Gazeta Administraţiei Judeţene - Nr. 2

Gazeta
ADMINISTRAŢIEI
JUDEŢENE
proiectul
„Sistem de Management
Integrat al deşeurilor
în judeţul Maramureş”
UN PROIECT
în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș

„Plusuri înseamnă în primul rând
mediul, grija pentru mediu. Este
un câştig foarte mare mai ales
pentru zona Băii Mari, care a
fost excesiv poluată. Colectarea
selectivă, transportarea şi
depozitarea în condiţii de siguranţă
şi transformarea a ceea ce se poate
din deşeuri în energie este un
plus pentru mediu, un plus pentru
Maramureş, pentru fiecare dintre
noi (...)
Este cea mai mare investiţie în
Maramureş după sistemul de apăcanal.
62 de milioane de Euro
nu e puţin. Acest sistem e gândit
pe 20-30 de ani.”.
La acest moment, proiectul este
după 8 protocoale de corecţie,
în finanţare, că Maramureşul
va avea începând cu 2015 un
sistem de management integrat
al deşeurilor la nivel european.
Este o cerinţă a Uniunii
Europene. O cerinţă până la
urmă a societăţii moderne,
civilizate, ca fiecare dintre noi
să colectăm în mod selectiv şi
civilizat.
2
Zamfir Ciceu
Rep.: În ce stadiu aţi preluat proiectul
şi în stadiu se află în momentul de
faţă?
Zamfir Ciceu: L-am preluat la
momentul în care era la stadiul de
protocoale de corecţie şi în momentul
de faţă suntem la stadiul la care avem
acordul de principiu, urmează semnarea
contractului de finanţare. Şi până la
semnarea contractului de finanţare noi
am demarat deja procedurile de achiziţie,
mai exact am pregătit fişele de date,
caietele de sarcini pentru procedurile de
achiziţii publice pe servicii de consultanţă
şi asistenţă tehnică, prima categorie de
servicii.
Rep.: Acest proiect a suferit foarte
multe amânări şi modificări.
Zamfir Ciceu: Cred că la nivelul
oricărei administraţii trebuie să existe
mai mare rigoare şi fermitate în
decizii administrative, cu asumarea
consecinţelor de către cei care sunt în
postura de decidenţi la un moment
dat. Cred că dacă exista o mai mare
rigoare şi fermitate în luarea unei decizii,
proiectul putea să fie implementat sau
în implementare la acest moment. Dar
nu ne interesează ce a fost, ci soluţiile de
viitor. Important e că la acest moment
proiectul este după 8 protocoale de
corecţie, în finanţare, că Maramureşul
va avea începând cu 2015 un sistem de
management integrat al deşeurilor la
nivel european. Este o cerinţă a Uniunii
Europene. O cerinţă până la urmă a
societăţii moderne, civilizate, ca fiecare
dintre noi să colectăm în mod selectiv şi
civilizat.
Rep.: Ce s-ar fi întâmplat dacă
proiectul nu intra la finanţare?
Zamfir Ciceu: Ar fi fost destul de greu
pentru toţi maramureşenii, pentru că ar fi
trebuit transportate toate deşeurile la un
punct de colectare care să îndeplineasxă
cerinţele europene, care dacă nu ar fi fost
în judeţul Maramureş genera costuri
suplimentare pentru fiecare dintre noi,
pentru că toţi suntem producători de
deşeuri.
E important cum, după ce reguli

„Acest proiect
este un plus pentru Maramureş
şi un plus pentru fiecare
maramureşean”
Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş
transportăm, selectăm, depozităm aceste
deşeuri. Şi cred că este unul dintre cele
mai bune lucruri care se întâmplă astăzi
în Maramureş.
Rep.: S-a vorbit foarte mult despre
„minusurile” proiectului şi prea puţin
despre „plusuri”.
Zamfir Ciceu: De fapt, toate minusurile
sunt plusuri. Dacă ne uităm la actualele
„gropi de gunoi” – cum e sintagma
încetăţenită la acest moment, indiferent
de cum este acest proiect este mult mai
bun decât ce avem, pentru că nu o să
mai constituie focare de infecţie acele
gropi de gunoi, în cadrul acestui proiect
închidem şi gropile neconforme, se fac şi
puncte de transfer, colectare şi depozitare
în condiţii europene.
Plusuri înseamnă în primul rând mediul,
grija pentru mediu. Este un câştig foarte
mare mai ales pentru zona Băii Mari,
care a fost excesiv poluată. Colectarea
selectivă, transportarea şi depozitarea în
condiţii de siguranţă şi transformarea a
ceea ce se poate din deşeuri în energie este
un plus pentru mediu, un plus pentru
Maramureş, pentru fiecare dintre noi.
Trebuie să conştientizăm fiecare din noi
că nu trebuie să aruncăm încărcătorul de
la telefon împreună cu resturile menajere,
că nu trebuie să aruncăm flaconul din
plastic laolaltă cu metalul. Această
educaţie ecologică vine de la sine dacă
ai infrastructură. Dacă vezi patru coşuri
cu inscrfripţia pe categorii de deşeuri ţi-e
foarte uşor să le pui pe categorii. Cred că
respectul omului vine dacă îi şi oferi ceva
în schimb. Dacă fiecare dintre noi vede
că se face ceva pentru binele public, e
mult mai uşor să respecţi acele reguli.
Apoi există un beneficiu economic. Este
cea mai mare investiţie în Maramureş
după sistemul de apă-canal. 62 de
milioane de Euro nu e puţin. Acest sistem
e gândit pe 20-30 de ani. Copiii noştri
când vor ajunge la vârsta maturităţii
noastre vor închide acest sistem şi vor
deschide altul. Dar dacă înlocuieşti unul
care funcţiona bine cu altul, va fi mai
uşor. Dar dacă găsim totul vraişte e mai
greu să ne civilizăm.
Rep.: Din discuţiile pe care le-aţi avut
cu maramureşenii, cum văd acest
proiect?
Zamfir Ciceu: Majoritatea absolută
sunt deschişi, pozitivi şi agreează acest
lucru. E un pas important în evoluţia
noastră. Cea mai mare deficienţă pe care
am avut-o în general, ca societate, este
insuficienta comunicare. Politicianul
nu este într-un glob de cristal şi nu se
poate atinge nimeni de el. Oamenii
sunt ca şi noi. Noi nu suntem cu nimic
mai presus de oameni pentru că suntem
vremelnic într-o funcţie administrativă,
dimpotrivă, noi suntem cei care trebuie
să-i slujim pe oameni, deoarece din
contribuţiile pe care ei le plătesc ne luăm
salariul. Noi trebuie să muncim pentru
cei care plătesc taxe şi impozite, nu
invers. Asta e schimbarea de mentalitate
care trebuie să se producă de la cel mai
înalt nivel politic.
„În concluzie² nu cred că
avem de ce să ne temem
că acest proiect va genera
consecinţe negative
pentru mediu sau pentru
oameni, dimpotrivă, va
avea consecinţe pozitive
şi pentgru mediu şi
pentru oameni. Cele ce
sunt gropi de gunoi se
vor închide şi ecologiza.
Acest lucru trebuie să
înceteze. Noi trebuie să
dăm dovadă că suntem
ţară membră UE nu numai
scriptic ci şi prin ceea
ce facem fiecare dintre
noi. Acest proiect este un
plus pentru Maramureş
şi un plus pentru fiecare
maramureşean”.
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
Zamfir Ciceu
3

