foarte aglomerat şi abia am găsit
un loc. În cele din urmă am ajuns în
Sulina. După ce ne-am lăsat
bagajele în cameră, am decis să
vizităm oraşul. În acea seară am
făcut o plimbare pe faleză. Am
revenit în cameră încântaţi de
frumuseţea acesteia. În ziua
următoare am făcut plajă la Marea
Neagră. Am urmărit fascinaţi cum
apa Dunării se amestecă cu apa
mării. Nu mi-a plăcut prea mult
faptul că marea era murdară după
ce se amesteca cu apa Dunării.
Ziua mult aşteptată a fost
cea când am mers cu barca în
Deltă. Eram foarte emoţionat şi
încântat în acelaşi timp. Am avut
ocazia să văd unele dintre cele mai
frumoase specii de plante şi
animale din lume care mi-au adus
în conştiinţă importanţa şi
frumuseţea mediului care din
păcate este distrus încetul cu
încetul. Ghidul ne-a spus că
aproape în fiecare an are loc câte
un incendiu de vegetaţie. Mai rău e
faptul că acesta este pus de
35

oameni care, mai apoi, nu-l
supraveghează. Stuful arde foarte
repede şi e foarte greu să stingi un
astfel de foc. Pentru că locul e
deschis, arderea e întreţinută de
vânt şi de cantitatea mare de stuf,
intervenţia pompierilor ar fi inutilă.
Prin intermediul acestui
articol doresc să le transmit celor
ce pun foc intenţionat să nu o mai
facă. Prin gestul lor distrug locul
unde cuibăresc multe specii de
păsări ce se găsesc doar în Deltă.
Semnalez această problemă de
mediu în care ne putem implica cu
toţii pentru că dispariţia unor specii
de păsări ar face Delta Dunării mai
săracă.
Ghidul nostru ne-a informat
că sunt ONG-uri ce fac campanii
prin care le explică localnicilor şi
grupurilor de turişti să fie atenţi la
vegetaţia uscată, dar nu e de ajuns.
Eu consider că o campanile
naţională ar fi mai eficientă.
Ministerul Mediului poate demara
o campanile de protejare. Ar fi mai
util dacă li s-ar explica tuturor – mai
ales localnicilor şi turiştilor – că un
gest mic (precum aruncarea unui
muc de ţigară), poate avea un
impact mare, că Delta e o
rezervaţie naturală unde se găsesc
o diversitate de specii. E un spaţiu
pe care trebuie să-l respectăm, să
nu-l devastăm.
Dacă vreţi o experienţă
unică, vizitaţi Delta Dunării. E
minunată. Iar Sulina şi Delta rămân
unele dintre cele mai bune locuri
atunci când îţi doreşti să ai parte
de liniste şi să fii cât mai aproape
de natură. E o călătorie pe care nu
o veţi uita niciodată, pe care o să
vreţi să o faceţi din nou.
Articolul a fost înscris în programul Tineri Reporteri pentru Mediul înconjurător (YRE)
la categoria de vârstă 15-18 ani.
https://www.ccdg.ro/DOCUMENTE/2019/YRE/INSCRIERI%20YRE_SITE_2019.pdf
36

Colaborare europeană prin intermediul
unui proiect de mediu
Antăluţe Silvia
Secretar
Comitet EcoŞcoala
37

