untitled

03.01.2019 Views

Presupunerea mi-a fost întărită în următorul minut, când unul din oponenții lui Dougal s-a aruncat pe neașteptate asupra lui, împlântându-și tăișul în încheietura mâinii. Lama i-a spintecat antebrațul pe toată lungimea, făcându-l să cadă într-un genunchi. Simțindu-și unchiul doborât, Jamie și-a retras propria sabie și a făcut doi pași repezi în spate. Mișcarea i-a adus spatele în apropiere de fața stâncii, cu Dougal ghemuit într-o parte, sub protecția sabiei lui. Această manevră a adus de asemenea atacatorii chiar lângă ascunzătoarea mea și pistolul lui Murtagh. De aproape, detunătura pistolului a fost șocant de puternică. A luat atacatorii prin surprindere, mai ales pe cel care fusese împușcat. Bărbatul a rămas nemișcat pentru o clipă, scuturându-și capul fără a înțelege ce se întâmplă, apoi s-a lăsat foarte încet la pământ, a căzut lipsit de vlagă pe spate și s-a rostogolit ușor într-o parte până la focul care se stingea mocnit. Profitând de avantajul surprizei, Jamie a smuls sabia din mâna unuia dintre atacatori. Dougal s-a ridicat din nou în picioare și Jamie s-a dat mai într-o parte pentru a-i lăsa spațiu de manevră. Unul dintre luptători a abandonat bătălia și a luat-o la fugă la vale să își scape tovarășul rănit din cărbunii încinși ai focului. Cu toate acestea, mai rămăseseră încă trei tâlhari și Dougal era rănit. Vedeam picăturile întunecate stropind piatra în timp ce își rotea sabia. Erau suficient de aproape încât să văd chipul lui Jamie, calm și încordat, absorbit de exaltarea luptei. Deodată, Dougal i-a strigat ceva. Jamie și-a desprins ochii de pe chipul inamicului său pentru o fracțiune de secundă și s-a uitat în jos. Apoi și-a ridicat din nou privirea chiar în momentul potrivit pentru a se feri de vârful tăișului, apoi s-a lăsat brusc într-o parte, împlântându-și sabia. Oponentul său a rămas cu privirile uluite ațintite la sabia care i se înfipsese în picior. A atins-o cu o expresie cumva amuzată, apoi a prins-o strâns și a tras-o afară. Din ușurința cu care a ieșit, am socotit că rana trebuie să fi fost destul de superficială. Bărbatul continua să pară ușor uluit și a ridicat privirea parcă pentru a-l întreba pe Jamie ce l-a apucat să atace atât de prostește. A scos un țipăt, scăpând sabia din mână și a luat-o la fugă, șchiopătând. Uluiți de țipăt, ceilalți doi atacatori au ridicat capetele, apoi s-au întors și au luat-o la fugă la rândul lor, urmăriți de Jamie care s-a aruncat asupra lor ca o avalanșă. Reușise să smulgă paloșul din pătura cu care îl învelise și îl rotea cu ambele mâini într-un arc ucigător. În urma lui venea Murtagh, urlând sudalme în galică, învârtind sabia și flinta reîncărcată. Pe urmă lucrurile s-au petrecut destul de repede și a trecut abia un sfert de oră până când tabăra clanului MacKenzie se readunase și își evalua 292

pagubele. Care nu erau foarte mari; fuseseră luați doi cai, trei saci cu grâne, căruțașii care dormeau pe încărcăturile lor împiedicând prădarea mai gravă a căruțelor, în vreme ce soldații reușiseră să îi alunge pe așa-zișii hoți de cai. Cea mai mare pierdere părea să fie unul dintre oameni. La început, când am auzit că lipsea, am crezut că trebuie să fi fost rănit sau ucis în ambuscadă, însă după ce au căutat peste tot împrejur, au băgat de seamă că nu era de găsit. — A fost răpit, a spus Dougal supărat. La naiba, răscumpărarea o să mă coste venitul pe o lună. — Putea fi mai rău, Dougal, a răspuns Jamie, ștergându-și fața cu mâneca. Gândește-te la ce ar spune Colum dacă te-ar fi luat pe tine. — Dacă te-ar fi luat pe tine, flăcăule, le-aș fi zis să te păstreze și puteai să îți schimbi numele în Grant, i-a replicat Dougal și atmosfera s-a destins considerabil. Am dezgropat micul sipet cu provizii medicale pe care îl adusesem cu mine și am aliniat răniții în ordinea gravității rănilor. Am fost fericită să constat că nicio rană nu era deosebit de gravă. Cea de la brațul lui Dougal părea să fie cea mai rea. Lui Ned Gowan îi sclipeau ochii și fremăta de vitalitate, după toate aparențele atât de intoxicat de euforia bătăliei, încât abia băgase de seamă că un mâner de pumnal îl lovise din greșeală, scoțându-i un dinte. Avusese, totuși, suficiență prezență de spirit, încât să îl ascundă grijuliu sub limbă. — Nu poți ști niciodată, vezi dumneata, mi-a explicat el, scuipându-l în palmă. Rădăcina nu fusese ruptă și gingia încă îi mai sângera puțin, așa că am profitat de situație și i-am presat cu putere dintele la loc. Bărbatul mărunțel s-a albit nițel la față, însă nu a scos un sunet. Pe urmă și-a clătit recunoscător gura cu whisky pentru a o dezinfecta și, ca să nu risipească bunătate de băutură, l-a înghițit. Îi legasem imediat rana lui Dougal cu un bandaj de presiune și m-am bucurat că sângerarea se oprise cu totul până când i l-am desfăcut din nou. Era o tăietură curată, însă adâncă. O dungă îngustă de grăsime galbenă apăruse la marginea tăieturii căscate, care se adâncea în mușchi cel puțin trei centimetri. Niciun vas de sânge important nu fusese atins, din fericire, dar trebuia cusut. Singurul ac disponibil s-a dovedit a fi un soi de priboi mai fin, folosit de căruțași pentru a coase hamurile. Am măsurat din ochi neîncrezătoare acul solid, însă Dougal doar a ridicat brațul, ferindu-și privirea. — În general nu mă deranjează să văd sânge, mi-a explicat el, dar am o problemă când îl văd pe al meu. 293

