De la animă spre ceriu fragment
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>De</strong> <strong>la</strong> <strong>animă</strong> <strong>spre</strong> <strong>ceriu</strong> 23<br />
prea siguri de ieşita cauzei, să ridice o besearică popistaşă, cu zidurile<br />
aprope proptite de besearica românească. La această samavolnicie, frate‐mieu<br />
s‐o încontratu cu toată energhia, trimiţându suplice şi lăcrămaţii<br />
48 <strong>la</strong> toate deregătoriile şi dicasteriile statului, arătându cum legile<br />
patriei au fost călcate în pitioare de acei omeni fără Dumnedieu. Blăstămaţii<br />
ceia au cercatu chiar să‐l strămute airea 49 pe Alexandru din ţinutul<br />
fişcale al Bistrei sau chiaru să‐l aducă – cum sângur zicea când mi‐o<br />
povestit ce‐o pătimitu – <strong>la</strong> „perpetuum silenţium”, adică să‐l facă să<br />
tacă pre vecie. Dară protopopul – cum şcii şi tu ce amarnic pote fi când<br />
îi vorba de direpturile românilor –, fără a să spăria de acei guzgani, o<br />
adusu inştanţia 50 în faţa tronului Majestăţii Sale, bunul nost’ împărat<br />
Ferdinandu. Cercetându‐se causa cu imparcialitate, împăratul o datu<br />
dreptate protopopului, trimeţându‐se poroncă preînaltă <strong>la</strong> consiliariul<br />
oficio<strong>la</strong>tului tesaurariale Ţiriec – un ticălos de român, deghenerat de<br />
totului <strong>la</strong> maghiari –, care până atunci ţinuse <strong>la</strong> super<strong>la</strong>tiv cu răpitorii.<br />
Amu, dară, cum o văzut că s‐o contorsu 51 direpţiunea vântului, temându‐şi<br />
tare scaunul, căută să aducă cu degraba părţile <strong>la</strong> împăcăciune,<br />
dând dărabul de ţintirim înapoi besearicei româneşci şi dispunându grabnic<br />
<strong>la</strong> dărâmarea murilor ridicaţi zădarnic de răpitorii locului.<br />
Alisandru mai turnă câte un păhăruţ de jinars, apoi bărbaţii ciocniră:<br />
– Domne, ajută! Uite cum cearcă toţi veneticii să‐i lipsească pe români<br />
de toate câte încă nu le‐au fost răpitu! Iată dară că, dacă un bărbat nepregetătoriu<br />
ţine cu cerbicie 52 de dreptul lui, poate, cu toate împintenările<br />
răuvoitoriloru, să aducă dreptatea şi de partea celor ce o au.<br />
– Alisandre, eu n‐am datu pe <strong>la</strong> tine doră aşe, de florile meriloru.<br />
Naciunea română are mare lipsă de intelighenţie, care să se încontreze<br />
cu cei cărora le stăm ca un os în gât. Tu ce ai de gând cu Avrămuţ al tău?<br />
48 arh. lăcrămaţii = plângeri<br />
49 reg. airea = aiurea<br />
50 arh. inştanţia = instanţa, fapta, lucrarea<br />
51 arh. contorsu = schimbat, răsucit, întors<br />
52 arh. cerbicie = hotărâre, încăpăţânare
Change language