untitled
Presupunerea mi-a fost întărită în următorul minut, când unul din oponenții lui Dougal s-a aruncat pe neașteptate asupra lui, împlântându-și tăișul în încheietura mâinii. Lama i-a spintecat antebrațul pe toată lungimea, făcându-l să cadă într-un genunchi. Simțindu-și unchiul doborât, Jamie și-a retras propria sabie și a făcut doi pași repezi în spate. Mișcarea i-a adus spatele în apropiere de fața stâncii, cu Dougal ghemuit într-o parte, sub protecția sabiei lui. Această manevră a adus de asemenea atacatorii chiar lângă ascunzătoarea mea și pistolul lui Murtagh. De aproape, detunătura pistolului a fost șocant de puternică. A luat atacatorii prin surprindere, mai ales pe cel care fusese împușcat. Bărbatul a rămas nemișcat pentru o clipă, scuturându-și capul fără a înțelege ce se întâmplă, apoi s-a lăsat foarte încet la pământ, a căzut lipsit de vlagă pe spate și s-a rostogolit ușor într-o parte până la focul care se stingea mocnit. Profitând de avantajul surprizei, Jamie a smuls sabia din mâna unuia dintre atacatori. Dougal s-a ridicat din nou în picioare și Jamie s-a dat mai într-o parte pentru a-i lăsa spațiu de manevră. Unul dintre luptători a abandonat bătălia și a luat-o la fugă la vale să își scape tovarășul rănit din cărbunii încinși ai focului. Cu toate acestea, mai rămăseseră încă trei tâlhari și Dougal era rănit. Vedeam picăturile întunecate stropind piatra în timp ce își rotea sabia. Erau suficient de aproape încât să văd chipul lui Jamie, calm și încordat, absorbit de exaltarea luptei. Deodată, Dougal i-a strigat ceva. Jamie și-a desprins ochii de pe chipul inamicului său pentru o fracțiune de secundă și s-a uitat în jos. Apoi și-a ridicat din nou privirea chiar în momentul potrivit pentru a se feri de vârful tăișului, apoi s-a lăsat brusc într-o parte, împlântându-și sabia. Oponentul său a rămas cu privirile uluite ațintite la sabia care i se înfipsese în picior. A atins-o cu o expresie cumva amuzată, apoi a prins-o strâns și a tras-o afară. Din ușurința cu care a ieșit, am socotit că rana trebuie să fi fost destul de superficială. Bărbatul continua să pară ușor uluit și a ridicat privirea parcă pentru a-l întreba pe Jamie ce l-a apucat să atace atât de prostește. A scos un țipăt, scăpând sabia din mână și a luat-o la fugă, șchiopătând. Uluiți de țipăt, ceilalți doi atacatori au ridicat capetele, apoi s-au întors și au luat-o la fugă la rândul lor, urmăriți de Jamie care s-a aruncat asupra lor ca o avalanșă. Reușise să smulgă paloșul din pătura cu care îl învelise și îl rotea cu ambele mâini într-un arc ucigător. În urma lui venea Murtagh, urlând sudalme în galică, învârtind sabia și flinta reîncărcată. Pe urmă lucrurile s-au petrecut destul de repede și a trecut abia un sfert de oră până când tabăra clanului MacKenzie se readunase și își evalua 292
pagubele. Care nu erau foarte mari; fuseseră luați doi cai, trei saci cu grâne, căruțașii care dormeau pe încărcăturile lor împiedicând prădarea mai gravă a căruțelor, în vreme ce soldații reușiseră să îi alunge pe așa-zișii hoți de cai. Cea mai mare pierdere părea să fie unul dintre oameni. La început, când am auzit că lipsea, am crezut că trebuie să fi fost rănit sau ucis în ambuscadă, însă după ce au căutat peste tot împrejur, au băgat de seamă că nu era de găsit. — A fost răpit, a spus Dougal supărat. La naiba, răscumpărarea o să mă coste venitul pe o lună. — Putea fi mai rău, Dougal, a răspuns Jamie, ștergându-și fața cu mâneca. Gândește-te la ce ar spune Colum dacă te-ar fi luat pe tine. — Dacă te-ar fi luat pe tine, flăcăule, le-aș fi zis să te păstreze și puteai să îți schimbi numele în Grant, i-a replicat Dougal și atmosfera