Observatorul European_Mai 2019

MAI 2019// Nr.2
Observatorul
European
Alegerile europarlamentare 2019
Cetățenii cu drept de vot din Uniunea
Europeană și-au ales viitorul
Parlament European
https://rezultate-alegeri.eu/
În perioada 23-26 mai 2019, cetățenii UE au
votat asupra componenței noului Parlament
European. În urma votului, au fost aleși cei
751 eurodeputați care vor reprezenta
cetățenii la nivelul UE până în 2024.
Aproximativ 51 la sută din cei 420 de
milioane de cetățeni europeni cu drept de vot
şi-au exprimat opțiunea. Aceasta reprezintă
o creștere cu opt la sută comparativ cu
europarlamentarele de acum cinci ani. Poate
fi constatată o participare activă la vot.
Multiplele proteste și dorința de
contracarare a partidelor eurosceptice și
populiste de dreapta au fost factorii de
mobilizare la vot.
Urmare a scrutinului, vor avea loc
negocierile care vor decide următoarea
configurație a Parlamentului European, ce se
referă la constituirea Grupurilor politice, dar
și a alianțelor posibile, fapt care va influența
viitoarea orientare politică a Uniunii
Europene.
Forțele politice tradiționale, popularii,
socialiștii și liberalii își păstrează poziția
consistentă în Parlamentul European, iar
partidele eurosceptice și eurofobe câștigă
teren, dar nu în proporția temerilor
anticipate până la alegeri, astfel, partidele
pro-europene rămân în continuare
dominante, accentuând din nou construcția
europeană ca prioritate pentru majoritatea
cetățenilor UE.
Cine a câștigat în Europa și cum va
arăta viitorul Parlament European?
Partidul Popular European are o scădere
de la 216 la 178, ca și Social-Democrații
europeni, care au obținut 153 de locuri față
de 185. O creștere numerică o au liberalii,
care au obținut 105 mandate față de 69 și
ecologiștii - 69 mandate față de 52.
Formațiunile apropiate de extrema
dreaptă, în total, au acumulat puțin peste
100 de mandate.
În multe dintre cele 28 de ţări membre s-a
constatat o diminuare a marilor partide de
centru de până acum. În schimb, au
devenit mai puternici liberalii, ecologiștii
și naționaliștii. Experții de la Bruxelles
vorbesc despre un proces de fragmentare a
scenei politice, aflat în plină desfășurare.
Ce urmează după alegerile
europarlamentare?
https://www.libertatea.ro/stiri/la-bruxelles-a-inceput-luptapentru-principalele-functii-dupa-alegeri-2649291
La moment liderii țărilor membre UE sunt
în examinarea candidaturilor la funcțiile
cheie în Uniunea Europeană. La 28.05.19,
șefii de state membre UE s-au reunit într-o
ședință informală la Bruxelles, pentru a
discuta rezultatele alegerilor
europarlamentare și procesul de înaintare a
candidaților la funcțiile cheie: Comisia
Europeană, Consiliul Uniunii Europene și
Înaltul Comisar UE pentru politică externă
și securitate, care urmează a fi aprobați
până la 01 noiembrie 2019. De notat că
până la data respectivă, aceste portofolii
sunt păstrate după Jean-Claude Juncker,
Donald Tusk și Federica Mogherini. Cea mai
mare luptă va fi dată pentru postul de șef a
Consiliului UE, care are cea mai mare
influență în structura puterii UE.
Parlamentul UE urmează să se convoace la începutul lunii Iulie curent
Angela Merkel promovează ideea potrivit căreia conducerea UE să fie aleasă cât mai rapid,
după principiul ”candidat unic” (Spitzenkandidat). Potrivit principiului respectiv, toate
fracțiunile principale înaintează candidați pentru funcția de șef al Consiliului UE, iar
câștigătorul alegerilor (candidatul unic al coaliției fracțiunilor) care are cele mai multe
locuri în Parlamentul UE este numit la funcția respectivă în cadrul summit-ului UE și în
cadrul ședinței Parlamentului UE. Potrivit sistemului respectiv, candidatul cu cea mai
mare șansă este Manfred Weber - susținut de Merkel. De notat, că nu toți liderii europeni
împărtășesc ideile cancelarului german, ce ține de procedura de alegere a conducerii UE,
în special Emmanuel Macron nu-l susține pe Weber. Concomitent, președintele Franței se
împotrivește sistemului ”candidat unic” propus de Merkel.
