De la animă spre ceriu fragment
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Un capitol fascinant din istoria Romaniei il constituie evenimentele din anul 1848-49 din Transilvania, de departe cele mai sangeroase si mai tragice din tot spatiul romanesc al acelor vremi. Din pacate, aceste evenimente sunt pe de o parte insuficient cercetate si lamurite, pe de alta, cei mai multi dintre cei care au incercat, n-au reusit sa le clarifice, ratacind ei insisi drumul bun. O carte importanta despre istoria noastra, scrisa cu mult respect pentru adevarul istoric, dar care totodata propune o viziune indrazneata asupra evenimentelor, legandu-le intre ele prin fire nevazute, dar logice, probabile si posibile.
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
10 Călin Kasper<br />
sea, e prototipulu celu adeveratu al lui Michel neamţiulu: acea bonomia<br />
somnorosa, care se înalţiă celu multu penă <strong>la</strong> poesia sentimentale, acea<br />
semilumină în idei ce înoată purure în ceţiă, acea hebeucia plebea 14 , acestă<br />
lipsă de energia şi de conşciinţia de bărbatu, acesta diligenţia şi acea<br />
stupiditate cum a dat‐o Dumnedieu.”<br />
Iar când pe românii cei blândoci îi cuprinde furia resco<strong>la</strong>rei, Transilvania<br />
sfârâiaşte în vâlvătăi ce se rădică până <strong>la</strong> <strong>ceriu</strong> şi toate cele trei<br />
naţiuni recepte 15 s‐ar ascunde şi în gaură de şerpe ca să scape cu zile de<br />
mânia o<strong>la</strong>hă. Iar pentru români îi togma vremea socotelilor ce trebuie<br />
neapărat încheiate, şi de‐o fi să piară pământulu de totului.<br />
Ce fel de organizare au putut avea „Frăţiile de Cruce”? Ele şi‐au avut<br />
obârşia în acea rânduială românească ce vine din negura veacurilor, ce a<br />
fost aceeaşi <strong>la</strong> tot poporul românesc, în Moldova, Va<strong>la</strong>hia şi Transilvania.<br />
Satul românesc alcătuia în vechime o obşte care avea pământ ce se lucra<br />
devălmaş 16 . Toţi membrii obştii erau egali între ei, indiferent de sex, iar<br />
cele mai importante hotărâri erau luate în Adunările Sătenilor, ce aveau<br />
loc <strong>la</strong> târguri sau în besearici după terminarea slujbei. 17 Adunarea Sătenilor<br />
alegea Sfatul Sfetnicilor (numit şi al Bătrânilor), alcătuit din oamenii<br />
cei mai cumpătaţi şi mai înţelepţi din sat. Adunarea Sătenilor, sub<br />
supravegherea Sfatului Sfetnicilor, alegea apoi dregători, precum erau<br />
vornicul 18 , provizorul 19 , postelnicul 20 , logofătul 21 , nemeşnicul 22 , jitarul 23 ,<br />
preotul, divizorul, economul, căpitanul, subjudele şi judele, fiecare dintre<br />
14 hebeucia plebea = buimăceală umilă<br />
15 arh. recepte = recunoscute<br />
16 devălmaş = în comun<br />
17 Răscoa<strong>la</strong> lui Horia a început printr‐un sfat <strong>la</strong> Târgul din Brad şi o adunare <strong>la</strong><br />
biserica din Mesteacăn, iar Caterina Varga le vorbea buciumanilor în biserică după<br />
slujba de duminică.<br />
18 arh. vornic = casier<br />
19 arh. provizor = administrator<br />
20 postelnicul avea grija bisericii<br />
21 era om de cance<strong>la</strong>rie, care întocmea acte şi citea hrisoavele venite de <strong>la</strong> cneaz<br />
22 arh. nemeşnicul avea grija grajdurilor<br />
23 arh. jitarul = păzea recoltele
Change language