s-a destins considerabil. Am dezgropat micul sipet cu provizii medicale pe care îl adusesem cu mine și am aliniat răniții în ordinea gravității rănilor. Am fost fericită să constat că nicio rană nu era deosebit de gravă. Cea de la brațul lui Dougal părea să fie cea mai rea. Lui Ned Gowan îi sclipeau ochii și fremăta de vitalitate, după toate aparențele atât de intoxicat de euforia bătăliei, încât abia băgase de seamă că un mâner de pumnal îl lovise din greșeală, scoțându-i un dinte. Avusese, totuși, suficiență prezență de spirit, încât să îl ascundă grijuliu sub limbă. — Nu poți ști niciodată, vezi dumneata, mi-a explicat el, scuipându-l în palmă. Rădăcina nu fusese ruptă și gingia încă îi mai sângera puțin, așa că am profitat de situație și i-am presat cu putere dintele la loc. Bărbatul mărunțel s-a albit nițel la față, însă nu a scos un sunet. Pe urmă și-a clătit recunoscător gura cu whisky pentru a o dezinfecta și, ca să nu risipească bunătate de băutură, l-a înghițit. Îi legasem imediat rana lui Dougal cu un bandaj de presiune și m-am bucurat că sângerarea se oprise cu totul până când i l-am desfăcut din nou. Era o tăietură curată, însă adâncă. O dungă îngustă de grăsime galbenă apăruse la marginea tăieturii căscate, care se adâncea în mușchi cel puțin trei centimetri. Niciun vas de sânge important nu fusese atins, din fericire, dar trebuia cusut. Singurul ac disponibil s-a dovedit a fi un soi de priboi mai fin, folosit de căruțași pentru a coase hamurile. Am măsurat din ochi neîncrezătoare acul solid, însă Dougal doar a ridicat brațul, ferindu-și privirea. — În general nu mă deranjează să văd sânge, mi-a explicat el, dar am o problemă când îl văd pe al meu. 293
- Page 242 and 243: — Am spus că sunt fecior, nu că
- Page 244 and 245: În strălucirea lumânării, piele
- Page 246 and 247: M-am întors pe călcâie și m-am
- Page 248 and 249: După câteva momente, am început
- Page 250 and 251: 250 — Păi, și ce dacă, cu mart
- Page 252 and 253: Și-a slăbit strânsoarea și m-a
- Page 254 and 255: L-am măsurat atent cu privirea și
- Page 256 and 257: și modele. Cu toții, fără excep
- Page 258 and 259: saxonă să devină vreodată stăp
- Page 260 and 261: 260 apropie. M-am trezit strângân
- Page 262 and 263: ăzboinic, clădit - și călit - p
- Page 264 and 265: cotidianul meu, fără vreun rău f
- Page 266 and 267: — Ce rezonabil din partea lui, am
- Page 268 and 269: — Unii dintre noi nu și-au pierd
- Page 270 and 271: tâmplă la obraz, netezindu-mi pă
- Page 272 and 273: vreme. Într-acolo sunt pământuri
- Page 274 and 275: — Ți-ai făcut cruce când a zbu
- Page 276 and 277: — Nu am simțit același lucru. V
- Page 278 and 279: — Un prieten de-al tău? am ghici
- Page 280 and 281: cu degetul în bucățile dreptungh
- Page 282 and 283: — Ai văzut vreodată un cerb ro
- Page 284 and 285: — Ah, dacă vrei să știi, am mu
- Page 286 and 287: În ciuda asigurărilor lui Jamie,
- Page 288 and 289: drept sub apă și în adâncuri, s
- Page 290 and 291: Apoi și-a ridicat capul, precum o
- Page 294 and 295: A stat pe o piatră în timp ce eu
- Page 296 and 297: Dispoziția generală s-a îmbunăt
- Page 298 and 299: Dougal stătea sub un copac, obloji
- Page 300 and 301: 300 Jamie a pufnit și a scos pisto
- Page 302 and 303: Și atât de diferit de replica mul
- Page 304 and 305: 304 … da mi basia mille, diende c
- Page 306 and 307: A rânjit spre mine, pipăindu-și
- Page 308 and 309: Erau doi bărbați; dezertori engle
- Page 310 and 311: M-a lăsat ușor la pământ și s-
- Page 312 and 313: Un soi de orgoliu mă împiedica s
- Page 314 and 315: Un corb a trecut în zbor pe deasup
- Page 316 and 317: descoperit spre ușurarea mea că e