PAGE 1

Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observatorul
European
Realizările Parlamentului
European 2014 – 2018
Actualități Europene
Principalele decizii legislative
din legislatura 2014 - 2018 a
Parlamentului European sunt:
Siguranța zborului - Pentru a
combate terorismul și alte forme
grave de criminalitate, în 2016
Parlamentul European a sprijinit
norme care să oblige companiile
aeriene să dea autorităților datele
pasagerilor pentru toate zborurile
către UE și viceversa.
Combaterea
utilizării
neraționale a produselor de
plastic - În martie 2019,
Parlamentul European a aprobat o
nouă lege care interzice o gamă de
articole de plastic de unică folosință,
pungile, farfuriile, tacâmurile și
paiele pentru servit băuturi.
Reforma protecției datelor -
Parlamentul European a aprobat
noi reguli adaptate la era digitală.
Regulile privind confidențialitatea
datelor, protecția datelor au intrat
în vigoare în mai 2018 și oferă
cetățenilor europeni mai mult
control asupra modului în care sunt
utilizate datele lor personale.
Parlamentul a actualizat, de
asemenea, normele UE privind
drepturile de autor în mediul digital.
Undă verde pentru acordul
pentru mediu de la Paris -
Printr-un vot istoric, în 2016,
Parlamentul European a aprobat
acordul de la Paris, un acord de
referință pentru combaterea
schimbărilor climatice. Acesta
presupune o serie de măsuri pentru
reducerea emisiilor de carbon și
stimularea utilizării surselor
regenerabile de energie.
Deschiderea pieței de plăți
online pentru reducerea
comisioanelor și a fraudelor -
Consumatorii au acces mai larg și
mai ușor la produse, rezervări de
hoteluri, închirieri de mașini, bilete
la festivaluri de muzică din alte state
UE și multe altele.
Eficiența energetică – Consumatorii europeni se
pot aștepta să economisească în medie până la 500
de euro pe an la facturile de energie, datorită
simplificării etichetării energetice ale aparatelor
electrocasnice, aprobată de deputații europeni în
2017.
Mai multe oportunități de studiu sau de
formare în străinătate - Pentru a permite mai
multor europeni să beneficieze de programul
educațional și de formare emblematic al UE, în
martie 2019, deputații europeni au solicitat ca
finanțarea programului Erasmus + să se tripleze în
perioada 2021-2027.
Reforma drepturilor de autor – În martie
2019, Parlamentul European a votat în favoarea noii
Directive privind drepturile de autor, menită să
aducă beneficii concrete cetățenilor, tuturor
sectoarelor creative, presei, cercetătorilor, celor
care lucrează în domeniul educației și instituțiilor
de patrimoniu cultural.
Noi limite pentru emisiile de dioxid de
carbon - Noile norme vor garanta că, din
2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu
37,5 % mai puțin CO2, iar camionetele noi, în
medie, cu 31 % mai puțin CO2 comparativ cu
nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât
autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația
de a emite cu 15 % mai puțin CO2.
Echilibrul dintre viața profesională și cea
privată a părinților și îngrijitorilor - În aprilie
2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a
reconcilia viața profesională și viața de familie.
Acestea se referă la concediu de paternitate și
concediu pentru îngrijirea rudelor bolnave și
drepturi pentru lucrători temporari.
Aprobarea acordului istoric de liber schimb
UE - Japonia - Este cel mai mare acord comercial
bilateral negociat vreodată de Uniune.
Eliminarea tarifelor de roaming - UE a
eliminat taxele de roaming între statele membre
UE, iar noile reguli referitoare la apelurile
internaționale au intrat în vigoare la 15 mai curent.
Totodată, costul apelurilor între statele UE este
limitat la 19 cenți pe minut, iar al sms - la 6 cenți.
Reducerea costurilor apelurilor face parte dintr-o
strategie pentru piața digitală care dorește să se
asigure că toți europenii, indiferent de locul unde
locuiesc sau veniturile pe care le au, pot participa la
economia și societatea digitală.
Consiliul Europei a redat Federației
Ruse dreptul de vot
Consiliul Europei, reunit la Helsinki la 17
mai curent, a adoptat o rezoluție prin care
Rusiei i se redă dreptul de vot, suspendat
după anexarea peninsulei Crimeea. La
reuniunea care a marcat 70 de ani de
existență a structurii pan-europene de
apărare a drepturilor omului, miniștrii de
externe din cele 49 de țări membre au
aprobat o declarație prin care se afirmă că
toți membrii au dreptul de participa, în mod
egal, la procesul decizional.