Colaborare europeană prin intermediul
unui proiect de mediu
Antăluţe Silvia
Am plecat din Paşcani la
începutul lunii aprilie, emoţionată
de aventura ce tocmai începea.
Eram cu un grup de colegi de liceu
ce au participat la un proiect de
mediu cu activităţi de plantare.
Pentru că am avut rezultate foarte
bune, proiectul a fost apreciat, iar
noi, elevii, am fost premiaţi cu o
excursie la partenerii europeni din
proiect. Intrasem în vacanţă, nu
aveam de învăţat, nu aveam teme
şi, în plus, plecam în Europa. Aşa că
în tren am povestit ultimele
noutăţi mondene, am cântat, am
jucat cărţi, simţindu-ne cu toţii
eliberaţi de contrângerile şcolare.
Am ajuns în Cluj imediat
după miezul nopţii, prea repede
pentru a dormi suficient, deşi am
încercat cu toţii să dormim măcar
puţin pe patul dur de la cuşetă.
Pentru că avionul decola dimineaţa
am decis să ne plimbăm prin oraş.
În piaţa centrală am admirat
Biserica Sfântul Mihail şi ansamblul
monumental Matei Corvin. Din faţa
statuii ecvestre am trimis
prietenilor de pe Facebook prima
poză. Luminile hipnoptizante,
atmosfera caldă şi plăcută, ne
îndemna să continuăm plimbarea.
Clujul este superb noaptea. Ne-am
desprins cu greu de oraşul feeric,
luând taxiul spre aeroport. Pentru
că mai erau încă două ore până la
îmbarcare, unii au dormit, alţii au
ascultat muzică. Am urcat în avion
nerăbdătoare să contunui această
aventură. Am reuşit să stau trează
doar până am decolat, după care
somnul m-a doborât şi am adormit.
M-am trezit la destinaţie.
Ajunsesem în capitala Germaniei
dornică să încep escapada
germană.
38

Încă de la sosirea în Berlin,
nu aeroportul Schönefeld m-a
cucerit, ci Gara Centrală. Am aflat
că aceasta este un obiectiv turistic.
Dispusă pe două nivele, clădirea
din sticlă şi oţel, cu o arhitectură
futuristă, adăposteşte numeroase
magazine ca un mall autentic. Mai
târziu am aflat că această gară este
cel mai important nod feroviar din
Berlin şi cel mai mare din Europa.
După ce ne-am cazat, am
lasat bagajele, ne-am schimbat, am
pornit entuziasmaţi să cutreierăm
una dintre cele mai mari capitale
europene. Am optat cu toţii pentru
două sightseeing tours ale
orasului. M-a impresionat rigoarea
germană, numeroasele clădiri din
sticla, catedralele şi faptul că era
multă verdeaţă. În Berlin am găsit
mai multe parcuri decât mă
aşteptam.
Aşa cum Sena înconjoară Île
de la Cité în Paris, în acelaşi mod,
râul Spree delimitează Insula
Muzeelor, unde am vizitat Domul
din Berlin. Catedrala m-a
impresionat prin măreţie,
grandoare, iar în momentul când
am păşit în interiorul său, m-a
copleşit o emoţie pe care nu am
mai trăit-o. Fiind o fostă biserică
regală, la subsol era amenajată o
criptă unde sunt înmormântaţi
mulţi membri ai familiei de
Hohenzollern. E foarte greu de
descris în cuvinte ce simţi atunci
când, într-o atmosferă tăcută şi
întunecoasă, păşeşti printre
numeroasele sicrie masive aşezate
ordonat.
Un alt popas al turului cu
sightseeing-ul a fost Poarta
Brandenburg, cel mai important
simbol al Berlinului de care sunt
legate multe evenimente
importante din istoria Germaniei.
După un photoshutting scurt neam
continuat turul.
Cel de-al doilea sightseeing
tour mi-a permis să “bifez” vizual
Zidul Berlinului, Memorialul
Holocaustului, Biserica Memorială
Kaiser Wilhelm, Coloana Victoriei,
Checkpoint Charlie, punctul de
trecere pentru străini, diplomaţi şi
militari, Potsdamer Platz, Turnul
Televiziunii din Alexanderplatz,
unul din punctele de reper ale
orasului.
La finalul turului am trecut
pe lângă Reichstag, clădirea
impresionantă a parlamentului
german, Bundestag, unde am
admirat domul din sticlă, de pe
acoperiş. Deşi eram extrem de
obosită, îmi doream ca acea zi să
nu se termine şi să nu mergem
imediat la hotel. Din păcate ziua a
fost prea scurtă.
În dimineaţa zilei următoare,
după micul dejun, am făcut o
crozieră cu vaporul pe râul Spree.
Timp de o oră am putut admira mai
multe clădiri importante, mai multe
obiective turistice, despre care am
primit informaţii în mai multe limbi
străine de la ghidul de pe vas.
39

