untitled

Am rămas tăcută, pe gânduri. Mă întrebam care era concepția lui Jamie
despre căsătorie; vieți separate, întâlnindu-se ocazional pentru a face și a
crește copii. Cu toate acestea, din cât de puțin îmi povestise, căsătoria
părinților lui fusese una strânsă și plină de dragoste. Cu acel talent al său
misterios de a-mi citi gândurile, a spus:
— Cu ai mei a fost altceva. Căsătoria lui Dougal a fost aranjată, cum a fost
și a lui Colum, mai mult o chestiune de pământuri și afaceri decât dorința
unuia pentru celălalt. Dar părinții mei… mă rog, s-au căsătorit din dragoste,
împotriva voinței ambelor familii, deci noi am fost… nu chiar izolați, dar mai
degrabă de capul nostru la Lallybroch. Părinții mei nu se duceau prea des în
vizită la rude și nu făceau afaceri în afara moșiei, așadar cred că ei erau mai
legați unul de celălalt decât sunt de obicei soții și soțiile.
Și-a pus mâna pe spatele meu și m-a tras ușor spre el. Și-a aplecat capul,
plimbându-și buzele pe creștetul meu.
— Și căsătoria noastră a fost aranjată, a șoptit el blând. Dar eu sper că
poate… într-o zi…
A tăcut, stânjenit, cu un zâmbet strâmb, măturând aerul cu mâna.
Nedorind să îl încurajez în acea direcție, i-am zâmbit cât de indiferent am
putut și m-am întors spre padoc. Îl simțeam acolo lângă mine, neîndrăznind
să mă atingă, strângând în mâini bârna de sus a gardului. Am strâns și eu
traversa din lemn, ca să nu îl prind de mână. Voiam mai mult decât orice să
mă întorc spre el, să îl liniștesc, să îl asigur cu trupul și cuvintele mele că
între noi era mai mult decât un contract de afaceri. Însă tocmai adevărata
natură a relației noastre m-a împiedicat să o fac.
Ce se întâmpla între noi, îmi spusese, când fac dragoste cu tine, când mă
atingi. Nu, de obicei relațiile nu erau așa. Și nici nu era o simplă infatuare,
cum crezusem inițial. Nimic nu putea fi mai complicat.
Eu eram în continuare legată de un alt bărbat, prin jurăminte, prin
loialitate și prin lege. Și prin iubire.
Nu puteam, nu puteam să îi spun lui Jamie ce simțeam pentru el. A face
acest lucru și a pleca pe urmă, cum trebuia, ar fi fost culmea cruzimii. Însă
nici nu îl puteam minți.
— Claire.
Se întorsese spre mine, își coborâse privirea spre mine; o simțeam. Nu am
spus nimic, dar mi-am ridicat buzele spre el când s-a aplecat să mă sărute.
Nici nu îl puteam minți în privința asta și nu am făcut-o. La urma urmelor,
m-am gândit confuză, îi promisesem onestitate.
Am fost întrerupți de o tuse discretă din spatele gardului padocului.
Jamie, luat prin surprindere, s-a întors după sunet, trăgându-mă instinctiv în
spatele lui. Apoi s-a oprit și a zâmbit larg, văzându-l pe Alec cel Bătrân
382