„Sistem de Management Integrat
al Deşeurilor
în judeţul Maramureş”
Un mediu mai curat, un
sistem modern de gestiune
a deşeurilor, respectarea
legislaţiei şi standardelor
europene. Pe scurt,
coordonatele unui proiect
vital pentru Maramureş:
“Sistem de Management
Integrat al Deşeurilor în judeţul
Maramureş”, o investiţie de
62.672.940
euro,
cu mai multe componente:
implementarea unui sistem
de colectare şi transport
al deşeurilor pe toată raza
judeţului; construirea a
2 staţii de transfer (Târgu
Lăpuş şi Moisei),
1 staţie de sortare şi transfer
(Sighetu Marmaţiei) şi
7 centre de colectare a
deşeurilor voluminoase (Baia
Mare, Târgu Lăpuş, Şomcuta
Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini,
Borşa, Vişeu de Sus);
va fi construit un Centru de
Management Integrat al
Deşeurilor incluzând rampa
ecologică şi instalaţiile
aferente, Staţie de Tratare
Mecano-Biologică şi Staţie de
Sortare a Deşeurilor reciclabile,
în comuna Fărcaşa – localitatea
Sârbi.
După mai mulţi ani de amânări
şi modificări, proiectul se
apropie în sfârşit de faza de
implementare.
De ce e nevoie de acest
proiect?
Ştirile despre mormane de gunoaie
depozitate în râuri, păduri, pe dealuri
au devenit deja banalitate. Iar statisticile
confirmă problemele sistemului actual
de management a deşeurilor.
În zonele urbane din Maramureş, sistemul
actual de management al deşeurilor
solide este caracterizat prin metode
tradiţionale de colectare şi depozitare
a deşeurilor. În general, colectarea din
casele individuale se realizează săptămânal,
iar colectarea pentru blocuri de
2 sau 3 ori pe săptămână, ţinând cont
de capacitatea containerelor. Colectarea
din unităţile industriale, comerciale şi
instituţionale (IC&I) se face la cerere sau
pe baza specificaţiilor contractuale.
În zona urbană, acoperirea serviciilor
de colectare a deşeurilor este de aproape
Tehnologii realizate/depozit ecologic
83%, fie prin firme specializate, fie
departamente de gestionare publică
aflate în proprietate publică. Cele mai
multe dintre vehiculele de transport
şi colectare sunt vechi şi într-o stare
precară de funcţionare. Iar depozitarea
finală a deşeurilor se face la centre de
depozitare care nu sunt în conformitate
cu reglementările legale.
Pentru zonele urbane există 8 depozite,
unul lângă fiecare oraş.
În zonele rurale, activităţile de colectare,
transport şi recuperare a deşeurilor
menajere sunt parţial neorganizate, iar
deşeurile menajere sunt colectate în
depozite locale neconforme. În concluzie,
legislaţia europeană şi de mediu nu se
respectă.
Din momentul aderării la Uniunea
Europeană din 1 ianuarie 2007,
România trebuie să adopte noile
standarde privind mediul
înconjurător.
În ceea ce priveşte infrastructura
managementului deşeurilor, sunt
prevăzute ţinte specifice pentru recuperarea
şi reciclarea deşeurilor şi
măsuri corespunzătoare de depozitare
a acestora. Ca punct de plecare pentru
atingerea acestor ţinte, s-au aprobat,
în anul 2004, Strategia Naţionala de
Gestionare a Deşeurilor (SNGDA)
4
Un centru similar din Dumitra, judeţul Bistriţa Năsăud