- Page 318 and 319: hainele de deasupra destul de bine,
- Page 320 and 321: împodobindu-i cealaltă perucă,
- Page 322 and 323: Am înghițit un nod, forțându-mi
- Page 324 and 325: A zâmbit, cu acel zâmbet care ami
- Page 326 and 327: picioare ar fi prehensile… Junghe
- Page 328 and 329: am socotit, încă mai păștea fer
- Page 330 and 331: — Ești o brută și un prost! am
- Page 332 and 333: 332 Atunci s-a întors și m-a țin
- Page 334 and 335: ating. După un lung moment de tăc
- Page 336 and 337: — Nu îți voi permite să mă ba
- Page 338 and 339: fund, prefăcându-se a mă consola
- Page 340 and 341: Nu anticipasem care puteau fi efect
Presupunerea mi-a fost întărită în următorul minut, când unul din<br />
oponenții lui Dougal s-a aruncat pe neașteptate asupra lui, împlântându-și<br />
tăișul în încheietura mâinii. Lama i-a spintecat antebrațul pe toată lungimea,<br />
făcându-l să cadă într-un genunchi. Simțindu-și unchiul doborât, Jamie și-a<br />
retras propria sabie și a făcut doi pași repezi în spate. Mișcarea i-a adus<br />
spatele în apropiere de fața stâncii, cu Dougal ghemuit într-o parte, sub<br />
protecția sabiei lui. Această manevră a adus de asemenea atacatorii chiar<br />
lângă ascunzătoarea mea și pistolul lui Murtagh.<br />
De aproape, detunătura pistolului a fost șocant de puternică. A luat<br />
atacatorii prin surprindere, mai ales pe cel care fusese împușcat. Bărbatul a<br />
rămas nemișcat pentru o clipă, scuturându-și capul fără a înțelege ce se<br />
întâmplă, apoi s-a lăsat foarte încet la pământ, a căzut lipsit de vlagă pe<br />
spate și s-a rostogolit ușor într-o parte până la focul care se stingea mocnit.<br />
Profitând de avantajul surprizei, Jamie a smuls sabia din mâna unuia<br />
dintre atacatori. Dougal s-a ridicat din nou în picioare și Jamie s-a dat mai<br />
într-o parte pentru a-i lăsa spațiu de manevră. Unul dintre luptători a<br />
abandonat bătălia și a luat-o la fugă la vale să își scape tovarășul rănit din<br />
cărbunii încinși ai focului. Cu toate acestea, mai rămăseseră încă trei tâlhari<br />
și Dougal era rănit. Vedeam picăturile întunecate stropind piatra în timp ce<br />
își rotea sabia.<br />
Erau suficient de aproape încât să văd chipul lui Jamie, calm și încordat,<br />
absorbit de exaltarea luptei. Deodată, Dougal i-a strigat ceva. Jamie și-a<br />
desprins ochii de pe chipul inamicului său pentru o fracțiune de secundă și<br />
s-a uitat în jos. Apoi și-a ridicat din nou privirea chiar în momentul potrivit<br />
pentru a se feri de vârful tăișului, apoi s-a lăsat brusc într-o parte,<br />
împlântându-și sabia.<br />
Oponentul său a rămas cu privirile uluite ațintite la sabia care i se<br />
înfipsese în picior. A atins-o cu o expresie cumva amuzată, apoi a prins-o<br />
strâns și a tras-o afară. Din ușurința cu care a ieșit, am socotit că rana<br />
trebuie să fi fost destul de superficială. Bărbatul continua să pară ușor uluit<br />
și a ridicat privirea parcă pentru a-l întreba pe Jamie ce l-a apucat să atace<br />
atât de prostește.<br />
A scos un țipăt, scăpând sabia din mână și a luat-o la fugă, șchiopătând.<br />
Uluiți de țipăt, ceilalți doi atacatori au ridicat capetele, apoi s-au întors și au<br />
luat-o la fugă la rândul lor, urmăriți de Jamie care s-a aruncat asupra lor ca o<br />
avalanșă. Reușise să smulgă paloșul din pătura cu care îl învelise și îl rotea<br />
cu ambele mâini într-un arc ucigător. În urma lui venea Murtagh, urlând<br />
sudalme în galică, învârtind sabia și flinta reîncărcată.<br />
Pe urmă lucrurile s-au petrecut destul de repede și a trecut abia un sfert<br />
de oră până când tabăra clanului MacKenzie se readunase și își evalua<br />
292