Observator European Aprilie 2019

APRILIE 2019 // Nr.1
Observatorul
European
CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ?
Drapelul Uniunii Europene
Date generale despre UE
https://europa.eu/european-union/about-eu/easy-to-read_ro
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și
economică a 28 de state membre situate în
principal în Europa.
Uniunea Europeană își are originea în
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
(CECO) și în Comunitatea Economică Europeană
(CEE), înființate în 1951 prin Tratatul de la Paris,
respectiv în 1957 prin Tratatul de la Roma.
Membrii inițiali ai Comunității Europene au fost:
Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și
Țările de Jos.
În 1993, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului
de la Maastricht a fost înființată Uniunea
Europeană. Cea mai recentă modificare majoră a
bazei constituționale a UE este Tratatul de la
Lisabona, întrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Uniunea Europeană a creat spațiul Schengen. În
prezent, 22 din 28 de state membre ale UE fac
parte din spațiul Schengen. De asemenea, 4 țări
din afara UE fac parte din spațiul Schengen
(Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia).
Majoritatea țărilor care fac parte din Uniunea
Europeană folosesc aceeași monedă - euro.
Statele membre ale Uniunii Europene
Principalele instituții ale Uniunii Europene implicate în elaborarea și
adoptarea legislației europene
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutionsbodies_ro
Elaborarea și adoptarea legislației
europene implică 3 instituții:
Parlamentul European - organul
legislativ al UE, cu sediile la Bruxelles,
Strasbourg și Luxemburg, format din
751 de deputați, aleși direct de către
cetățenii UE, o dată la 5 ani.
Numărul deputaților din fiecare țară
este, în principiu, proporțional cu
populația sa, dar în practică se aplică
sistemul „proporționalității degresive”,
nicio țară nu poate avea mai puțin de 6
parlamentari sau mai mult de 96, iar
numărul total al acestora nu poate depăși
751. Membrii Parlamentului European
sunt repartizați în funcție de afiliere
politică, nu de naționalitate.
Consiliul Uniunii Europene -
reprezintă guvernele statelor membre ale
UE, adoptă legislația europeană și
coordonează politicile UE. Membrii
Consiliului sunt miniștrii din fiecare țară
UE care răspund de domeniu de politică
supus discuțiilor. Fiecare stat membru al
UE deține președinția prin rotație, pe o
perioada de 6 luni. Împreună cu
Parlamentul European, Consiliul este
principalul organism cu putere decizională
al UE.
NB: Nu trebuie confundat cu Consiliul
European și Consiliul Europei.
Comisia Europeană – este organul
executiv al UE, independent din punct de
vedere politic. Este responsabil de
elaborarea și propunerea noilor acte
legislative și de punerea în aplicare a
deciziilor Parlamentului European și ale
Consiliului UE.
PAGE 1

Direcția informațional-analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observator
EU
Politica Europeană de
Vecinătate
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) este un instrument de
relații externe a Uniunii Europene care are menirea să apropie
legăturile cu țările din estul și sudul Europei cu UE
Dimensiunile
regionale
Parteneriatul estic
http://www.mfa.gov.md/totul-despre-pae/
Prin intermediul Politicii europene de
vecinătate (PEV), UE oferă vecinilor săi
o relație privilegiată, care se bazează pe
un angajament reciproc în favoarea
valorilor comune (democrație și
drepturile omului, statul de drept, buna
guvernare, principiile economiei de
piață și dezvoltarea sustenabilă). PEV
sprijină coordonarea politică și
aprofundarea integrării economice,
îmbunătățirea mobilității și contactele
interpersonale. Nivelul de ambiție al
acestei relații depinde de măsura în care
aceste valori sunt împărtășite. PEV
rămâne distinctă de procesul de
extindere, deși aceasta nu afectează
modul în care relațiile dintre țările
vecine și UE pot evolua în viitor.