Iniţial, proiectul
a fost prevăzut
să fie
semiautomat,
dar s-au realizat
modificări, în
aşa fel încât
proiectul actual
este în totalitate
automat. De
aceea a şi crescut
valoarea lui cu
aproximativ
20 milioane de
euro. Este cel mai
amplu proiect
care se va realiza
în ţară.
şi Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor (PNGD), iar în anul 2006
au fost elaborate Planurile Regionale de
Gestionare a Deşeurilor. Pe parcursul
anului 2006, judeţul Maramureş, care
face parte din Regiunea Nord-Vest, a
pregătit un set de acţiuni mai detaliate
privind managementul deşeurilor, derivat
din PRGD. Practic, un proiect prin care
să se respecte angajamentele din Tratatul
de Aderare, legislaţia din domeniu şi, mai
ales, să fie benefic mediului şi sănătăţii
oamenilor. Aşa a apărut proiectul „Sistem
de Management Integrat al Deşeurilor în
judeţul Maramureş”.
Ce cuprinde proiectul?
Proiectul va cuprinde: implementarea
unui sistem de colectare şi transport
al deşeurilor pe toată raza judeţului;
construirea a 2 staţii de transfer (Târgu
Lăpuş şi Moisei), 1 staţie de sortare şi
transfer (Sighetu Marmaţiei) şi 7 centre
de colectare a deşeurilor voluminoase
(Baia Mare, Târgu Lăpuş, Şomcuta
Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa,
Vişeu de Sus); va fi construit un
Centru de Management Integrat al
Deşeurilor incluzând rampa ecologică
şi instalaţiile aferente, Staţie de Tratare
Mecano-Biologică şi Staţie de Sortare a
Deşeurilor reciclabile, în comuna Fărcaşa
– localitatea Sârbi.
Proiectul presupune achiziţionarea
de echipamente pentru colectarea deşeu
rilor menajere şi achiziţionarea de
unităţi de compostare a deşeurilor biodegradabile
din mediul rural inclusiv
din satele aparţinătoare oraşelor şi muni
cipiilor, exploatarea Centrului de
Ma nagement Integrat al Deşeurilor
(CMID), inclusiv întreţinerea rampei
ecologice şi a bunurilor aferente, precum
şi prelucrarea şi depozitarea deşeurilor,
exploatarea staţiei de sortare şi transfer, a
2 staţii de transfer, a 7 puncte de colectare
a deşeurilor, inclusiv întreţinerea aces -
tora, colectarea deşeurilor din zonele
de colectare corespunzător fiecărei
staţii de transfer, transportul
deşeurilor colectate până la staţiile de
transfer, închiderea depozitelor urbane
neconforme, campania de informare
şi conştientizare a populaţiei, asistenţă
tehnică şi supervizare, identificarea şi
întreţinerea mijloacelor fixe şi circulante
ale Proiectului.
Proiectul presupune, de asemenea,
mo nitorizarea sistemului post-implementare.
Consiliul Judeţean Maramureş va derula
proiectul, prin Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară privind Managementul
Deşeurilor, în baza contractului de
asociere între unităţile administrativteritoriale
ale judeţului Maramureş şi
se va desfăşura în mai multe etape şi
zone; părţile contractului vor contribui
la realizarea proiectului şi vor beneficia
de proiect, înţelegând să abordeze şi
să gestioneze aceste probleme în mod
unitar şi integrat.
Depozite de deşeuri neconforme închise
Staţie de sortare
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
5

Componenta1
sortare deşeuri
stație de transfer
Componenta2
colectarea
și transportul
deșeurilor
Rolul staţiei de transfer este următorul:
preia deşeurile colectate separat
(bio degradabil şi reciclabil) din zona
de servită,
compactează deşeurile în containere
de mare capacitate pentru transportul
lung-curier la locul de tratare şi
depozitare.
Componentele acestui
Sistem sunt:
Componenta 1 - Sistemul de colectare
şi transfer al deşeurilor: colectarea de şeurilor
şi transportul la o staţie de transfer;
transferul lung-curier a deşeurilor la un
centru de tratare şi eliminare finală.
Componenta 2 - Tratarea şi eliminarea
finală a deşeurilor: instalaţie de compostare
a deşeurilor biodegradabile, instalaţie
de sortare a deşeurilor reciclabile,
eliminare finală prin depozitare în celule
ecologice.
Componenta 3 - Închiderea celor şase
depozite urbane neconforme de deşeuri
Borșa, Tg. Lăpuș, Baia Mare, Seini, Sighetu
Marmației, Vișeu de Sus.
Măsurile întreprinse pentru
protecţia mediului vor fi:
Factorul de mediu apă: colectarea
apelor uzate menajere printr-o reţea de
canalizare în sistem închis şi evacuarea
acestora într-o mini-staţie de epurare;
colectarea apelor tehnologice prin
intermediul unei reţele de canalizare şi
stocarea acestora într-un bazin etanş,
precum şi evacuarea acestora la staţia de
epurare; preepurarea apelor pluviale prin
separatoare de hidrocarburi, înainte de
evacuarea acestora de pe amplasament.
Factorul de mediu sol: betonarea
platformelor de acces şi a platformelor
tehnologice, copertina de protecţie
pre vine răspândirea accidentală a deşeurilor.
Factorul de mediu aer: împrejmuirea
amplasamentului cu perdea vegetală
pentru evitarea răspândirii gazelor de
eşapament şi a mirosului; închideri
depozite urbane neconforme.
În ceea ce privesc măsurile pentru
protecţia mediului în cazul
depozitului ecologic acestea vor fi:
Factorii de mediu APĂ şi SOL:
I im permeabilizarea fundului şi pereţilor
laterali ai depozitului;
I colectarea le vigatului din deşeuri printr-un
sistem de drenaj amplasat deasupra
hidroizolaţiei de fund;
6
depozit ecologic
pentru deșeuri

Componenta3
închiderea
depozitelor
urbane
neconforme
de deşeuri
I epurarea levigatului prin tehnologia osmozei
inverse; colectarea şi epurarea apelor
tehnologice provenite din spălarea utilajelor şi
a platformelor industriale;
I dispunerea separatoarelor de produse
petroliere pentru apa pluvială colectată de pe
suprafaţa drumurilor interioare şi a parcărilor;
I forajele de monitorizare dispuse unul în
amonte şi două în aval.
Factorul de mediu AER:
I exploatarea etapizată a suprafeţei de de pozitare
şi acoperirea zilnică a deşeu rilor depuse;
I porţiunile din depozit care ating cota finală
de depozitare se acoperă de finitive;
I evacuarea gazelor de fermentare se va face în
mod controlat prin coşuri de gaz;
I captarea şi arderea controlată sau va lorificarea
gazului de depozit.
Care este valoarea proiectului?
Valoarea totală – 62.672.940 euro care
include TVA, din care: 38.064.454 euro
fonduri nerambursabile din partea CE şi
24.608.486 din bugetul local şi naţional.
Contribuţia financiară a Consiliului
Judeţean Maramureş este 17.542.629
euro, aprobată prin HCJ 198 din 14
dec 2012, din care: 11.147.028 euro
reprezintă TVA-ul care va fi recuperat.
Care este stadiul actual
al proiectului?
În luna decembrie 2012 s-a transmis documen taţia
pentru „Sistemul de management integrat
al deşeurilor în judeţul Maramureş” la
Bruxelles, şi, în 7 ianuarie 2013, s-au
primit din partea specialiştilor de la
Bruxelles observaţii privind completarea
documentaţiei. Documentele solicitate
au fost transmise până la termenul
stabilit - 14 ianuarie 2013. În momentul
de faţă există acordul de principiu,
urmează semnarea contractului de
finanţare.
Depozit ecologic pentru deşeuri/tehnologie de realizare
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
7