Presupunerea mi-a fost întărită în următorul minut, când unul din<br />

oponenții lui Dougal s-a aruncat pe neașteptate asupra lui, împlântându-și<br />

tăișul în încheietura mâinii. Lama i-a spintecat antebrațul pe toată lungimea,<br />

făcându-l să cadă într-un genunchi. Simțindu-și unchiul doborât, Jamie și-a<br />

retras propria sabie și a făcut doi pași repezi în spate. Mișcarea i-a adus<br />

spatele în apropiere de fața stâncii, cu Dougal ghemuit într-o parte, sub<br />

protecția sabiei lui. Această manevră a adus de asemenea atacatorii chiar<br />

lângă ascunzătoarea mea și pistolul lui Murtagh.<br />

De aproape, detunătura pistolului a fost șocant de puternică. A luat<br />

atacatorii prin surprindere, mai ales pe cel care fusese împușcat. Bărbatul a<br />

rămas nemișcat pentru o clipă, scuturându-și capul fără a înțelege ce se<br />

întâmplă, apoi s-a lăsat foarte încet la pământ, a căzut lipsit de vlagă pe<br />

spate și s-a rostogolit ușor într-o parte până la focul care se stingea mocnit.<br />

Profitând de avantajul surprizei, Jamie a smuls sabia din mâna unuia<br />

dintre atacatori. Dougal s-a ridicat din nou în picioare și Jamie s-a dat mai<br />

într-o parte pentru a-i lăsa spațiu de manevră. Unul dintre luptători a<br />

abandonat bătălia și a luat-o la fugă la vale să își scape tovarășul rănit din<br />

cărbunii încinși ai focului. Cu toate acestea, mai rămăseseră încă trei tâlhari<br />

și Dougal era rănit. Vedeam picăturile întunecate stropind piatra în timp ce<br />

își rotea sabia.<br />

Erau suficient de aproape încât să văd chipul lui Jamie, calm și încordat,<br />

absorbit de exaltarea luptei. Deodată, Dougal i-a strigat ceva. Jamie și-a<br />

desprins ochii de pe chipul inamicului său pentru o fracțiune de secundă și<br />

s-a uitat în jos. Apoi și-a ridicat din nou privirea chiar în momentul potrivit<br />

pentru a se feri de vârful tăișului, apoi s-a lăsat brusc într-o parte,<br />

împlântându-și sabia.<br />

Oponentul său a rămas cu privirile uluite ațintite la sabia care i se<br />

înfipsese în picior. A atins-o cu o expresie cumva amuzată, apoi a prins-o<br />

strâns și a tras-o afară. Din ușurința cu care a ieșit, am socotit că rana<br />

trebuie să fi fost destul de superficială. Bărbatul continua să pară ușor uluit<br />

și a ridicat privirea parcă pentru a-l întreba pe Jamie ce l-a apucat să atace<br />

atât de prostește.<br />

A scos un țipăt, scăpând sabia din mână și a luat-o la fugă, șchiopătând.<br />

Uluiți de țipăt, ceilalți doi atacatori au ridicat capetele, apoi s-au întors și au<br />

luat-o la fugă la rândul lor, urmăriți de Jamie care s-a aruncat asupra lor ca o<br />

avalanșă. Reușise să smulgă paloșul din pătura cu care îl învelise și îl rotea<br />

cu ambele mâini într-un arc ucigător. În urma lui venea Murtagh, urlând<br />

sudalme în galică, învârtind sabia și flinta reîncărcată.<br />

Pe urmă lucrurile s-au petrecut destul de repede și a trecut abia un sfert<br />

de oră până când tabăra clanului MacKenzie se readunase și își evalua<br />

292

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!