UE sprijină îndeplinirea obiectivelor
PEV prin acordarea unui sprijin
financiar și prin cooperarea politică și
tehnică. Fondurile sunt furnizate în cea
mai mare parte prin intermediul
Instrumentului european de vecinătate
(IEV), cu un buget de 15,4 miliarde EUR
pentru perioada 2014-2020.
Cooperarea pe dimensiunea parlamentară a PaE este efectuată în cadrul
Adunării Parlamentare EURONEST.
Înființată în 2011, Adunarea Parlamentară EURONEST constituie componenta
parlamentară a Parteneriatului Estic și este responsabilă pentru consultarea,
supravegherea și monitorizarea acestuia. Obiectivul său principal este de a reuni
parlamentele din țările care fac parte din PEs și Parlamentul European și de a
intensifica contactele interpersonale, de a promova participarea activă a societății
civile și de a se implica mai activ în dialogul cultural. Ea se bazează pe interese și
angajamente reciproce, precum și pe principiile diferențierii, asumării și
responsabilității comune. Unul dintre rolurile sale este să controleze sprijinul UE
pentru țările Parteneriatului Estic, să emită recomandări pentru structurile
interguvernamentale din cadrul acestuia, cu scopul de a încuraja aprofundarea
integrării politice și economice a acestor țări în UE.
Parteneriatul Estic reprezintă o inițiativă de
consolidare şi aprofundare a cooperării UE cu
statele din dimensiunea estică (Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica
Moldova, Ucraina) a Politicii Europene de
Vecinătate în vederea sprijinirii şi accelerării
apropierii graduale a acestora de UE.
Parteneriatul Estic se încadrează în cadrul mai
larg al Politicii Europene de Vecinătate,
concepută în contextul extinderii din 2004
pentru a evita crearea unor noi linii de
demarcație şi pentru a aduce noii vecini ai
Europei din est şi sud mai aproape la nivel
politic, economic şi al valorilor.
Parteneriatul Estic este un instrument politic
al UE care structurează cooperarea cu statele
partenere pe două dimensiuni: bilaterală
(semnarea și implementarea acordurilor de
asociere, crearea zonei de comerț liber şi
aprofundat, liberalizarea regimului de vize) şi
multilaterală, care se realizează prin
intermediul platformelor tematice şi
inițiativelor-lider.
Summit-ul PaE de la Bruxelles, 24 noiembrie
2017, a evidențiat importanța relațiilor
bilaterale dintre Uniunea Europeană şi fiecare
stat participant al Parteneriatului Estic, fiind
totodată agreate obiectivele cheie ale
Parteneriatului pînă în anul 2020,
implementarea cărora va aduce inițiativa mai
aproape de cetățeni şi necesitățile acestora.
Republica Moldova este un participant activ în
cadrul PaE şi valorifică plenar principiul mai
mult pentru mai mult, în baza unei abordări
pragmatice a oportunităților oferite atît pe
dimensiunea bilaterală, cît şi multilaterală în
avansarea spre realizarea obiectivului
strategic al integrării europene.
Pe dimensiunea bilaterală, Republica Moldova
a atins cele trei mari obiective stabilite în 2009
la Praga: asocierea politică, integrarea
economică şi liberalizarea regimului de vize.
Astfel, pentru perioada care urmează,
Republica Moldova îşi va concentra eforturile
asupra implementării depline a Acordului de
Asociere şi valorificării tuturor
aranjamentelor sectoriale de cooperare
bilaterală încheiate pînă în prezent cu UE.
PAGE 2

Direcția informațional-analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observator
EU
Istoricul relațiilor Republicii Moldova – Uniunea Europeană
28 noiembrie 1994 – Republica Moldova și UE semnează Acordul de Parteneriat și
Coordonare (APC) care stabilește Cadrul legal pentru relațiile bilaterale în domeniul politic,
economic, juridic, cultural și științific.
1 iulie 1998 – intră în vigoare Acordul de Parteneriat și Coordonare UE - RM.
22 februarie 2005 – este adoptat Primul Plan de Acțiuni UE - RM.
7 mai 2009 – la Summit-ul de la Praga este lansat Parteneriatul Estic.