CENTRU DE MANAGEMENT INTEGRAT
AL DEŞEURILOR
Cea mai importantă componentă
a proiectului o reprezintă Centru
de Management Integrat al
Deşeurilor, incluzând rampa
ecologică şi instalaţiile aferente,
Staţie de Tratare Mecano-Biologică
şi Staţie de Sortare a Deşeurilor
reciclabile, în comuna Fărcaşa –
localitatea Sârbi.
Obiectivul principal al investiţiei
este de a implementa
un Centru de Management
Integrat al Deşeurilor -
CMID ce va include: celule de depozitare
ecologice, linie de sortare şi linie de
compostare. Depozitul de deşeuri va
fi construit în 4 etape. Prima celulă va
avea aproximativ 2.7 ha. Celelalte trei
celule, care nu sunt incluse în investiţiile
proiectului, sunt planificate pentru anii
viitori.
În proiect este inclusă de asemenea şi
închiderea primei celule de depozitare.
Pe lângă celule de depozitare, depozitul
include un sistem de management al
apelor meteorice, tratarea levigatului,
colectarea gazului şi sistemul de ardere
al acestuia. La acestea se adaugă o clădire
administrativă, un cântar electronic şi o
clădire aferentă, garaj, atelier de lucru,
staţie de alimentare cu combustibil tip
container (mobila) şi parcare.
Instalaţia de compostare: în cadrul
CMID din Sârbi este prevăzută şi o staţie
de compostare.
Staţia de compostare este formata din
zona de recepţie, zona de compostare,
zona de maturare şi zona de stocare. În
total, sunt necesare aproximativ 1,8 ha.
Linia de sortare: măsura propusă este de
a include o linie de sortare semiautomată
primară.
Linia de sortare permite sortarea pe
diferite tipuri de materiale şi pen tru
a obţine o calitate mai bună a componentelor
separate în vederea reciclării
ulterioare.
8
1
Practic care va fi
circuitul deşeurilor?
Deşeurile vor fi transportate containerizat
de la staţiile de transfer şi
sortare şi cu autospeciale de colectare
din zona deservită. După transportul
deşeurilor în centrul de management,
acestea vor fi descărcate pe o platformă
de recepţie. Atât zonele de manevră,
cât şi platformele de descărcare trebuie
să fie betonate, fiind concepute
pentru trafic greu şi sunt dotate cu
echipamente corespunzătoare pentru
curăţare.
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea
impactului asupra mediului
Proiectul se încadrează în limitele admise ale poluării factorilor de mediu, având
în vedere că sunt prevăzute alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) în
domeniul depozitării şi tratării deşeurilor, inclusiv măsuri de prevenire şi reducere
a impactului asupra mediului.
În raport de condiţiile climatice şi de modul de amenajare şi exploatare al
depozitului se apreciază că nu există posibilitatea de poluare a factorilor de
mediu deoarece vor fi respectate obligatoriu standardele naţionale şi europene
(HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).
2
Staţie
sortare deşeuri
reciclabile
Staţiile de sortare pentru deşeuri joacă un rol
important în sistemul general de mana gement
al deşeurilor. Fazele sortării sunt următoarele:
I selectarea deşeurilor neadecvate de tip grosier
înainte de prelucrarea de sortare;
I sortarea deşeului reciclabil pe categorii şi
calităţi de materii şi materiale;
I colectarea refuzului de sortare;
I prelucrarea pentru transport a fracţiilor
selectate şi a refuzurilor;
I stocarea temporară a fracţiilor selectate şi a
refuzurilor.