Rusia este membră în Consiliul Europei din
1996 și cotizează anual circa 37 de milioane,
reprezentând cam 7% din bugetul
organizației cu sediul la Strasbourg.
Parlamentul European a votat
simplificarea procedurilor de
obținere a vizelor de scurtă ședere în
UE
Uniunea Europeană va simplifica
procedurile de solicitare și eliberare a
vizelor de scurtă ședere și va folosi politica
sa de vize pentru a încuraja țările din afara
UE să coopereze în domeniul migrației.
Noul Cod al UE privind vizele stabilește
procedurile și condițiile de acordare a
vizelor cetățenilor din peste 100 de țări din
afara UE care călătoresc în UE pe perioade
scurte (până la 90 de zile în orice perioadă
de 180 de zile).
Astfel, cererile de viză pentru scurtă ședere
vor trebui depuse înainte cu șase luni și
până la 15 zile înainte de călătorie. Totodată,
taxa de viză va crește de la 60 la 80 de euro,
studenții și cercetătorii sunt scutiți de plata
taxei de viză. Numărul de cereri de viză a
crescut cu 50% în ultimii ani, de la 10,2
milioane în 2009 la 15,2 milioane în 2016.
PAGE 2

Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observatorul
European
Pentru o Europă mai sănătoasă
Toate statele membre ale Uniunii Europene
vor fi obligate să limiteze cantitatea de acizi
grași trans nesaturați din alimente, potrivit
unui regulament adoptat recent de Comisia
Europeană. Acizii trans sunt cele mai nocive
grăsimi din alimente, considerate
responsabile pentru declanșarea unor
afecțiuni (boli cardiovasculare, accident
vascular cerebral, diabet, cancer, Alzheimer)
ce provoacă anual 50 000 de decese în
Europa. Produsele alimentare care nu sunt
conforme nu vor mai putea fi introduse pe
piață după data de 1 aprilie 2021.
Măsura vizează alimentele bogate în grăsimi
procesate, precum margarina, produsele de
tip fast food, mezelurile, produsele de
patiserie, prăjiturile, biscuiții, popcornul
pentru microunde, chipsurile, mâncarea
semi-preparată sau supele la plic.
Regulamentul Comisiei Europene prevede
că toate statele membre ale Uniunii
Europene sunt obligate să limiteze cantitatea
de acizi trans la maximum 2 grame la 100 de
grame de grăsime din conținutul produselor
alimentare.
Drumuri mai sigure în UE, începând cu 2022
Mașinile noi din UE vor trebui dotate obligatoriu cu
dispozitive care limitează viteza începând cu 2022.
Parlamentul European a aprobat, recent, reguli noi ce vor
îmbunătăți siguranța rutieră și vor reduce numărul accidentelor.
Parlamentul de la Bruxelles susţine introducerea sistemelor
avansate de siguranţă rutieră la toate autovehiculele vândute în
Europa, începând cu 2022 pentru modelele noi și în 2024 pentru
modelele deja existente. Noile reguli fac ca echipamentele
avansate de siguranță rutieră să devină obligatorii în UE. Acestea
includ sisteme de limitare a vitezei, de frânare automată de
urgență, de avertizare avansată a distragerii șoferului, sistemul de
detectare a alcoolului și dispozitivele electronice de înregistrare a
datelor. Aceste tehnologii au scopul de a reduce accidentele
rutiere cu 20 % şi de a detecta bicicliştii şi pietonii.
1 milion de euro pentru Moldova din partea UE
Un grup de savanți de la Universitatea
Tehnică a Moldovei a primit din partea UE
1 milion de euro pentru descoperirea unei
substanțe unice în lume. Este vorba de
aerogalnit – un materialul inorganic care
are proprietatea de a atrage şi în acelaşi timp
de a respinge apa.
Banii au fost oferiți de Comisia Europeană în
cadrul unui program de granturi
și vor fi folosiţi pentru continuarea
cercetărilor în domeniu şi crearea unor
concepte de implementare a substanţei.
Aerogalnitul a fost creat de către savanții
moldoveni, în comun cu un grup de
cercetători străini, după aproape cinci ani de
cercetări. Descoperirea a fost recunoscută în
întreaga lume.