12 ianuarie 2010 – sunt inițiate Negocierile privind Acordul de Asociere UE – RM.
28 aprilie 2014 - Republica Moldova devine prima țară din cadrul Parteneriatului Estic
care beneficiază de un regim liberalizat de viză.
27 iunie 2014 - UE și Republica Moldova semnează, La Bruxelles, Acordul de
Asociere(AA), inclusiv un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător ( DCFTA).
1 iulie 2016 – intră în vigoare AA/DCFTA Republica Moldova - UE
Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeana și Republica Moldova
http://www.viitorul.org/files/library/4946294_md_ghid_ue_final_.pdf
Ce este Acordul de Asociere (AA) ?
Acordul de Asociere poate fi definit ca un act de înțelegere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și UE cu statele sale membre pe
de altă parte, cu competențele lor care decurg din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene și, după caz, Euratom cu competențele sale prevăzute de Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, ce
creează un cadru juridic modern prin preluarea de componente esențiale ale acquis-ului comunitar și bazîndu-se pe două elemente
esențiale: asocierea politică și integrarea graduală pe piața unică europeană.
Acordul de Asociere nu specifică aderarea Republicii Moldova la UE, ci mai curînd recunoaște aspirațiile europene ale Republicii Moldova
şi prevede realizarea unei serii de reforme politice, economice şi sociale care vor permite o integrare graduală a țării în UE
Urmare a realizării plenare a tuturor obiectivelor stabilite, Republica Moldova își va consolida instituțiile democratice şi va contribui la
ridicarea nivelului de viață apropiindu-l de cel al statelor UE, şi, prin urmare, va exista un grad mai mare de interdependență dintre
Republica Moldova şi UE ce va oferi mai multe pîrghii de promovare a statutului ca stat candidat pentru aderare la UE.
Acordul de Asociere recunoaște aspiraţiile europene ale
Republicii Moldova, precum şi faptul că Republica Moldova,
ca ţară europeană, are o istorie şi valori comune cu statele
membre ale UE şi se angajează să pună în aplicare şi să
promoveze aceste valori care inspiră Republicii Moldova la
alegerea sa europeană.
Obiectivele asocierii se axează pe promovarea unei
apropieri etapizate între Republica Moldova și UE, pe baza
valorilor comune, inclusiv prin creșterea participării
Republicii Moldova la politicile, programele și agențiile
Uniunii Europene, consolidarea cadrului pentru un dialog
politic consolidat, promovarea, menținerea și consolidarea
păcii și a stabilității atât la nivel regional, cât și internațional,
stabilirea condițiilor pentru consolidarea relațiilor
economice și comerciale care să conducă la integrarea
economică treptată a Republicii Moldova pe piața internă a
UE în domeniile convenite, intensificarea cooperării în
domeniul justiției, libertății și securității în vederea
consolidării statului de drept, a respectării drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, precum și crearea
condițiilor pentru o cooperare tot mai strânsă în alte
domenii de interes comun.
În esență, Acordul de Asociere însumează o serie de angajamente pe care Republica Moldova și Uniunea Europeană și le-au asumat cu
scopul de a aprofunda și întări legăturile existente. Astfel, pentru a asigura îndeplinirea acestor angajamente, prin Acord părțile au
consemnat să stabilească un mecanism instituțional de monitorizare a implementării, dar și luare a deciziilor asupra aspectelor ce cad
sub incidența prevederilor Acordului.
PAGE 3

Direcția informațional-analitică // Secția cercetare și studii parlamentare
Observator
EU
Cadrul instituțional de cooperare UE – Republica
Moldova
http://www.viitorul.org/files/library/4946294_md_ghid_ue_final_.pdf
La nivel instituțional, este creat Consiliul de Asociere cu rolul
de monitorizare a punerii în aplicare a prevederilor, dar și de
revizuire periodică a funcționării anumitor aranjamente.
