De la animă spre ceriu fragment
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>De</strong> <strong>la</strong> <strong>animă</strong> <strong>spre</strong> <strong>ceriu</strong> 11<br />
ei având însărcinări anumite de împlinit. 24 Cel ce nu corespundea chemării<br />
sale era înlocuit fără multă ceremonie. Obştea ducea o viaţă simplă,<br />
membrii ei neavând dor sau gând de îmbogăţire, necunoscând viclenia şi<br />
urând minciuna. Poporul român, născându‐se creştin 25 , aveau un cod de<br />
legi propriu, numit legea pământului, cunoscut în actele de cance<strong>la</strong>rie ca<br />
jus va<strong>la</strong>chicum sau lex va<strong>la</strong>chorum, în care se regăseşte învăţătura creştină<br />
în întregul ei. Această viaţă cumpătată şi morală, în care întrajutorarea<br />
şi spiritul de sacrificiu erau <strong>la</strong> loc de cinste, au făcut din români un<br />
neam puternic şi modest. Iar rânduia<strong>la</strong> ce o au ştiut‐o da obştilor au adus<br />
românilor mari învingeri belice încă de pe vremea lui Petru şi Asan, când<br />
românii erau văzuţi ca soldaţi neîntrecuţi în străpurtarea armelor. Aceste<br />
forme de organizare specific româneşti s‐au păstrat în unele sate moţeşti<br />
până târziu, <strong>la</strong> începtul secolului al XIX‐lea, când obştea îşi alegea din<br />
rândurile ei biraie 26 dintre cei mai vrednici şi mai cinstiţi oameni din sat.<br />
Când însă peste rânduia<strong>la</strong> veche au venit <strong>la</strong>comii nemeşi cu Approbatele<br />
lor, oprindu‐i pe români de <strong>la</strong> străpurtarea armelor şi punând în<br />
satele româneşti dregători străini, atunci obştile au început să se ofilească.<br />
Din ele, însă, s‐au ales cei mai viteji şi mai hotărâţi săteni, care au alcătuit<br />
Frăţiile de Cruce secrete ce s‐au împotrivit jugului venetic pus pe<br />
cerbicea neamului românesc. Ele au preluat rânduia<strong>la</strong> obştilor, pe care<br />
au dus‐o mai departe. Au rămas puţine mărturii de<strong>spre</strong> obşti, mai ales<br />
în Transilvania, iar de<strong>spre</strong> Frăţii, aproape de loc.<br />
Propusul mieu mai este să iei <strong>spre</strong> plăcută ştiinţă, cetitoriule bine<br />
simţitoriu, de unele dintre aceste fapte şi întâmplări petrecute în Transilvania,<br />
ce ne ajută să înţelegem felul de a fi al românului, cu bune şi cu<br />
rele, dar şi felul înţelept şi cumpătat de organizare cu care a dovedit să<br />
24 Administraţia românească introdusă în Legiunea lui Iancu a cunoscut aceste<br />
funcţii rămase de <strong>la</strong> obşti, plus încă una ce purta numele de „Tata săracilor”. Dregătorul<br />
cu acest nume dădea ajutor acolo unde necazul sau nevoia cereau intervenţia sa.<br />
25 dacii au început să se creştineze încă din secolul I d.H. prin Apostolul Andrei<br />
26 reg. biraie = jude, birău, primar