Spre Polonia am plecat cu
trenul, o călătorie cu schimbare în
prima localitate poloneză. Nu mă
aşteptam să fim întâmpinaţi chiar
în gara din Zielena Gora. Acolo ne
aştepta un grup de elevi, însoţiţi de
părinţi, profesori şi directoarea
şcolii, toţi cu steagul României în
mână. Am primit câte un trandafir,
multe zâmbete, îmbrăţişări,
prietenie, ospitalitate, căldură.
În ziua următoare am
cunoscut şcoala poloneză unde
învăţau elevii cu care comunicasem
până atunci doar online.
Festivitatea a avut mai multe
momente în care ni s-a prezentat
şcoala, oraşul, regiunea, au fost
marcate etapele proiectului, detalii
ale derulării activităţilor, iar la final
s-au succedat câteva scurte
momente artistice.
În pauză am avut şansa să
mâncăm o mulţime de dulciuri
poloneze. Deoarece erau foarte
apetisante, am încercat să gustăm
din cât mai multe. După-amiaza am
continuat activităţile în colaborare
cu prietenii polonezi. Pentru
acestea ne-am împărţit în două
grupe de lucru. Fiecare grupă a
asistat la câte un atelier cu
activităţi diferite. Am învăţat un joc
interesant prin care am aflat o
mulţime de lucruri despre elevii din
Polonia şi despre ţara lor. La rândul
meu, le-am comunicat informaţii
despre mine, despre şcoala mea,
despre România.
În decursul zilelor petrecute
în Polonia am vizitat Zaborul,
Zielena Gora şi Wroclaw. Acesta
este numit oraşul spiriduşilor
deoarece peste tot în oras sunt
răspândite statuete spiriduşi înalte
de numai 30 de cm, pe care le
găseşti în locuri în care nu te
aştepţi. Sunt integrate armonios în
ambientul urban, nu sunt identice,
iar numărul acestora este în
continuă creştere an de an.
În ultima dimineaţă, mi-am
luat rămas bun cu greu de la elevii
şi profesorii polonezi. Ne-au
condus la gară şi ne-a adus cadouri
de despărţire, dulciuri şi ouă roşii,
pentru că în România era prima zi
de Paşte. Am plecat spre Berlin
pentru a lua avionul către casă, cu
părerea de rău că totul se
terminase prea repede.
Acele zile au fost o
experienta unică, de neuitat, în
care am întâlnit oameni minunaţi şi
am consolidat prietenii noi. Păstrez
în aminitire locuri care mi-au intrat
în suflet, oameni care mi-au
pătruns direct în inimă, emoţii noi
şi puternice.
40

Schimb de experienţă european
prin parteneriatul etwinning
”Forest Breathes, Nature Speaks”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator
program Eco-Şcoală
41

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning
”Forest Breathes, Nature Speaks”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani a implementat parteneriatul
etwinning ”Forest Breathes,
Nature Speaks”. Proiectul a avut
două direcţii de acţiune:
să implice elevi în ateliere
practice de plantare la școlă sau
în împrejurimi şi
să dezvolte ateliere
educaţionale de lucru cu teme
ecologice.
Fondatorii au fost Liceul
Teoretic „Miron Costin” Paşcani,
ROMÂNIA şi Srednja škola
Dragačevo din SEBIA. De-a lungul
derulării lui, activităţilor proiectului
li s-au alăturat parteneri din
Georgia, Turcia, Grecia, Polonia,
dar şi alte şcoli din România şi
Serbia.
Limba de lucru a proiectului
a fost limba engleză, iar grupul
ţintă al acestui proiect l-au
constituit elevii cu vârsta cuprinsă
între 15 şi 19 ani.
Proiectul a fost premiat cu
Certificatul Naţional de calitate în
cadrul eTwinning Prizes, iar în
septembrie, Comisia Europeană,
ne-a anunţat că echipa română a
proiectului “Forest Breathes,
Nature Speaks” a câştigat
Concursul
Move2Learn,
Learn2Move, prin care se oferă
bilete de călătorie la unul dintre
partenerii proiectului, finanţate cu
sprijinul Uniunii Europene prin
Programul Erasmus+.
42