Consiliul este format din reprezentanți ai Consiliului Uniunii
Europene, ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii
Moldova. Deciziile se iau prin comun acord și sînt obligatorii
pentru părți. Consiliul de Asociere se întrunește periodic, dar nu
mai rar de o dată pe an la nivel ministerial. În îndeplinirea
funcțiilor sale Consiliul este asistat de Comitetul de Asociere,
format din reprezentanți ai părților la nivel de înalți funcționari.
Atît Consiliul, cît și Comitetul de Asociere sunt prezidate,
alternativ, de un reprezentant al Uniunii sau al Guvernului RM.
De asemenea, Acordul de Asociere stabilește crearea unui
Comitet de Asociere Parlamentar care reunește
reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova și ai
Parlamentului European.
Acest Comitet are dreptul de a cere informații de la Consiliul de
Asociere, de a face recomandări acestuia şi de a stabili
subcomitete parlamentare. Instituția colegială la nivel
guvernamental care asigură monitorizarea și coordonarea
procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere și
Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
(AA/DCFTA) dintre RM și UE este Comisia Guvernamentală
de Integrare Europeană (CGIE) condusă de Primministru.
Secretariatul CGIE este asigurat de Ministerul
Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). MAEIE în
colaborare cu Ministerul Economiei și Cancelaria de Stat a
Guvernului asigură coordonarea procesului de implementare a
AA/DCFTA. Centrul de armonizare a legislației pe lîngă
Ministerul Justiției, asigură coordonarea procesului de
armonizare a legislației naționale la directivele, regulamentele și
alte acte ale UE, în baza unui program anual de armonizare.
La nivelul Parlamentului Republicii Moldova, principalele structuri interne implicate în procesul de armonizare și punere în aplicare
a Acordului de Asociere sunt următoarele: Consiliul parlamentar pentru integrare europeană, comisiile parlamentare permanente,
inclusiv Comisia politică externă și integrare europeană și Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova.
Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană
În corespundere cu Hotărârea Parlamentului privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia
politică externă și integrare europeană asigură controlul parlamentar asupra politicii externe și de integrare europeană a Guvernului;
coordonează procesul de racordare a legislației la standardele europene; avizează tratatele și alte acte internaționale; cooperează cu
parlamentele altor state și cu organismele interparlamentare; audiază candidații pentru funcția de ambasador în străinătate; execută
hotărârile și adresările Curții Constituționale în domeniu; exercită controlul parlamentar în domeniile menționate. Celelalte comisii
permanente ale Parlamentului sunt implicate în procesul de armonizare a legislației naționale cu legislația UE în domeniile lor de
competență.
Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova
Comitetul reprezintă o structură comună între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova care exercită controlul
parlamentar asupra implementării Acordului de Asociere și reprezintă un forum de dezbateri și schimb de opinii într-un spectru vast de
domenii. De regulă, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova se întrunește, în principal, de două ori pe an, pe rând la
unul dintre sediile Parlamentului European și în Parlamentul Republicii Moldova. Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica
Moldova constă dintr-un număr egal de membri numiți, respectiv, de Parlamentul Republicii Moldova și de Parlamentul European.
Comitetul este prezidat de către un reprezentant al Parlamentului Republicii Moldova și un reprezentant al Parlamentului European. La
finele fiecărei reuniuni se adoptă Declarația finală și recomandările Comitetului.
Consiliul parlamentar pentru integrare europeană
Consiliul a fost constituit în baza Hotărârii Nr.6 din 6 aprilie 2016 a Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova. Consiliul
exercită controlul parlamentar asupra procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația UE. Consiliul structural cuprinde toți
președinții comisiilor permanente ale Parlamentului Republicii Moldova, Co-președintele Comitetului Parlamentar de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană, președinții delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la EURONEST și la Consiliul Europei și
reprezentanții Secretariatului Parlamentului RM. Acesta are drept scop asigurarea unui mecanism de comunicare, coordonare, consultare
și cooperare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară. Consiliul
monitorizează procesul de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – UE și asigură implementarea Programului
legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul acestui Acord.
PAGE 4