untitled

monede pe masa din fața lui Dougal și părea acum să țină un scurt discurs. S-
a dat un pas în spate, cu degetele mari vârâte în centura de la brâu, ca și cum
i-ar fi provocat pe ceilalți să facă ceva. După o pauză șovăielnică, alte două
suflete îndrăznețe i-au urmat exemplul, apoi alți câțiva, scoțând din
buzunare și genți câteva monede. Dougal le-a mulțumit cu căldură, făcându-i
semn cu mâna cârciumarului pentru încă un rând de bere. Am remarcat că
Ned Gowan punea cuminte noile contribuții într-un săculeț separat de tolba
în care se adunau arendele neamului MacKenzie pentru sipetul lui Colum, și
atunci am realizat care trebuie să fie scopul micii reprezentații jucate de
Dougal.
Rebeliunile, ca și toate celelalte propuneri de afaceri, necesită capital.
Adunarea și aprovizionarea unei armate are nevoie de aur, la fel și
întreținerea comandanților ei. Și din cât de puțin îmi aminteam despre
Bonnie Prince Charlie, tânărul pretendent la tron, o parte din acest suport
venise din Franța, însă o altă parte a banilor din spatele ascensiunii lui
eșuate provenise din buzunarele subțiri și roase ale poporului pe care voia
să îl conducă. Așadar Colum, sau Dougal, sau amândoi, erau iacobini;
suporteri ai tânărului pretendent împotriva ocupantului legitim al tronului
Angliei, George al II-lea.
În cele din urmă, ultimii arendași și fermieri s-au dus la casele lor pentru
cină, și Dougal s-a ridicat și s-a întins, cu o expresie destul de mulțumită,
precum o pisică după ce a mâncat un castron de lapte, dacă nu de smântână.
A cântărit în palmă săculețul și l-a aruncat înapoi spre Ned Gowan pentru
bună păstrare.
— Eh, destul de bine, a concluzionat el. Nu te poți aștepta la cine știe ce
dintr-o asemenea fundătură. Dar dacă adunăm de la toată lumea, se strânge
o sumă respectabilă.
— „Respectabil” nu e tocmai cuvântul pe care l-aș folosi, am spus eu
ridicându-mă țeapăn din locul în care mă chircisem.
Dougal s-a întors, de parcă uitase de mine.
— Nu? a întrebat el, strâmbându-și buzele amuzat. De ce nu? Ai ceva
împotrivă ca supușii loiali să contribuie cu un bănuț pentru a-l ajuta pe
conducătorul lor?
— Nu am nimic împotrivă, am răspuns privindu-l drept în ochi. Indiferent
cine este conducătorul lor. Ce nu-mi place mie este metoda pe care o
folosești dumneata pentru a strânge acești bani.
Dougal m-a privit atent, de parcă putea citi în trăsăturile chipului meu.
— Indiferent cine este acest conducător? a repetat el blând. Credeam că
nu înțelegi galica.
182