În perioada 3 – 9 aprilie, la
Zespόł Szkόł w Zaborze a avut loc
mobilitatea de formare şi învăţare
Move2Learn, Learn2Move dintre
şcolile partenere. La această
reuniune de lucru au participat
patru cadre didactice şi
treisprezece elevi din România. Din
echipa română de la Liceul Teoretic
„Miron Costin“ din Pascani au
făcut parte doamna Emilia-Felicia
Coșniţă, profesor de informatică și
coordonator al proiectului, d-na
Elena-Simona Baciu, profesor de
limba și literatura română, Emilia-
Maria Albu, de asemenea, profesor
de limba și literatura română, Alice
- Elena Loghin, profesor al limbii
franceze. Ele au însoţiţ 13 elevi de
la Liceul Teoretic Miron Costin din
Pașcani, și anume Silvia Antăluţe,
Andrei-Petru Anton, Lavinia-Elena
Buleu, Bianca Ciurlică Artur
Cravcenco, Vasile Ghiorghiu,
Miriam-Georgiana Hobincă, Ștefan
Irina, George-Ilie Jitaru, Maria
Lipovanu, Ramona-Elena Mocanu,
Ruxandra Popovici, Olivia-Elena
Ungureanu.
Tema întâlnirii a fost
educaţia pentru mediu.
Fiecare şcoală parteneră a
adus şi a prezentat materialele
pregătite :
- documentare despre educaţia
pentru mediu (cu predilecţie pe
activităţi de plantare –
pregătirea solului, achiziţionarea
de plante şi aşternut pentru ele
şi plantarea de puieţi/copaci)
- activităţi derulate de fiecare
şcoală parteneră, metode şi
strategii pregătite pentru
voluntarii implicaţi în activităţile
proiectului, părinţi şi copii, etc.
Deplasarea echipei române s-a
realizat cu mijloace de călătorie
alese astfel încât să se respecte
caracterul durabil al deplasării
(doar mijloace de transport
public). S-a luat în calcul amprenta
de carbon a călătoriei, s-a
respectat un prag maxim al
emisiilor de CO2 în timpul
călătoriei, nu s-a depăşit 200g/km.
Biletele de călătoriei ale
câştigătorilor au fost rezervate şi
achiziţionate de către un
contractant al Comisiei (laureaţii
nu şi-au rezervat biletele singuri).
Valoarea maximă a biletelor
acordate a fost de maxim 350 euro
pentru fiecare persoană care
călătoreşte.
La apelul solemn al festivităţii
de bun-venit printre invitaţi am
remarcat participarea primarului
oraşului Zabor, dl Robert Sidoruk,
ambasadorul Programului
43

