untitled

suficientă zăpadă sub calul lui Jamie încât să ascund picăturile
incriminatoare. Aruncând o privire spre soldați, am băgat de seamă că erau
încă absorbiți de discuția cu Murtagh, deși unul dintre ei a privit în josul
dealului spre noi, parcă pentru a se asigura că nu ne luasem tălpășița.
Le-am făcut veselă cu mâna, apoi, imediat ce soldatul s-a întors, m-am
aplecat și am rupt unul din cele trei jupoane pe care le purtam. Dând la o
parte mantia lui Jamie, am îndesat juponul împăturit sub pulpa sa,
ignorându-i exclamațiile de durere. Mantia a coborât înapoi la locul ei chiar
la timp ca eu să mă întorc spre propriul meu cal și, când Murtagh și soldații
au sosit, să mă găsească aranjând cureaua care lega șaua.
— Se pare că s-a desfăcut, am explicat inocent, plecându-mi genele spre
cel mai apropiat soldat.
— Ah, și de ce nu îi dai dumneata o mână de ajutor doamnei? a spus el
întorcându-se spre Jamie.
— Soțul meu nu se simte bine, am spus. Mă descurc singură, mulțumesc.
Caporalul părea intrigat.
— Bolnav, eh? Și de ce suferi, mă rog?
Și-a împins calul în față, privind îndeaproape pe sub pălăria trasă peste
chipul palid al lui Jamie.
— Nu arăți prea bine, asta e sigur. Ia scoate-ți pălăria să văd, ce e cu fața
dumitale?
Jamie l-a împușcat prin faldurile mantiei. Englezul nu trebuie să fi fost la
o depărtare mai mare de doi metri și s-a rostogolit din șa înainte ca pata de
pe pieptul său să devină mai mare decât palma mea.
Murtagh avea câte un pistol în fiecare mână până să atingă pământul
caporalul. Un glonț a zburat aiurea când calul s-a dat îndărăt speriat de
bruschețea sunetului și a mișcării. Al doilea proiectil și-a găsit ținta,
pătrunzând prin brațul soldatului, lăsând în urmă o bucată de stofă
ferfenițită fluturând din mâneca ce se înroșea văzând cu ochii. Însă omul a
rămas în șa, bâjbâind după sabie, cu o singură mână în vreme ce Murtagh a
băgat mâna sub mantie pentru a scoate alte arme.
Unul din cei doi soldați rămași și-a întors calul, alunecând prin zăpadă, și
a țâșnit de lângă noi, luând-o la goană spre închisoare, probabil pentru a
chema ajutoare.
— Claire!
Strigătul venea de deasupra. Am ridicat privirea, uluită, și l-am văzut pe
Jamie făcându-mi semne spre silueta care se îndepărta.
— Oprește-l!
A avut răgazul să îmi arunce un al doilea pistol, apoi s-a întors, trăgânduși
sabia pentru a se apăra de cel de al patrulea soldat.
656