De la animă spre ceriu fragment
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>De</strong> <strong>la</strong> <strong>animă</strong> <strong>spre</strong> <strong>ceriu</strong> 19<br />
căută din priviri prin curte, dară el togma atunci venea de <strong>la</strong> pescuit, de<br />
<strong>la</strong> iazul morii Gligoreştilor, cu câţiva peşti înşiruiţi pe‐o ramură de salcie.<br />
S‐au apucat îndată să‐i pregătească pentru copt în jar. Avrămuţ îi tăia<br />
în lungul burţii şi le scotea măruntaiele, apoi îi spă<strong>la</strong> iar Maria îi curăţa<br />
de solzi şi‐i săra. Alisandru Iancu trăbăluia prin bătătură, pe <strong>la</strong> animale,<br />
bolborosind singur. Se vedea că avea multe prepusuri 37 în ziua aia, că<br />
numai atunci avea obiceiul să mormăie ca un urs. Ai lui ştiau că în asemenea<br />
zile, când nu era în apele lui, trebuiau să‐i dea pace. <strong>De</strong>odată, se<br />
auzi în curte un g<strong>la</strong>s cam şovăielnic:<br />
– Domne, ajută, bade Alisandre. Am audit că m‐ai cătatu.<br />
Bătrânul Iancu s‐a întornat către cel ce vorbea, privindu‐l încruntat<br />
cum stătea în faţa lui, cu căciu<strong>la</strong> găvănoasă în vârful capului şi seren 38 ca<br />
un prunc neajuns <strong>la</strong> vârsta priceperii, de parcă n‐ar fi ştiut pentru ce‐a<br />
fost chemat. Apoi s‐a apropiat de moţul ce‐i intrase‐n curte şi, fără nicio<br />
vorbă, i‐a trăsnit o palmă butucănoasă peste obraz, de era să‐l ţâpe <strong>la</strong><br />
pământ. Lui Văsălie i‐a sărit căciu<strong>la</strong> din cap.<br />
– Ce‐ţi căşună pe mine, bade Alisandre? Ce ţi‐am făcutu?<br />
– Mai ai nas să întrebi de ce dau, nemernicule?<br />
Înfuriat <strong>la</strong> super<strong>la</strong>tiv, suflând din greu ca un taur, badea Alisandru îi<br />
mai trozni lui Văsălie încă o palmă pe celă<strong>la</strong>lt obraz, chiar mai înfricoşătoare<br />
ca prima. <strong>De</strong> data asta l‐a prăvălit <strong>la</strong> pământ, într‐un genunche…<br />
– Dară fagul ă<strong>la</strong> de pe <strong>De</strong>alul Belcului cine l‐o oborâtu, măi Văsălie?<br />
Nu tu? Lua‐v‐ar smeii să vă ia 39 de neisprăviţi!<br />
– Apăi am avutu lipsă de neşte lemne, bade Alisadre, că mi‐s om<br />
sărac, cu şepte copii şi cu muierea căzută <strong>la</strong> pat. Nici n‐amu ce să le mai<br />
dau să mânce <strong>la</strong> toţi!<br />
– Dară anul trecut, mai anţărţ 40 şi de când te ştii, n‐ai fostu tot sărac<br />
şi n‐ai avut în tot anul nevoie de lemne? Şi când ai venit să ceri, ca omul<br />
37 arh. prepusuri = temeiuri, motive, dubii, temeri, bănuieli<br />
38 arh. seren = arh. senin<br />
39 lua‐v‐ar smeii = înjurătură moţească<br />
40 arh. anţărţ = cu doi ani în urmă
Change language