eTwinning în Voievodatul Lubuskie,
d-na Dagmara Szczecińską,
doamna secretar Danuta Głuszak,
preotul Stanisław Stefańczyk, şeful
districtului forestier Przytok, d-l
Łukasz Bednarczyk, un prieten al
școlii Jerzy Janus, directorul Clinicii
psihologice și pedagogice din
Sulechowie, dl Lech Merda,
Președinte al Consiliului Comunelor
Zabór, d-na Anna Łagoda și dl
Eugeniusz Martyniuk Sołtys,
responsabilul cu achizitiile.
Deschiderea a fost făcută de
directorul şcolii poloneze d-na
Beata Łokciewicz. Coordonatorii
polonezi ai proiectului, doamnele
Agata Waltrawska şi Małgorzata
Pieniążek au făcut scurte
prezentări ale proiectului „Forest
Breathes, Nature Speaks“, ale
ţărilor partenere, ale școlilor
participante, ale regiunii unde
locuiesc. În cadrul acestei
festivităţi am putea vedea cât de
frumoasă este zona şi municipiul
Zabór cu pădurile, apele și
podgoriile sale. În segmentul
artistic al evenimentului, elevii
şcolii poloneze ne-au încântat cu
frumosul dans „Krakowiak“,
grupul “Doi plus unu” a cântat
cântecul „Veniţi să coloraţi lumea
noastră", ne-am încântat cu o
scenetă hazlie în care personaj
important a fost Dracula, iar elevii
din corul şcolii au cântat în 5 limbi
“Frère Jacques“.
După finalizarea părţii artistice
poloneze, a urmat intervenţia
notabilă a echipei române. Fiecare
dintre membrii echipei s-a
prezentat și a povestit pe scurt
despre el însuși. După care,
profesorii români au punctat pe
scurt evenimente comune ale
istoriei româno-poloneze. Au
accentuat faptul că patronul şcolii
noastre, Miron Costin, a locuit
mulţi ani în Polonia, distincul
cărturar fiind nobil polon.
Partenerii polonezi au avut ocazia
de a asculta cântece româneşti.
Însoţiti de ukulele am cântat
împreună Andri Popa. Am
schimbat cadouri simbolice, am
plantat virtual un copac plin de
flori, iar în cele din urmă am făcut o
fotografie.
Programul a continuat cu
ateliere de lucru pe două grupe.
Într-unul s-a făcut schimb de
dansuri tradiţionale. Elevii şcolii din
Zabor i-au învăţat pe cei români
polka poloneză. S-au exersat
mişcările de bază ale acestui dans,
atât individual, cât şi în perechi.
Pentru o realizare mai exactă şi mai
bună a tehnicii de execuţie a
paşilor şi figurilor de dans s-au
44

făcut echipe mixte şi exerciţii de
acomodare. Echipa română a
completat atelierul cu
braşoveanca. Utilizând varianta
“slow” s-au învăţat paşii acestor
dansuri.
Într-un alt atelier s-a aplicat
jocul “Guess the person“. După
prezentările
individuale,
participanţii au trebuit să extragă
dintr-un bol bileţele cu cerinţe de
identificare a zece persoane ce
corespund unor indicii. Pe foi de
hârtie individuale fiecare membru
al echipei trebuia să identifice cât
mai multe nume de persoane şi să
ghicească persoana ce corespunde
caracterizării respective. Câştiga
echipa care a identificat cele mai
multe nume.
Am participat la ateliere de
cunoaştere a istoriei şi locului unde
pe află şcoala poloneză. Am la
Palatul din Zabor pentru a vedea
camera de Cristal. Palatul este
înconjurat de un șanţ cu
adâncimea de 3 m și lăţimea de 15
m. În spatele lui se află un parc
imens cu mulţi copaci bătrâni (de
20 de hectare) ce se învecinează cu
Lacul Liwno.
Am continuat pe jos până la
Centrul pentru Viticultură
Lubuskie, construit pentru
dezvoltarea brandului turistic al
regiunii, pentru integrarea tradiţiei
de identitate în cultivarea viţei de
45

