untitled
250 — Păi, și ce dacă, cu martori sau fără martori, doar tu și cu mine putem spune ce s-a întâmplat, nu? Și mai degrabă m-aș face de rușine decât să mă căsătoresc cu cineva care mă urăște. M-am întors spre el. — Eu nu te urăsc. — Nici eu nu te urăsc. Și sunt multe căsătorii reușite care au început cu mai puțin decât atât. Cu blândețe, m-a întors cu spatele la el și m-a cuprins în brațe, cuibărindu-ne împreună. Căușul palmei mi-a cuprins sânul, nu o invitație sau o cerere, ci pentru că părea să se potrivească acolo. — Să nu îți fie teamă, mi-a șoptit el în păr. Acum suntem împreună. Pentru prima dată în multe zile m-am simțit încălzită, mângâiată și protejată. Abia în clipele când alunecam în visare sub primele raze ale soarelui mi-am amintit de pumnalul de deasupra capului și m-am întrebat din nou ce amenințare ar determina un bărbat să doarmă iepurește și înarmat în dormitorul său matrimonial? 16. O ZI MINUNATĂ Intimitatea greu dobândită din timpul nopții părea să se fi evaporat cu ivirea zorilor și între noi s-a instalat dimineață o stinghereală care părea să fi înghițit întreaga cameră. După un dejun luat în tăcere aproape deplină în camera noastră, am urcat colina scundă din spatele hanului, schimbând din când în când politețuri destul de jenante. În vârful dealului, m-am lăsat pe o buturugă să mă odihnesc, în vreme ce Jamie s-a așezat pe pământ, sprijinindu-se de un puiet de pin, la câțiva pași depărtare. O pasăre cânta într-un tufiș din spatele meu, un scatiu, am gândit, sau poate un sturz. Ascultam ciripitul zăbavnic, priveam norii mici și pufoși cum pluteau pe cer și mă întrebam cum ar trebui să ne purtăm într-o astfel de situație. Tăcerea devenea din ce în ce mai greu de suportat, când deodată Jamie a spus: — Sper că… Apoi s-a oprit și obrajii i s-au îmbujorat. Deși mă gândeam că eu ar fi trebuit să fiu cea care se îmbujorează, mă bucuram că măcar unul dintre noi putea să se rușineze. — Ce speri? l-am întrebat încercând să folosesc un ton încurajator.
— Nu contează, a scuturat el din cap, încă roșu în obraji. — Hai, spune-mi. Am întins un picior și l-am atins, ca o invitație pe picior. — Îți amintești ce mi-ai promis? Sinceritate? Nu era cinstit din partea mea, însă chiar nu mai puteam suporta tensiunea aceasta în care amândoi ne dregeam glasurile și ne evitam privirile. Și-a așezat palmele strâns în jurul genunchilor și s-a legănat pe spate o clipă, însă și-a pironit privirea drept spre mine. — Voiam să spun, a început el cu voce sfioasă, că sper că bărbatul care a avut onoarea de a face dragoste cu tine pentru prima oară a fost la fel de generos cu tine precum ai fost tu cu mine. A zâmbit, ușor stânjenit. — Dar gândindu-mă mai bine, parcă suna anapoda. Ce voiam eu să spun… în fine, voiam doar să îți mulțumesc. — Generozitatea nu a avut nimic de a face cu asta! i-am tăiat-o, privind în jos și curățând enervată o pată inexistentă de pe rochia mea. O cizmă mare s-a ivit în câmpul meu vizual și mi-a atins ușor glezna. — Parcă vorbeam de sinceritate? mi-a imitat el îndemnul. Ridicând privirea, am întâlnit o pereche de sprâncene ridicate vesel deasupra unui zâmbet larg. — Păi, am răspuns eu defensiv, oricum, nu după prima noapte petrecută împreună. Jamie a început să râdă și eu am descoperit, spre groaza mea, că și eu mă mai puteam încă îmbujora. O umbră răcoroasă a căzut peste obrajii mei înfierbântați și două mâini mari le-au apucat strâns pe ale mele și m-au ridicat în picioare. Jamie s-a așezat în locul meu pe buturugă și a bătut cu palma peste genunchi, invitându-mă: — Așază-te. I-am făcut pe plac fără tragere de inimă, fără să-l privesc. M-a așezat confortabil lângă pieptul lui, înfășurându-și brațele în jurul mijlocului meu. Îi simțeam bubuitul regulat al inimii la spate. — Așa, ia să vedem acum, a spus el. Dacă nu putem vorbi ușor fără să ne atingem, atunci o să ne atingem o țâră. Spune-mi când te-ai acomodat din nou cu mine. S-a lăsat pe spate, astfel încât eram la umbra unui stejar, și m-a ținut în brațe fără să îmi vorbească, doar respirând ușor, cât să îi simt pieptul ridicându-se și coborând și suflul ușor al respirației în păr. — Gata, am spus după un moment. — Bun. 251
- Page 200 and 201: Dougal a ridicat o sprânceană spr
- Page 202 and 203: 202 Căpitanul a ascultat recitalul
- Page 204 and 205: au găsit nici urmă din servitorul
- Page 206 and 207: Cu o uitătură sălbatică peste u
- Page 208 and 209: Am dus batista îmbibată de apă l
- Page 210 and 211: cu muschete, deci nu a durat mult.
