Insula Doctorului Moreau de H.G. Wells - fragment

H. G. Wells
Mârâitul de deasupra reîncepu, atât de brusc şi cu atâta
furie sălbatică, încât m-am înfiorat.
– Ce-i asta? am strigat în urma lui, dar uşa se închisese.
Când reveni cu porţia de berbec fiert, mirosul ei m-a
aţâţat într-atâta, încât am uitat de zgomotele animalice de mai
înainte.
După o zi de somn întrerupt doar de mâncare, mă simţeam
destul de întremat încât să mă pot ridica din pat şi să privesc
prin hublou marea verzuie care se străduia să ţină pasul cu noi.
Apreciam că goeleta gonea cu vântul din spate. Montgomery
– aşa îl chema pe bărbatul cel blond – reveni pe când stăteam
acolo în picioare şi l-am întrebat de ceva îmbrăcăminte. Mi-a
împrumutat nişte haine de-ale lui, din doc, spunându-mi că
tot ce purtasem în barcă fusese aruncat peste bord. Cele aduse
acum îmi erau cam largi, fiindcă el era mai robust şi avea
membre mai lungi decât ale mele.
Cu o anume degajare mi-a spus că Davis, căpitanul, era pe
trei sferturi beat în cabina lui. Pe când mă îmbrăcam, i-am pus
nişte întrebări privitoare la destinaţia navei. Zicea că goeleta
mergea spre Hawaii, însă el trebuia să debarce mai înainte.
– Unde? am întrebat eu.
– Pe o insulă… Acolo unde m-am stabilit. Din câte ştiu,
încă n-are nume.
Răsfrângându-şi buza de jos, mă privea cu un aer devenit
dintr-o dată atât de prostesc, încât mi-am zis că dorea să-mi
evite întrebările. Am fost destul de discret și nu l-am mai
întrebat nimic.