Măsuri pentru protecţia mediului
Factorii de mediu APĂ şi SOL
I impermeabilizarea fundului şi
pereţilor laterali ai depozitului;
I colectarea levigatului din
deşeuri printr-un sistem de drenaj
amplasat deasupra hidroizolaţiei
de fund;
I epurarea levigatului prin
tehnologia osmozei inverse –
randament 98%
I colectarea şi epurarea apelor
tehnologice provenite din
spălarea utilajelor şi a platformelor
industriale
I dispunerea separatoarelor de
produse petroliere pentru apă
pluvială colectată de pe suprafaţa
drumurilor interioare şi a parcărilor
I forajele de monitorizare dispuse
1 amonte şi 2 aval
Factorul de mediu AER
I exploatarea etapizată a
suprafeţei de depozitare, şi
acoperirea zilnică a deşeurilor
depuse
I porţiunile din depozit care
ating cota finală de depozitare se
acoperă definitiv
I evacuarea gazelor de fermentare
se va face în mod controlat prin
coşuri de gaz
I captarea şi arderea controlată sau
valorificare a gazului de depozit
Planul locaţiei include:
I puncte de acces pentru deşeurile care sosesc
şi pleacă lasau de la staţia de sortare.
I Zona principală de sortare. Camioanele
îşi descarcă încărcătura pe o platformă de
beton sau într-o fosă betonată ori direct
într-un container de unde se alimentează
banda de încărcare a liniei de sortare.
I Zona de stocare. Pentru stocarea fracţiilor
selectate şi pregătite corespunzător
pentru a fi preluate de către diverşii
reciclatori.
Din motive de igienă şi securitate, deşeurile
vor fi manevrate cu ajutorul unui încărcător
frontal, acest echipament este necesar
pentru păstrarea curată a platformei de
depozitare, stocarea temporară a deşeurilor
în compartimente speciale, îndepărtarea
anumitor componente voluminoase. Staţia
cuprinde printre altele o presă de balotat
– dispozitiv ce va compacta materialul
plastic sortat, hârtia şi cartonul. De
asemenea, hala de sortare este prevăzută
cu o platformă de depozitare pentru
balot de deşeuri reciclabile care are rolul
de a asigura păstrarea în bune condiţii a
baloturilor de materii sortate în vederea
expediţiei.
Platforma va fi dotată cu echipamente
corespunzătoare pentru curăţare (spălare
zilnică)
3
Staţie
tratare deşeuri
biodegradabile
Staţia de tratare deşeuri biodegradabile va
fi dotată printre altele cu:
a. tocător deşeuri - este un tocător
cu funcţionare “lentă”, cuplu mare, cu
un singur ax, pentru deşeuri greu de mărunţit.
Posibilitatea reglării permanente
a spaţiului de tăiere permite stabilirea
precisă a dimensiunilor materialului tocat
pentru etapele ulterioare ale procesului.
b. separator balistic - este folosit pentru
a separa din deşeurile umede, frac ţiile
utilizabile şi deşeurile cu potenţial de
reciclare. Prin combinarea sortării balistice
cu sitare (screening), separarea în
Centrul
de Management
Integrat al Deşeurilor
- CMID va include:
celule de depozitare
ecologice, linie de
sortare şi linie de
compostare. Trei
dintre celule nu sunt
incluse în investiţiile
proiectului, dar sunt
planificate pentru
anii viitori.
trei sau patru fracţii este executată într-o
singură operaţie, fiind vorba fie de deşeuri
tridimensionale, sau plate, deşeuri cu
forme cubice, rigide sau netede, înguste,
supra sau subdimensionate. Are un
amplu domeniu de aplicare, începând cu
deşeurile menajere, la deşeuri cu potenţial
de reciclare, dar şi deşeurile din construcţii
şi demolări. Separatorul lucrează conform
principiului balistic, separând deşeurile
având în vedere proprietăţile fizice ale
acestora.
Celule biostabilizare compost -
Con trolul procesului de compostare se
bazează pe omogenizarea şi amestecarea
deşeurilor, urmată de aerare şi adeseori
de irigare. Se obţine astfel un material
stabilizat de culoare închisă. Un sistem
bazat pe structuri de ciment cu biocelule,
acoperite cu folie respirantă, proiectate
astfel încât să limiteze emisiile de mirosuri
neplăcute. Fiecare modul cu biocelule
este o structură de ciment cu o platformă
aerată încastrată într-o podea de beton şi
structuri de acoperiş special proiectate
care sunt acoperite cu foliile respirante.
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE 9

Prima prezentare a proiectului în şedinţa Consiliului local al comunei Fărcaşa
Stimaţi
concetăţeni,
10
Centrul de Management Integrat
al Deşeurilor de la Dumitra,
jud. Bistriţa-Năsăud
Buncărul de primire deşeuri
de la Centrul din Dumitra
Ioan Stegeran,
primarul comunei Fărcaşa
Sistemul de management integrat
al deşeurilor în judeţul
Ma ramureş este un proiect
deosebit de im portant pentru
judeţul Ma ramureş. În cadrul acestuia,
în localitatea Sîrbi se va realiza Centrul
de management integrat al deşeurilor.
Acesta va fi localizat însă în afara
satului, înspre pădure.
Doresc să vă asigur că acest pro iect
va fi realizat conform nor mativelor
tehnice în vigoare şi la standarde
europene. Este un proiect cu finanţare
euro peană, ceea ce înseamnă că va fi
urmărit îndeaproape în toate etapele
de către autoritatea de management,
finanţatoare, şi de către toţi factorii
responsabili cu implementarea lui. Mai
mult decât atât, ca reprezentant ales al
comunităţii locale, mă voi implica activ
în respectarea întocmai a proiectului şi
vă asigur că voi interveni atunci când
voi constata că nu se întâmplă aşa.
Proiectul a fost de la început unul
controversat. Există opinii pro şi opinii
contra. Personal consider că ambele
categorii sunt în folosul proiectului.
Opiniile pro aparţin acelor cetăţeni
care au văzut sau cunosc acest tip
de investiţie. Cele contra aparţin
cetăţenilor care nu cunosc proiectul
sau sunt influenţaţi. Opiniile contra
vor responsabiliza însă factorii
implicaţi, atenţia tuturor va tre bui să
fie îndreptată pentru obţinerea celor
mai bune re zultate.
Este datoria noastră să facem cunoscut
proiectul pentru toată lumea. Am
organizat deja şi vom organiza în
continuare, cu sprijinul Consiliului
Judeţean Maramureş, deplasări în ţară
la depozite similare, precum cel de la
Dumitra, judeţul Bistriţa Năsăud,
pentru ca cetăţenii să poată vedea la
faţa locului modul de funcţionare a
unui astfel de sistem şi, dacă este cazul,
se va organiza referendum.
Cu privire la acest proiect au avut
loc până acum informări repetate.
Astfel, în anul 2010, proiectul a fost
prezentat în şedinţaele Consiliului
local al comunei Fărcaşa, iar în anul
2012 a avut loc dezbaterea publică
pentru procedura de mediu, la care
participarea a fost deschisă tuturor
cetăţenilor interesaţi.
Există proiecte de acest tip implementate
în oraşe mari din Eu ropa,
amplasate aproape de zona locuibilă,
practic treci pe lângă ele, dar nici nu
bănuieşti că este vorba despre depozite
de deşeuri.
Trebuie să înţelegem ce presupune
acest proiect şi specialiştii ne vor ajuta
în acest sens, dar nu vom putea depăşi
barierele actuale până nu vom face
distincţia clară între groapă de gunoi,
aşa cum este prezentată acum prin
ziare sau la televiziune sau cum este cea
din Satu Nou şi depozit de deşeuri.

