De la animă spre ceriu fragment
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile. Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
6 Călin Kasper albie, iar ca fetişcană năbădăioasă ce era, mai dădea şi pe de lături, ieşindu‐şi din matcă. Dar cel mai mare câştig al folosirii limbii secolului al XIX‐lea este dat de expresii uimitoare, căzute din păcate de mult în uitare, pe care acea limbă proaspătă şi vioaie ne poate face mândri că aparţinem gintului limbii române. Sunt atât de multe aceste expresii, încât se întâlnesc în text la fiecare cotitură. La sfârşit, am întocmit şi un dicţionar cu arhaismele sau regionalismele care aveau nevoie de explicaţii. Dar numărul lor este atât de mare, încât pe unele dintre ele, cu înţelesul mai uşor de ghicit, le‐am lăsat în plata Domnului. La urma urmei, propusul 1 a fost de a scrie un roman, nu de a scoate un dicţionar. Dicţionar n‐a ieşit, dar nici carte cu mintea întreagă nu pare să fie. E greu de citit şi greu de urmărit. N‐o fi cumva un cumplit meşteşug de tâmpenie? S‐ar putea să pară aşa unora, pentru că această carte cere mult de la simulatisimul cetitor, aşa cum cărţile de azi n‐o prea cer. Porbabil că ea şi‐i va alege singură, aşa cum se întâmplă la urcatul munţilor, activitate care şi ea îi lasă la poale pe cei lipsiţi de răbdare, consecvenţă şi voinţă. Cei care însă nu se tem de urcuş şi pornesc la drum cu convingere, vor fi răsplătiţi cu dobândă. În primul rând, vor cunoaşte o parte din istoria Transilvaniei, pe care n‐o vor găsi descrisă nicăieri, nici dacă citesc 100 de tomuri. Apoi, cartea aceasta, prin ţesătura ascunsă din spatele povestirilor, alcătuită din reguli stricte de construcţie literară, dar şi istorică, este una care ascute inteligenţa. Oricine va citi acestă carte cu atenţie (poate chiar de două ori), îşi va întări capacitatea de analiză şi gândire aşa cum o fac, de exemplu, cei care joacă şah. Aş putea zice că cititorul luător aminte va deveni mai inteligent. Autorul 1 arh. propusul = scopul. Se păstrează în vorbirea curentă ca „Mi‐am propus să”
Precuvântare Cetitoriule nepregetătoriu şi luminatu, Popora românească din Transilvania a fost oropsită opt seculi în propria ei ţeară, despuiată de toate drepturile omeneşti, privită ca tolerată în patria ei, cu religia nerecunoscută, oprită de la învăţătură, silită ca să lucre pentru domnii pământeni (dominus terrestris) patru zile pe săptămână, care mai luau apoi şi zeciuiala din recolta năcăjitului de iobag. După nemeş, venea şi preotul catolic sau protestant şi lua şi el partea lui, apoi urmau decime 2 şi robote pentru ţânerea cătanelor, dregerea drumurilor şi facerea podurilor, tăierea stânjenilor de lemne pentru fişc, defluvierea şi plutărirea buştenilor către fireze 3 , de adus butoaie cu vin şi vinars 4 din Ungaria pentru pivniţa regală a prinţipatului. Şi asta este doar o mică parte din ce‐a pătimit norodul românesc din Transilvania, sub sbiciul teroristic al magnaţilor maghiari, mai răi ca hiarăle şi dobitoacele pădurilor. Oare în asemene ţircustări 5 , n‐ar fi debuitu 6 ca neamul românesc din Transilvania, ţinut într‐o stare de barbarie şi supus la cruzimi înfiorătorie, să‐i peară seminţia de totului? Păi, cum de nu! Dară dacă n‐o peritu, e 2 arh. decime = dări 3 reg. fireze = fierăstraie mânate de roţi hidraulice 4 reg. vinars = palincă, rachiu 5 arh. ţircustări = împrejurări, circumstanţe 6 debuitu = formă veche a lui trebuie
- Page 1: Călin Kasper De la animă spre cer
- Page 4 and 5: Notă: Romanul se bazează pe fapte
- Page 8 and 9: 8 Călin Kasper sămn dumnedeiesc p
- Page 10 and 11: 10 Călin Kasper sea, e prototipulu
- Page 12 and 13: 12 Călin Kasper învingă vremuril
- Page 14 and 15: 14 Călin Kasper 4. Casa din Muntii
- Page 16 and 17: 16 Călin Kasper 11. Camera de tort
- Page 18 and 19: 18 Călin Kasper - Dară de unde ş
- Page 20 and 21: 20 Călin Kasper de omenie, nu ţi
- Page 22 and 23: 22 Călin Kasper bune, de la cârci
- Page 24: 24 Călin Kasper - Păi, ce gând s
Precuvântare<br />
Cetitoriule nepregetătoriu şi luminatu,<br />
Popora românească din Transilvania a fost oropsită opt seculi în propria<br />
ei ţeară, despuiată de toate drepturile omeneşti, privită ca tolerată în<br />
patria ei, cu religia nerecunoscută, oprită de <strong>la</strong> învăţătură, silită ca să<br />
lucre pentru domnii pământeni (dominus terrestris) patru zile pe săptămână,<br />
care mai luau apoi şi zeciuia<strong>la</strong> din recolta năcăjitului de iobag.<br />
După nemeş, venea şi preotul catolic sau protestant şi lua şi el partea lui,<br />
apoi urmau decime 2 şi robote pentru ţânerea cătanelor, dregerea drumurilor<br />
şi facerea podurilor, tăierea stânjenilor de lemne pentru fişc, defluvierea<br />
şi plutărirea buştenilor către fireze 3 , de adus butoaie cu vin şi vinars 4<br />
din Ungaria pentru pivniţa regală a prinţipatului. Şi asta este doar o mică<br />
parte din ce‐a pătimit norodul românesc din Transilvania, sub sbiciul teroristic<br />
al magnaţilor maghiari, mai răi ca hiarăle şi dobitoacele pădurilor.<br />
Oare în asemene ţircustări 5 , n‐ar fi debuitu 6 ca neamul românesc din<br />
Transilvania, ţinut într‐o stare de barbarie şi supus <strong>la</strong> cruzimi înfiorătorie,<br />
să‐i peară seminţia de totului? Păi, cum de nu! Dară dacă n‐o peritu, e<br />
2 arh. decime = dări<br />
3 reg. fireze = fierăstraie mânate de roţi hidraulice<br />
4 reg. vinars = palincă, rachiu<br />
5 arh. ţircustări = împrejurări, circumstanţe<br />
6 debuitu = formă veche a lui trebuie
Change language