untitled

și dansuri vikinge în cerc, a spus, ridicându-și sprâncenele critic, de parcă eu
aș fi sugerat că nu ar exista. Dar felul în care își schimbau formația și cum
dansau în două grupuri, asta… hm… asta e ca la… în fine, unele din modelele
desenate pe vasele campaniforme prezintă o dispunere asemănătoare, dar
pe urmă… hmmm.
A căzut într-una din transele lui academice, bombănind în barbă din când
în când. Transa i-a fost brusc întreruptă când s-a împiedicat de un obstacol
neașteptat, aproape de baza dealului. A întins brațele cu un țipăt surprins, în
timp ce picioarele i-au alunecat de sub el și s-a rostogolit pe ultimii câțiva
metri de coborâș, oprindu-se brusc într-o tufă de hasmațuchi.
M-am repezit la vale în urma lui, însă l-am găsit stând deja în picioare în
mijlocul tulpinilor tremurătoare.
— Ești bine? am întrebat, deși se vedea că nu pățise nimic.
— Cred că da.
Și-a trecut absent o mână peste frunte, dându-și pe spate părul închis la
culoare.
— În ce m-am împiedicat?
— În asta.
Am ridicat o conservă de sardine, aruncată de vreun călător mai devreme.
— Una din neplăcerile civilizației.
— Ah!
Mi-a luat-o din mână, a privit înăuntru și a aruncat-o peste umăr.
— Păcat că e goală. Mi-e cam foame după excursia asta. Am putea să o
rugăm pe doamna Baird să ne servească un mic dejun târziu.
— Am putea, i-am răspuns, netezindu-i șuvițele de păr rebele. Dar la fel
de bine putem ajunge cu puțin timp înaintea prânzului.
Privirea mea a întâlnit-o pe a lui.
— Ah! a răspuns el din nou, de data aceasta pe un ton complet diferit.
M-a mângâiat ușor pe braț, apoi pe gât, degetul mare gâdilându-mi lobul
urechii.
— Am putea.
— Dacă nu ți-e foarte foame, am rostit.
Cealaltă mână și-a făcut loc pe spatele meu. Cu degetele răsfirate, m-a tras
tandru spre el, palma coborându-și mângâierea. Buzele lui s-au deschis ușor
și a suflat ușor de-a lungul gâtului, respirația lui delicată gâdilându-mi sânii.
M-a așezat cu grijă pe iarbă, florile diafane de hasmațuchi părând să
plutească prin aer în jurul lui. S-a aplecat spre mine și m-a sărutat gingaș, în
timp ce îmi desfăcea nasturii rochiei, unul câte unul, tachinându-mă,
oprindu-se cât să întindă mâna înăuntru și să se joace cu sfârcurile mele
44