Participanţii la dezbaterea publică a proiectului, februarie 2012, Fărcaşa
Prin amplasarea acestui Centru
de management al deşeurilor în
lo calitatea Sîrbi am venit în sprijinul
judeţului Maramureş, care
promovează acest pro iect, dar am
solicitat în schimb susţinerea finan
ciară a investiţiilor pe care le
derulăm pe raza comunei. Practic,
între Consiliul Judeţean Maramureş
şi Comuna Fărcaşa se va încheia
un protocol pentru predarea terenului,
dar acesta nu va fi cu titlu
gratuit. Trebuie să se realizeze
dru mul de acces la depozit, dar şi
legătura ru tie ră între drumul care
duce la Centrul de management a
deşeurilor şi localităţile Buzeşti şi
Sîrbi.
Pe de altă parte,trebuie sprijinite
financiar din bugetul judeţului
proiectele de investiţii care se
derulează în comuna Fărcaşa: proiectul
integrat „Făr caşa - o comună
atractivă”, Restaurarea Bisericii
de lemn din Buzeşti, Amenajare
de spaţii verzi în co muna Fărcaşa,
construcţia sediului Primăriei
Fărcaşa, Sistematizare verticală la
Blocu rile de locuinţe ANL, reabilitarea
drumurilor comunale,
finalizarea alimentării cu apă, toa te
la o valoare de 10.602.890 lei.
De asemenea, se va reduce considerabil
taxa de salubrizare pe
care cu toţii o suportăm, pen tru că
nu este acelaşi lucru să transporţi
deşeurile pe raza ta administrativteritorială
sau să le duci la câţiva
zeci de kilometri. Mai mult, dorim
să eliminăm taxa de depozitare
pentru lo cuitorii comunei Fărcaşa.
Proiectul este generator de ve nituri
în mod direct, pentru că se creează
locuri de muncă, dar şi indirect, prin
dezvoltarea altor investiţii în zonă,
ca urmare a realizării drumului de
acces şi a utilităţilor publice.
Consider că suntem prea să raci
pentru a nu implementa pro iec tele
care sunt generatoare de venituri.
Zona deal Sîrbi o văd peste câţiva
ani împânzită de ferme agricole, tip
de investiţie pentru care se creează
cele mai propice condiţii prin
dezvoltarea aces tui proiect, dar şi
investiţii complementare care să
utilizeze la maxim şi să recicleze tot
ceea ce generăm noi în gospodării şi
care să se întoarcă la noi sub forma
anumitor utilităţi, prin prelucrarea
biogazului.
Vă asigur, încă o dată, că mă voi
implica în derularea aces tui proiect,
conştient de res ponsabilitatea pe
care o am faţă de fiecare locuitor al
acestei comune.
Ședința Consiliului local al comunei Fărcașa
Prezentarea proiectului
în cadrul dezbaterii publice pentru acordul
de mediu, februarie 2012
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
11

Staţia de transfer preia deşeurile colectate
separat (biodegradabil şi reciclabil) din
zona deservită şi compactează deşeurile
în containere de mare capacitate pentru
transportul lung-curier la locul de tratare
şi depozitare.
Staţiile de transfer
Judeţul a fost împărţit în
4 zone de gestionare a
deşeurilor, 1 deservită direct
de unitatea centrală de
gestionare a deşeurilor cu staţie
de sortare şi staţie de compostare
aflată la Sârbi şi va prelua deşeurile
colectate din partea de vest, sudvest
a judeţului, iar celelalte 3
deservite de staţiile de
sortare şi transfer.
Mai concret:
I staţie de
transfer
Târgu Lăpuş
(capacitate 12
000 t/an) acoperă
par tea de sud a
judeţului;
I staţie de transfer
Moisei (capacitate 25 000 t/an)
acoperă partea de est şi nordest
a judeţului;
I staţie de sortare
şi transfer Sighetu
Marmaţiei (capacitate 28 000
t/an ) acoperă partea de nord a
judeţului.
12
Pe lângă staţiile de transfer,
sistemul mai prevede
7 centre de colectare deşeuri
voluminoase:
I Sighetu Marmaţiei şi CCDV
I Târgu Lăpuş
I Borşa
I Vişeu de Sus
I Baia Mare
I Şomcuta Mare
I Seini
Staţiile de transfer pentru deşeuri joacă un rol
important în sistemul general de management al
deşeurilor, servind drept legătură între programul
comunitar de colectare a deşeurilor menajere şi
locaţia finală pentru depozitarea deşeurilor.
Scopul este compactarea deşeurilor colectate
şi transportate pe distanţe relativ scurte de
autospecialele cu volum mic şi mediu în vederea
încărcării în vehicule de mare volum.