vie și producţia de vin în regiune.
Lubuskie Centrum Winiarstwa este
şi o bază știinţifică și didactică care
le permite elevilor să studieze
modul de realizare al vinul, dar și
un centru de consiliere pentru
viticultori. La acest centru pentru
care regiunea este renumită, neam
familiarizat cu informaţii
despre podgorii.
În timpul mobilităţii partenerii
români și polonezi au desfășurat
mai multe activităţi împreună în
Zielona Góra, cel mai mare oraș din
Voievodatul Lubusz, un vibrant
oraș plin de tineri datorită
universităţii sale.
Ne-am deplasat în Zielona
Góra unde am văzut una dintre
cele mai recunoscute atracţii
turistice ale orașului, Palmiarnia.
Faimoasa Palm House oferă
posibilitatea de a vedea panorama
oraşului, fiind situată în partea de
sus a Winny Hill. În complex există
aproximativ 150 de specii de plante
exotice din zonele ecuatoriale și
tropicale, sunt amenajate acvarii
unde se pot admira sturioni și
pirania, precum și o cafenea și un
restaurant cu un ring de dans unde
sunt organizate evenimente
culturale și ocazionale.
Atelierele de cunoaştere a
istoriei locului au continuat la
un muzeu foarte frumos, Muzeum
Ziemi Lubuskiej (Muzeul Regiunii
Lubusz), unde ni s-au prezentat
într-o ordine tematică și
cronologică informaţii despre arta,
istoria și specificul regiunii,
exponate legate de istoria Sileziei
Inferioară și Brandenburg, în
special cum a evoluat oraşul
Grünberg spre a deveni Zielona
Góra de azi.
Am văzut Muzeul Torturii
Antice, care conţine cea mai mare
expoziţie din Polonia ce ilustrează
aplicarea dreptului penal, sistemul
de executare a sentinţelor și
metodelor de tortură din Evul
Mediu până în secolul al XVIII-lea.
În pivniţele muzeului întunecat nea
fost prezentată o colecţie
interesantă de obiecte și replici ale
uneltelor folosite în timpul
proceselor de vrăjitorie și execuţii
ale condamnaţilor.
În galeria destinată Muzeului
Vinului am văzut singura expoziţie
permanentă din Polonia care
prezintă atât istoria viticulturii, cât
și problemele legate de cultura
vinului, deoarece Zielona Góra este
faimoasa capitală a vinului din
Polonia, precum și cea mai nordică
regiune viticolă din Europa. În
fiecare an, un festival de film are
loc în timpul verii și, în toamnă, un
46

Schimb de experienţă european prin parteneriatul etwinning
”Forest Breathes, Nature Speaks”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
important festival de vin,
Winobranie. Din acest motiv,
Zielona Góra a obţinut porecla
"Orașul vinului".
În momentele de odihnă şi
plimbare prin centrul vechi al
oraşului, am văzut piaţa veche a
orașului și turnul primăriei, am
admirat numeroasele statui
Bachusiki răspândite prin tot
oraşul.
În sala Planetariului Venus nea
aşezat în scaune confortabile
înclinate unde am vizionat un film
despre cerul înstelat, fenomenele
care se petrec pe acesta în orice
moment și de oriunde pe Pământ
sau în spaţiu, am văzut obiecte din
universul apropiat și îndepărtat
prin navigarea între planete, stele
și nebuloase. Sub cupola mobilă,
cu numeroasele efecte vizuale și
sonore am trăit o experienţă de
neuitat, o proiecţie 3D despre
spaţiu ce merită văzută.
Obiectivul reuniunii a fost
realizat cu succes, iar impactul
asupra grupului ţintă a fost pozitiv.
Au fost împărţite certificatele de
participare.
Deşi aceste activităţi au
devenit deja istorie, a fost o
reuniune fructuoasă care și-a
realizat obiectivul propus şi pe care
ne-o vom aminti cu drag mulţi ani.
A fost uimitor.
47

De Ziua Verde a EcoŞcolilor a apărut
”Livada solidară franco-română”
Loghin Alice-Elena
Membru Comitet Eco-Şcoală
48