Inventatorii de la UTM au creat și conceput
un dispozitiv pe bază de aerogalnit, care va
putea fi folosit pentru studierea spațiului
cosmic. În era tehnologiilor, acest material ar
putea fi folosit pentru blocarea undelor
periculoase emise de aparatele
electrocasnice, telefoanele mobile sau altor
dispozitive radioactive.
https://diez.md/2019/05/24/savantii-de-la-utm-au-fostpremiati-cu-un-milion-de-euro-pentru-o-descoperireunicalume/?fbclid=IwAR0J73JQHNxtDYatGpxR_HHsoF7jJqP
Y0HJfuklGj6KPQWOqrYrNgSoYpH8
Republica Moldova ar putea
primi un miliard de euro pentru
construcția unei autostrăzi
În Republica Moldova ar putea fi construită
o autostradă cu o lungime de 100 de km.
Finanțarea ar putea fi oferită de Comisia
Europeană, care examinează deja
posibilitatea alocării unui miliard de euro
pentru acest proiect.
http://tvrmoldova.md/actualitate/republica-moldova-ar-puteaprimi-un-miliard-de-euro-pentru-constructia-unei-autostrazi/
Ideea de a construi o autostradă în
Republica Moldova aparține unui grup de
șapte ONG-uri de la Chișinău, iar subiectul
ar fost inclus deja pe agenda de lucru a
Comisiei Europene şi a Băncii Europene de
Investiții. Miza autostrăzii constă în
interconectarea printr-un coridor rutier a
regiunilor Odessa-Chişinău-Iaşi-Târgu-
Mureş-Budapesta-Viena-Munchen. Această
conexiune ar urma să motiveze marii
investitori să opteze pentru regiunea Est-
Europeană în calitate de zonă ce are o mare
piață de investiții, de produse alimentare
calitative, acces la infrastructură rutieră
modernă, care are şi potențial de forță de
muncă.
PAGE 3

Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observatorul
European
10 ani de la crearea
Parteneriatului Estic
Summit istoric
al liderilor UE
În cei zece ani de la crearea Parteneriatul
Estic, Republica Moldova s-a bucurat de o
nouă identitate şi a devenit mai atractivă
pentru investiții şi dezvoltare. Creșterea
schimburilor comerciale şi călătoriile fără
vize sunt doar câteva dintre beneficiile
obținute în urma acestui acord.
Republica Moldova a fost prima dintre cele
șase ţări ale Parteneriatului Estic care a
beneficiat de regimul liberalizat de vize cu
Uniunea Europeană. A urmat semnarea
Acordului de Asociere şi de Liber Schimb. UE
a devenit principala piaţă de desfacere şi
generatorul de proiecte care a schimbat faţa
ţării.
Zece ani de implementare reprezintă şi un
prilej de regândire şi dinamizare a PE, prilej
de a defini viitorul proiectului printr-un
demers incluziv şi fezabil. Sunt în continuare
necesare reforme care să consolideze
democrația şi statul de drept în cele șase state
ex-sovietice, după cum sunt alte
angajamente sectoriale din cadrul PE rămase
restante şi care necesită a fi realizate, în timp
ce formula ”mai mult pentru mai mult”
reprezintă în continuare o provocare, mai
ales pentru cele trei state care
implementează Acorduri de Asociere şi au
declarată prioritară aderarea la Uniunea
Europeană.
Theresa May demisionează
Theresa May a anunţat recent că va
demisiona din funcţia de lider al Partidului
Conservator şi de prim-ministru al Marii
Britanii. Premierul guvernului britanic a
declarat că a făcut „tot ceea ce a putut“
pentru a onora rezultatul referendumului
pentru Brexit şi că „regretă profund“ faptul
că nu a putut duce la bun sfârşit procesul de
ieşire a Marii Britanii din Uniunea
Europeană. Totuși, nu a reuşit să convingă
majoritatea şi nici opoziţia în Parlament cu
planul său al „ultimei şanse” în vederea
implementării Brexitului, chiar dacă a
propus o serie de compromisuri, inclusiv
posibilitatea unui al doilea referendum şi
rămânerea într-o uniune vamală temporară
cu Uniunea Europeană (UE). Parlamentarii
britanici au declarat că propunerile privind
Brexitul sunt superficiale.