„Proiectul este unul
benefic pentru municipiul
Sighetu Marmaţiei”
Ovidiu Nemeş, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei
Cea mai simplă formă de staţie
de transfer este o locaţie cu zona
desemnată pentru recepţie, unde
camioanele pentru colectarea
deşeurilor (autogunoierele) îşi
descarcă încărcăturile.
Într-o staţie de transfer nu se depozitează
deşeurile pe termen lung,
compactarea şi încărcarea deşeurilor
în camioanele mari de transport
lung curier fiind realizată de obicei
în câteva ore după descărcare.
Motivul principal pentru a utiliza
o staţie de transfer este reducerea
costurilor de transport a deşeurilor
către locaţiile de depozitare.
La staţiile de transfer, pe lângă
activităţile de pregătire a deşeului
pentru transport la depozitul
eco logic, lucrătorii realizează şi
trierea primară a deşeurilor prin
identificarea acelor categorii care nu
se încadrează în filierele de selectare,
compostare sau depunere directă,
de exemplu deşeuri sau materii
periculoase, anvelope, baterii auto
sau substanţe cu potenţial infecţios.
Eliminarea deşeurilor necorespunzătoare
se face mai eficient la
staţiile de transfer decât
la locaţia
depozitului
ecologic.
„Curăţenia şi grija pentru mediul
înconjurător arată gradul de
civilizaţie a unei comunităţi. De
aceea, am acordat întotdeauna
o grijă deosebită salubrizării
şi gestiunii deşeurilor, iar acest
proiect implementat de Consiliul
Judeţean se potriveşte foarte
bine cu strategia locală în acest
domeniu”.
Reporter: Ce înseamnă proiectul
“Sistem de Management Integrat
al Deşeurilor în judeţul Maramureş”
pentru Sighetu Marmaţiei?
Ovidiu Nemeş: În municipiul Sighetu
Marmaţiei urmează să se construiască o
staţie de sortare şi transfer a deşeurilor
şi un CCDV din zona Maramureşului
Istoric. Proiectul este unul benefic pentru
municipiul Sighetu Marmaţiei, având în
vedere că se va reduce gradul de poluare al
zonei, dar mai ales va fi eliminat disconfortul
creat locuitorilor din zona Cămara şi, nu în
ultimul rând, se vor îmbunătăţi condiţiile
de prestare a serviciului de salubrizare.
Aceasta va fi situată în zona actualei gropi
de gunoi pe un teren care a aparţinut
Căilor Ferate Române. Dacă proiectul va fi
aprobat şi de forurile europene, Sighetul va
beneficia de o staţie de sortare şi transfer la
standarde europene.
Rep.: Ce loc ocupă salubritatea şi
managementul deşeurilor între
priorităţile administraţiei sighetene?
Ovidiu Nemeş: Un loc extrem de important.
Curăţenia şi grija pentru mediul
înconjurător arată gradul de civilizaţie a
unei comunităţi. De aceea, am acordat
întotdeauna o grijă deosebită salubrizării
şi gestiunii deşeurilor, iar acest proiect
implementat de Consiliul Judeţean se
potriveşte foarte bine cu strategia locală în
acest domeniu.
Rep.: Cum vedeţi raportul puncte tari/
slabe în acest proiect?
Ovidiu Nemeş: Nu cred că există puncte
slabe, iar nemulţumirile cred că au fost
create mai degrabă de lipsa de informare,
de interpretări eronate şi de disensiuni
politice. În primul rând vorbim de o
obligativitate prevăzută de normele eu -
ropene şi lege. Actualele depozite neconforme
trebuie închise. Apoi, vorbim
de un sistem european, implementat tocmai
pentru a proteja mediul. Sunt convins
că, din toate punctele de vedere, ecologic,
social, economic, proiectul are numai
puncte tari.
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
13

„Eu consider că
acest proiect va fi
eficient nu numai
pentru populaţia
din Moisei,
ci pentru tot judeţul”
Toader Şteţcu, primarul comunei Moisei
Reporter: Ce înseamnă pentru Moisei
acest proiect?
Toader Şteţcu: În primul rând s-a ales
Moiseiul pentru implementarea acestui
proiect pentru că este la centrul zonei
de colectare. Pentru că la Moisei se vor
aduce deşeurile de la Vişeu de Jos, Vişeu
de Sus, Borşa, Săcel şi Moisei. Atât, doar
de aici. Iar Moiseiul este zona de centru
pentru aceste localităţi.
În al doilea rând s-a stabilit aici locaţia
pentru că nu afectează deloc populaţia.
Eu am văzut staţii de transfer similare. Se
va face numai transferul deşeurilor fără
sortare. Mai exact, vine maşina, goleşte
deşeurile în containere, se presează
după care containere pline sunt duse la
Fărcaşa.
Ceea ce câştigă Moiseiul este în primul
rând faptul că noi vom plăti mai puţin
pentru transportul deşeurilor, pentru că
este doar pe raza comunei Moisei până
la staţie. De asemenea, se vor crea câteva
locuri de muncă unde bineînţeles că vor
fi prioritari numai moiseieni din zona
staţiei de transfer.
Un alt avantaj pentru Moisei este că facem
un drum în valoare de vreo 6 miliarde lei
vechi, un drum asfaltat de la DN 18 până
la staţie, drum de care vor beneficia şi
oamenii care au teren în zonă. Am făcut
un pod cu fonduri alocate de Consiliul
14
Judeţean, un pod care le este util tuturor
oamenilor din zona respectivă şi am mai
depus un proiect pentru care am primit
promisiunea că va fi finanţat: un alt pod
tot în acea zonă.
Ceea ce am văzut eu la Bistriţa, unde am
văzut o asemenea staţie de transfer, m-a
convins că nu afectează pe nimeni cu
nimic. Din contră, deşeurile nu vor mai fi
aruncate ca şi până acum. Pentru că zona
unde se construieşte staţia era o zonă
plină de deşeuri, de mizerii şi cadavre de
animale. Acum totul va fi curat şi spălat
în fiecare zi cu detergent. Vor fi canale de
colectare a apelor, pentru că acolo va fi
şi o mică staţie de epurare. Inclusiv roţile
de la maşini vor fi spălate în această staţie.
Absolut tot va fi curat şi igienic.
Eu nu am interesul să spun decât adevărul,
cu atât mai mult cu cât campania
electorală a trecut.
Rep.: Despre contestatarii proiectului?
Toader Şteţcu: Această poveste a fost
folosită împotriva mea, iar mie mi-a
mâncat cel puţin 20 de procente, pentru
că adversarii politici mi-au făcut o
anticampanie foarte serioasă, spunând că
fac groapă de gunoi în mijlocul localităţii.
Am primit telefoane inclusiv din Borşa,
de la oameni care au auzit că va merge
mirosul până în Borşa. Important este că
oamenii au înţeles adevărul, chiar dacă pe
unii mai slabi au reuşit să-i facă să creadă
că acest proiect nu este pentru binele
comunităţii. Cu toate acestea, la alegeri,
diferenţa dintre mine şi următorul
candidat a fost de peste 1900 de voturi.
Mai mult, acest proiect este foarte
important la nivel judeţean şi era
necesar. În mod normal ar fi trebuit
două staţii de tipul celei de la Fărcaşa,
staţie de colectare, sortare şi prelucrare
a deşeurilor, care transformă deşeurile în
îngrăşământ natural în final. Proiectul
acesta este foarte important, deoarece
conform normelor europene nu avem
posibilitatea să depozităm deşeurile în
altă parte. Toate depozitele de gunoi
au termen ca anul viitor să fie închise.
O parte s-au închis, au fost acoperite
cu pământ, dar ultimele gropi de gunoi
trebuie închise anul viitor. Şi atunci nu
mai aveam unde depozita. Fără acest
proiect, singura variantă era să ducem
deşeurile în alt judeţ, ceea ce ar fi
costat enorm din cauza transportului şi
cheltuielilor de prelucrare.
Eu consider că acest proiect va fi eficient
nu numai pentru populaţia din Moisei,
ci pentru tot judeţul. Cu acest proiect,
investiţiile care se vor face la Moisei se
vor ridica undeva la 20 de miliarde lei
vechi.