De Ziua Verde a Eco-Şcolilor a apărut
“Livada solidară franco-română”
prof. Loghin Alice-Elena
Membru activ al programului
Eco-Scoala, Liceul Teoretic ”Miron
Costin” a participat în fiecare an la
Ziua Verde a Eco-Școlilor,
eveniment monitorizat în România
de CCDG (Centrul Carpato-
Danubian de Geoecologie), iar la
nivel internaţional de FEE. În
școala noastră s-au iniţiat o serie
de activităţi prin care s-a semnalat
importanţa implicării directe ȋn
dezvoltarea spaţiilor verzi și s-a
demonstrat responsabilitate faţă
de natură. O activitate de succes a
fost proiectul “Livada solidară
franco-română”. Implicaţi în acest
proiect au fost elevi și profesorii
voluntari ai școlii noastre.
Derulând de mai mulţi ani
activităţi în parteneriat cu membrii
asociaţiei Gipsy Eye, elevi și
profesori ai școlii noastre au fost
voluntari în primul mare proiect
franco-român al Asociaţiei Gipsy
Eye, asociaţie care luptă pentru
integrarea rromilor în societatea
română în parteneriat cu tineri, mai
ales din Franţa.
Proiectul “Livada solidară
franco-română” a avut ca scop
principal împădurirea unui teren
din zona Brătești. Acesta a avut
activitatea centrală pe 29
octombrie, când s-a marcat Ziua
Verde a Eco-Școlilor. La activitate
au participat voluntari români și
49

francezi, elevi de gimnaziu și de
liceu. Aceștia au plantat 800 de
pomi roditori: meri, peri, gutui,
pruni.
După un prim moment de
prezentare și cunoaștere
reciprocă, moderat de președintele
asociaţiei Gipsy Eye, participanţilor
li s-a făcut o demonstraţie și li s-a
explicat modul corect de plantare
a unui copac de către un inginer
silvic. Fiecare din cele șapte școli
implicate (Liceul Teoretic „Miron
Costin” Pașcani, Colegiul Tehnic de
Căi Ferate „Unirea” Pașcani, Școala
Gimnazială Hărmăneștii – Vechi,
Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc”
Pașcani, Școala Gimnazială
Heleșteni, Școala Specială Pașcani,
Colegiul Tehnic “Danubiana” din
Roman) a avut repartizată câte o
parcelă ce a trebuit plantată
conform instructajului primit.
Vremea bună a contribuit la
atingerea obiectivelor proiectului și
a făcut posibil succesul proiectului
iniţiat de membrii Asociaţiei Gipsy
Eye: transformarea celor 5000 de
metri pătraţi de pământ într-o
livadă de solidaritate a românilor și
francezilor.
Elevii și-au dezvoltat abilităţi
practice, și-au petrecut timpul liber
într-un mod util și plăcut, și-au
făcut prieteni noi, și-au exersat
cunoștinţele de limba franceză
socializând cu voluntarii francezi,
au interacţionat la un pahar de ceai
și o plăcintă. După ce au plantat și
au udat copacii, au plecat încântaţi
și au confirmat că vor mai participa
la activităţi de acest gen.
Proiectul a dovedit că este un
parteneriat viabil între unităţi
şcolare din regiunea noastră și a
confirmat implicarea continuă a
școlii noastre pentru obţinerea
unor performanţe de mediu.
Evenimentele organizate cu ocazia
Zilei Verde a Eco-Școlilor au
contribuit la schimbarea
mentalităţii privind ocrotirea
naturii și protecţia mediului
înconjurator, iar proiectul “Livada
solidară franco-română” a făcut
posibilă formarea în rândul elevilor
a unui comportament mai
prietenos” faţă de mediu prin
intermediul unor activităţi eco pe
care liceul nostru le desfăşură în
colaborare.
50

Informarea şi implicarea şcolilor şi comunităţii
• Panouri în şcoală şi curtea şcolii
• Buletine informative
• Pagini şi grupuri de FaceBook
• Pe site CCDG
• În media locală
51

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală
de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Paşcani a fost recompensată cu
Trofeul EcoSchools 2017-2019.
Codul ECO al şcolii:
ADOPTĂM
UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”
Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron
Costin” Paşcani. Conţinutul acestuia (text, fotografii) este furnizat de către membrilor comitetului şi
este preluat în timpul activităţilor acestora. Informaţiile și opiniile exprimate reprezintă
responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Coordinator,
Prof. Coşniţă Emilia-Felicia
52