- Page 212 and 213: gravă, care trebuie pedepsită cor
- Page 214 and 215: face și mai cruntă decât poate f
- Page 216 and 217: Care mi-a fost confirmată de cuvin
- Page 218 and 219: un vraf de hârtii bățoase și er
- Page 220 and 221: Văzându-mi expresia uluită, a î
- Page 222 and 223: Ceva mai târziu m-am așezat pe ma
- Page 224 and 225: l-am întrebat în gând, răutăci
- Page 226 and 227: Și-a bătut cu palma geanta, care
- Page 228 and 229: Cuvintele răsunau în capela tăcu
- Page 230 and 231: 230 aerul cu bărbia, cum făceau
- Page 232 and 233: diferiți de animale, n-o să ne ia
- Page 234 and 235: — Sunt lucruri pe care nici eu nu
- Page 236 and 237: • Am sorbit vinul în tăcere o v
- Page 238 and 239: pământul va fi donat mamei mele,
- Page 240 and 241: — Înțeleg, am spus. Dar de ce t
- Page 242 and 243: — Am spus că sunt fecior, nu că
- Page 244 and 245: În strălucirea lumânării, piele
- Page 246 and 247: M-am întors pe călcâie și m-am
- Page 248 and 249: După câteva momente, am început
- Page 252 and 253: Și-a slăbit strânsoarea și m-a
- Page 254 and 255: L-am măsurat atent cu privirea și
- Page 256 and 257: și modele. Cu toții, fără excep
- Page 258 and 259: saxonă să devină vreodată stăp
- Page 260 and 261: 260 apropie. M-am trezit strângân
- Page 262 and 263: ăzboinic, clădit - și călit - p
- Page 264 and 265: cotidianul meu, fără vreun rău f
- Page 266 and 267: — Ce rezonabil din partea lui, am
- Page 268 and 269: — Unii dintre noi nu și-au pierd
- Page 270 and 271: tâmplă la obraz, netezindu-mi pă
- Page 272 and 273: vreme. Într-acolo sunt pământuri
- Page 274 and 275: — Ți-ai făcut cruce când a zbu
- Page 276 and 277: — Nu am simțit același lucru. V
- Page 278 and 279: — Un prieten de-al tău? am ghici
- Page 280 and 281: cu degetul în bucățile dreptungh
- Page 282 and 283: — Ai văzut vreodată un cerb ro
- Page 284 and 285: — Ah, dacă vrei să știi, am mu
- Page 286 and 287: În ciuda asigurărilor lui Jamie,
- Page 288 and 289: drept sub apă și în adâncuri, s
- Page 290 and 291: Apoi și-a ridicat capul, precum o
- Page 292 and 293: Presupunerea mi-a fost întărită
- Page 294 and 295: A stat pe o piatră în timp ce eu
- Page 296 and 297: Dispoziția generală s-a îmbunăt
- Page 298 and 299: Dougal stătea sub un copac, obloji
— Nu contează, a scuturat el din cap, încă roșu în obraji.<br />
— Hai, spune-mi.<br />
Am întins un picior și l-am atins, ca o invitație pe picior.<br />
— Îți amintești ce mi-ai promis? Sinceritate?<br />
Nu era cinstit din partea mea, însă chiar nu mai puteam suporta<br />
tensiunea aceasta în care amândoi ne dregeam glasurile și ne evitam<br />
privirile.<br />
Și-a așezat palmele strâns în jurul genunchilor și s-a legănat pe spate o<br />
clipă, însă și-a pironit privirea drept spre mine.<br />
— Voiam să spun, a început el cu voce sfioasă, că sper că bărbatul care a<br />
avut onoarea de a face dragoste cu tine pentru prima oară a fost la fel de<br />
generos cu tine precum ai fost tu cu mine.<br />
A zâmbit, ușor stânjenit.<br />
— Dar gândindu-mă mai bine, parcă suna anapoda. Ce voiam eu să spun…<br />
în fine, voiam doar să îți mulțumesc.<br />
— Generozitatea nu a avut nimic de a face cu asta! i-am tăiat-o, privind în<br />
jos și curățând enervată o pată inexistentă de pe rochia mea.<br />
O cizmă mare s-a ivit în câmpul meu vizual și mi-a atins ușor glezna.<br />
— Parcă vorbeam de sinceritate? mi-a imitat el îndemnul.<br />
Ridicând privirea, am întâlnit o pereche de sprâncene ridicate vesel<br />
deasupra unui zâmbet larg.<br />
— Păi, am răspuns eu defensiv, oricum, nu după prima noapte petrecută<br />
împreună.<br />
Jamie a început să râdă și eu am descoperit, spre groaza mea, că și eu mă<br />
mai puteam încă îmbujora. O umbră răcoroasă a căzut peste obrajii mei<br />
înfierbântați și două mâini mari le-au apucat strâns pe ale mele și m-au<br />
ridicat în picioare. Jamie s-a așezat în locul meu pe buturugă și a bătut cu<br />
palma peste genunchi, invitându-mă:<br />
— Așază-te.<br />
I-am făcut pe plac fără tragere de inimă, fără să-l privesc. M-a așezat<br />
confortabil lângă pieptul lui, înfășurându-și brațele în jurul mijlocului meu.<br />
Îi simțeam bubuitul regulat al inimii la spate.<br />
— Așa, ia să vedem acum, a spus el. Dacă nu putem vorbi ușor fără să ne<br />
atingem, atunci o să ne atingem o țâră. Spune-mi când te-ai acomodat din<br />
nou cu mine.<br />
S-a lăsat pe spate, astfel încât eram la umbra unui stejar, și m-a ținut în<br />
brațe fără să îmi vorbească, doar respirând ușor, cât să îi simt pieptul<br />
ridicându-se și coborând și suflul ușor al respirației în păr.<br />
— Gata, am spus după un moment.<br />
— Bun.<br />
251