dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii - Institutul ...

din activităţile prevăzute în art. 1, acesta asigură, dacă este cazul, retragerea temporară sau
permanentă a atestării menţionate în alin. (3) a doua liniuţă.
Articolul 16
Dacă, într-un stat membru gazdă, în vederea reglării cu organismele de asigurare a conturilor
aferente activităţilor exercitate în avantajul asiguraţilor sociali, este obligatorie înscrierea la
un organism de securitate socială de drept public, statul membru respectiv scuteşte de această
cerinţă resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru, în cazul prestării de
servicii care impune deplasarea beneficiarului.
În toate cazurile de prestări de servicii care impun deplasarea beneficiarului, statul membru
gazdă poate impune beneficiarului să informeze acest organism în prealabil sau, în situaţii
urgente, cât mai curând posibil, cu privire la prestarea de servicii.
C. Dispoziţii comune privind dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii
Articolul 17
1. Dacă, într-un stat membru gazdă, folosirea titlului profesional cu privire la una dintre
activităţile menţionate în art. 1 este reglementată, resortisanţii altor state membre, care
îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 2, art. 7 alin. (1) şi art. 19, folosesc titlul profesional al
statului membru gazdă care, în statul respectiv, corespunde acestor condiţii de formare şi
folosesc şi titlul abreviat.
2. Alin. (1) se aplică, de asemenea, folosirii titlului de medic specialist în stomatologie
de către cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 4 şi art. 7 alin. (2).
Articolul 18
1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a permite beneficiarilor să fie informaţi
cu privire la legislaţia în domeniul sănătăţii şi securităţii sociale şi, dacă este cazul, la
deontologia statului membru gazdă.
În acest scop, statele membre pot înfiinţa servicii de informare de unde persoanele interesate
pot obţine informaţiile necesare. În cazul stabilirii, statele membre gazdă pot obliga
beneficiarii să contacteze aceste servicii.
2. Statele membre pot înfiinţa serviciile menţionate în alin. (1) pe lângă autorităţile şi
organismele competente pe care trebuie să le desemneze în termenul prevăzut în art. 19 alin. (1).
3. Statele membre au grijă ca, dacă este cazul, beneficiarii să dobândească, în propriul lor
interes şi în cel al pacienţilor lor, cunoştinţele lingvistice necesare exercitării profesiei lor în
statul membru gazdă.
37