Orașul Sibiu a fost pentru o zi locul de
întâlnire al celor mai puternici oameni din
Europa. La summit-ul UE de la Sibiu,
desfășurat pe data de 9 mai, au participat
șefi de state și de guverne din statele
membre ale UE. Liderii europeni s-au
concentrat asupra unor planuri strategice
pentru Uniune pentru anii care urmează.
Oficialitățile au discutat despre următoarea
agendă strategică a UE pentru perioada
2019-2024. Au făcut schimb de opinii cu
privire la provocările și prioritățile cu care
se va confrunta UE în următorii 5 ani.
Discuțiile de la Sibiu s-au bazat pe o notă a
Agendei liderilor elaborată de președintele
Consiliului European Donald Tusk și au fost
structurate în două părți: una dedicată
dimensiunilor externe, cealaltă consacrată
dimensiunilor interne. Agenda strategică va
fi utilizată pentru planificarea lucrărilor
Consiliului European și va servi drept bază
pentru programele de lucru ale celorlalte
instituții ale UE.
Theresa May va rămâne în funcție până la
desemnarea unui nou lider al Partidului
Conservator. Succesorul lui May urmează să
fie numit până la vacața parlamentară care
începe la 20 iulie 2019.
Va putea Marea Britanie adera din
nou la Uniunea Europeană?
Teoretic, da. Negocierile de aderare vor
începe de la zero, iar pentru primirea înapoi
în blocul comunitar va fi nevoie de acordul
tuturor celorlalte 27 de state membre. De
asemenea, britanicii ar putea fi obligați să
adopte moneda unică europeană şi să adere
la spațiul Schengen, atribute europene de la
care au fost exceptați. Unele companii au
anunțat deja că îşi mută o parte din
operațiuni în alte capitale europene.
PAGE 4

Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observatorul
European
Alegerile Europarlamentare 2019 în cifre
Cinci state au resimţit noua viziune a electoratului, văzută de analiştii politici ca o palmă dată vechii ordini europene. Cele mai mari
schimbări au apărut chiar în nucleul Uniunii: în Germania şi Franţa. În Italia, Marea Britanie şi Grecia, rezultatul votului este considerat
un răspuns dur faţă de politica actualelor Guverne, confruntate cu o criză a imigraţiei. Câştigători, dar şi mari perdanţi ai alegerilor
europarlamentare din Germania, conservatorii cancelarului Angela Merkel au ieşit pe primul loc. Însă cele 28,7 procente obţinute sunt cele
mai mici din istorie. Marele învingător este Partidul Verzilor. Cu o abordare pro-europeană diferită, formaţiunea a reuşit să convingă mai
ales publicul tânăr.
Cei mai mulţi europeni şi-au îndreptat atenţia spre partidele anti-sistem. În Franţa, partidul extremist al lui Marine Le Pen, care
promovează o politică anti-imigraţie, l-a devansat cu mai puţin de un procent pe cel al preşedintelui Emmanuel Macron. În Spania şi Italia,
ţări în care se află cele mai numeroase comunităţi de români, formaţiunile aflate la putere şi-au consolidat poziţia.
În Parlamentul European ajunge şi o formaţiune care consideră NATO o organizaţie teroristă. Un succes absolut au înregistrat şi partidele
premierilor din Bulgaria şi Ungaria. Înfiinţată în urmă cu doar şase săptămâni, formaţiunea britanică Partidul Brexitului a obţinut şi ea o
victorie răsunătoare. Cea mai mare prezenţă la urne a fost în Belgia, 88%. Cifrele nu sunt întâmplătoare, pentru că votul este obligatoriu
în această ţară. Parlamentul European se anunţă, aşadar, extrem de divizat. Prin urmare, consensul asupra unor subiecte sensibile va fi
mult mai greu de obţinut.
Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European?
Repartizarea mandatelor variază în funcție de mărimea populației. Germania va avea 96 de mandate, Franța 74, Italia și Regatul Unit câte
73, Malta, Ciprul și Luxemburgul doar 6. În prezent, România are 32 de europarlamentari. După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul
va avea doar 705 deputați. O parte din mandatele britanice vor fi desființate, iar altele vor fi redistribuite. Franța și Spania vor obține câte
cinci, Italia și Olanda câte trei mandate. România va obține un mandat și va ajunge, astfel, la 33 de reprezentanți în Parlamentul European.
PAGE 5