„La noi nu s-a pus problema să existe
îndoieli asupra acestui proiect”
Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş
Reporter: Despre proiectul “Sistem de Management
Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”?
Mitru Leşe: Dacă s-ar ţine ritmul meu, pe care l-am
început de trei ani în ceea ce priveşte colectarea selectivă
la sursă, acest proiect ar închide ciclul pe care îl avem
deja. Mai cu seamă, partea de colectare selectivă care la
noi se face. De un an şi jumătate am închis rampa de
gunoi de la Rohia.
Proiectul Consiliului Judeţean vizează o staţie de
transfer la Târgu Lăpuş. În momentul în care se
implementează acest proiect, toată zona am putea-o
deservi cu compactoarele Mercedes pe care le avem.
Automat se vor crea şi noi locuri de muncă în momentul
în care porneşte proiectul.
Aş dori să se analizeze şi în detaliu, nu numai macro, că
e penibil de exemplu să duci gunoiul din Târgu Lăpuş
în Şomcuta. Prin implicarea pe care o avem în acest
moment, eu aş putea genera la Târgu Lăpuş un aspect
foarte important prin programul de colectare selectivă
pe care-l facem de doi ani. Mai exact, la noi s-ar putea
închide circuitul pe plastic, pe hârtie, sticlă sau metal.
Să nu mai fim nevoiţi să ducem de exemplu plasticul la
Şomcuta.
Rep.: Care a fost reacţia populaţiei?
Mitru Leşe: Oamenii de la noi au înţeles că această staţie
de transfer este de fapt o aliniere la normele europene.
Asta mai cu seamă că de doi ani i-am forţat să se alinieze
normelor, pentru că închizând rampa de gunoi dealul
Rohiei, suntem nevoiţi să transportăm gunoiul menajer
la Baia Mare. În momentul în care se deschide staţia de
transfer se va face automat economie.
La noi nu s-a pus problema să existe îndoieli asupra
acestui proiect. Noi ne-am dorit asta! Ba mai mult, ne
dorim încă un pas, ca direct de pe staţia de transfer să
se facă direcţionarea materialelor reciclabile la agenţii
economici.
La noi este mai uşor, pentru că noi am pornit un pic
mai devreme decât cei de la Consiliul Judeţean. Iar
prin colectarea selectivă noi suntem cu un pas înaintea
multora.
Staţia de transfer este un beneficiu nu numai pentru
Târgu Lăpuş, ci pentru toată zona. Capacitatea de
transport pe care noi o avem deja este atât de mare
încât putem deservi toată Ţara Lăpuşului. Avem 3
compactoare de 20 mc, ceea ce înseamnă că 360 mc de
gunoi îi putem transporta într-o clipă. Mai mult, cred
că la ora asta suntem singurii agreaţi ANRCC şi avem
licenţă de transport pentru gunoi, inclusiv curăţat străzi
şi deszăpezit.
„Noi nu am întâmpinat probleme pentru
implementarea proiectului CJ, pentru că noi
ne-am făcut ucenicia în acest domeniu de trei
ani. La noi există un regulament de colectare
al gunoiului în aşa fel gândit încât dacă ai
amestecat gunoiul, iei 100 de lei amendă. Iar
amenzile se şi dau, nu e doar ceva declarativ.
Iar acest regulament funcţionează de doi
ani. Nici un primar nu l-a abordat, că a zis
că-i campanie electorală. Eu şi în campanie
electorală i-am sancţionat, pentru că orice
sancţiune e un îndreptar. E un pas spre
dezvoltare”.
Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş
ADMINISTRA"IEI JUDE"ENE
15

COMPONENTELE SISTEMULUI INTEGRAT
DE GESTIONARE A DE:EURILOR
1
3
5
Paşi de urmat
Staţie de transfer din Trento, Italia
4
2
1 colectarea gunoiului la sursă (locuinţă)
2 colectarea gunoiului prin firme cărora
li se va delega gestiunea acestei activităţi
3 selectarea primară a materialelor reciclabile
la staţia de transfer şi compactarea deşeurilor
4 transportul deşeurilor prin firme specializate,
cărora li se va delega gestiunea acestei
activităţi şi transferul deşeurilor prin
autocamioane „lung-curier” pentru transferul
lor către CMID – Sârbi
5 CMID – Sârbi – Sortare deşeuri, compostare
deşeuri biodegradabile, depozitare deşeuri,
tratare levigat.
Proiectul va avea un
impact benefic tradus prin
îmbunătăţirea condiţiilor
de prestare a serviciilor
de salubritate datorită
următoarelor efecte directe:
I colectarea deşeurilor la surse
va deveni mai regulată pentru a
asigura masa de deşeuri necesară
bunei funcţionări a staţiilor de
transfer;
I pentru exploatarea instalaţiilor
pre zentate vor fi create peste
100 de locuri de muncă;
prestatorii de servicii îşi vor
extinde aria de activitate pentru
acoperirea în timp a tuturor
localităţilor judeţului;
I existenţa staţiilor de transfer/
sortare/compostare va stimula
firmele de co lectare deşeuri
în achiziţionarea de utilaje
moderne de transport;
I închiderea depozitelor vechi
de deşeuri va reduce substanţial
gradul de poluare existent în
urma depozitării neconforme a
deşeurilor.